Financial Times: Trump anunță măsuri economice împotriva Iranului. SUA și Iranul au schimbat peste noapte mesaje de dezescaladare a conflictului prin intermediul Elveției ● Procurorii din Tokyo obțin un mandat de arestare pentru Carole Ghosn ● The Washington Post: Noua Comisie Europeană „geopolitică” se confruntă cu provocări formidabile în 2020 ● Știri pe scurt.
Financial Times: Trump anunță măsuri economice împotriva Iranului. SUA și Iranul au schimbat peste noapte mesaje de dezescaladare a conflictului prin intermediul Elveției
Donald Trump a semnalat că SUA nu vor răspunde militar atacurilor Iranului asupra forțelor americane din Irak pentru a calma situația de criză din Orientul Mijlociu declanșată de ordinul său de a-l ucide pe generalul iranian.
SUA și Iranul au schimbat peste noapte mesaje de dezescaladare a conflictului prin intermediul unui canal elvețian, a declarat o persoană apropiată situației pentru Financial Times.
Alături de cei mai buni consilieri ai săi în domeniul securității naționale, domnul Trump a declarat miercuri la Casa Albă, că nu au existat victime americane sau irakiene, după ce Iranul a tras mai mult de o duzină de rachete balistice în două baze militare din Irak, marți seara, menționând că atacul a provocat doar „daune minime”.
Președintele american, care amenințase anterior cu ripostă militară „disproporționată” împotriva Iranului în cazul unor represalii, a declarat acum că America va răspunde cu „sancțiuni economice”.
Soleimani, care a fost acuzat de SUA că ar fi pregătit atacuri iminente împotriva americanilor, a fost cel mai important lider militar al Iranului, iar uciderea sa într-un atac aerian american de săptămâna trecută a provocat promisiuni de răzbunare din partea Teheranului.
Deși decizia de a opri acțiunea militară ar trebui să calmeze apele, experții avertizează că confruntarea dintre Washington și Teheran e departe de a fi încheiată. „Aceasta s-ar putea fi transforma într-o victorie dacă Trump va veni acum cu o inițiativă diplomatică”, spune Vali Nasr, profesor specializat în Orientul Mijlociu de la Școala de Studii Internaționale Avansate.
Discursul domnului Trump a fost întâmpinat cu ușurare pe Capitol Hill. Marco Rubio, senatorul republican din Florida, s-a declarat mulțumit de declarațiile președintelui, iar Rand Paul, senatorul republican din Kentucky, cel care l-a criticat pe președinte pentru că nu a solicitat autorizarea Congresului când a efectuat raidul în Iran, s-a declarat acum optimist. El a vorbit miercuri cu domnul Trump și apoi a declarat că „Președintele ne împărtășește gândul că ultimul lucru de care avem nevoie este un alt război. Nu vrea nici el războaie interminabile”, a spus Paul.
Nancy Pelosi, președintele democrat al Camerei Reprezentanților, a declarat că Camera va vota joi o rezoluție care să limiteze capacitatea administrației Trump de a lua măsuri militare împotriva Iranului fără aprobarea Congresului.
Președintele nu a clarificat dacă SUA își vor menține forțele în Irak, dar a spus la începutul acestei săptămâni că nu este momentul potrivit pentru ca trupele să plece. După lovitura SUA împotriva lui Soleimani, parlamentarii irakieni au votat expulzarea trupelor americane din țară.
Armata irakiană a declarat miercuri că două rachete Katyusha au explodat în Zona Verde din centrul Bagdadului - unde e amplasată ambasada SUA și clădiri guvernamentale - dar că nu au fost victime.
Între timp, NATO a declarat că secretarul general Jens Stoltenberg și domnul Trump au convenit miercuri într-o discuție telefonică că alianța occidentală „poate contribui mai mult la stabilitatea regională și la lupta împotriva terorismului”. Nu au fost oferite alte detalii despre planurile NATO. Organizația și-a suspendat misiunea de instruire din Irak din cauza problemelor de securitate.
Alte titluri din FT:
Procurorii din Tokyo obțin un mandat de arestare pentru Carole Ghosn
Acțiunea împotriva soției fostului șef Nissan vine cu 24 de ore înaintea conferinței sale de presă din Beirut.
Procurorii din Tokyo au obținut un mandat de arestare pentru soția lui Carlos Ghosn, într-o reacție la evadarea fostului președinte Nissan de luna trecută.
Procurorii au anunțat obținerea mandatului de arestare a lui Carole Ghosn marți seara - cu aproximativ 24 de ore înainte ca soțul ei să organizeze o conferință de presă la Beirut.
Procurorii au susținut că doamna Ghosn ar fi vinovată de mărturie mincinoasă în declarația sa privind plățile efectuate de o filială Nissan către un dealer din Oman.
Obținerea unui mandat de arestare pentru doamna Ghosn poate fi văzută și ca o tentativă de presiune pusă pe autoritățile americane, d-na Ghosn deținând pașaport american, iar Japonia având un tratat de extrădare cu SUA. Cum un asemenea tratat nu există cu Libanul, oficialii guvernamentali niponi admit că au puține șanse să convingă Beirutul să-l predea pe domnul Ghosn pentru a lua parte la procesul din Japonia.
În fața posibilităților limitate de a-l readuce pe domnul Ghosn, un funcționar guvernamental japonez nu a exclus în totalitate opțiunea ca țara sa să aplice sancțiuni economice asupra Libanului. „Evaluăm legea libaneză pentru a vedea dacă sunt posibile eforturi diplomatice și vom colabora strâns cu oficialii ministerului de externe pentru a oferi un răspuns la această problemă”, a spus oficialul.
Procurorii japonezi vor de asemenea să clarifice dacă d-na Ghosn a jucat vreun rol în evadarea soțului. Surse diplomatice spun că apropiați ai doamnei Ghosn ar fi fost implicați în evadarea domnului Ghosn din Japonia, deși atât ea cât și dl Ghosn au negat acest lucru.
Afirmația despre mărturie mincinoasă se referă la plata a 35 de milioane de dolari către Suhail Bahwan Automobiles, distribuitor controlat de un prieten al domnului Ghosn, plățile fiind făcute între 2011 și 2018. Oamenii familiarizați cu cazul au spus că o parte din acești bani ar fi fost redirecționați către Beauty Yachts, o companie deținută de doamna Ghosn, pentru a cumpăra un iaht de lux de 10 milioane de euro printr-o companie libaneză numită Good Faith Investments, care a fost înființată de fostul avocat al domnului Ghosn. Domnul Ghosn a precizat că plățile au reprezentat „bonusuri de vânzări și de marketing precum și stimulente financiare”, care ar fi fost verificate integral și aprobate de mai mulți directori ai Nissan.
Les Echos: Israelul se arată calm în fața Iranului
Statul evreu a ridicat, firește, nivelul de alertă după asasinarea generalului iranian Qassem Soleimani. Dar satisfacția de a-l vedea dispărut pe acest inamic major este mai mare decât neliniștea legată de posibilele urmări.
«Dacă America va lua cea mai mică măsură după riposta noastră militară, vom rade de pe fața pământului orașele Tel Aviv și Haifa», a declarat Mohsen Rezai, omul forte al regimului iranian. În acest caz, Iranul s-ar baza pe unul din aliații săi, Hezbollah-ul, care dispune de un arsenal important în Liban și în Siria, două țări care, spre deosebire de Iran, au frontiere comune cu Israelul.
Israelul se pregătește de o ripostă iraniană, cu atât mai mult cu cât țara este aliatul dintotdeauna al Statelor Unite, ceea ce președintele Trump și premierul Netanyahu nu încetează să repete. Nivelul de alertă al armatei israeliene a fost ridicat, dar nu a existat o chemare a rezerviștilor - semn cert al unei deteriorări majore.
Strategie de flexibilitate pentru Netanyahu
Israelul afișează calm. Benjamin Netanyahu le-a solicitat miniștrilor săi să se abțină de la orice comentariu. «Guvernul israelian rămâne ferm în fața amenințărilor. Este vorba de o strategie calculată de flexibilitate, căci nu dorește să depindă doar de deciziile luate la Washington», remarcă Rachel Suissa, specialist în chestiuni de securitate la Universitatea din Haifa.
Cât despre israelienii de rând, ei își continuă viața ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Mai întâi, pentru ei, amenințarea nu este una nouă. Apoi, mulți cred că Israelul este mai puternic și că Iranul nu își va asuma riscul de a declanșa un atac împotriva Israelului așa cum a făcut-o împotriva Arabiei Saudite în această toamnă. Pe de altă parte, israelienii se simt mai curând satisfăcuți și suprinși decât îngrijorați de moartea generalului Qassem Soleimani.
Soleimani amenința securitatea statului Israel
Surprinși, în primul rând, deoarece președintele Donald Trump părea, în ultimele luni, că intenționează să retragă forțele militare americane din Orientul Mijlociu, evitând să riposteze unor atacuri iraniene împotriva intereselor mai multor aliați americani din Golful Persic. O situație pe care o deplângea recent șeful statului major israelian, Aviv Kochavi, în cadrul unei conferințe. Acesta a subliniat cu regret că Israelul a fost singurul care a reacționat în Irak în fața acțiunilor din ce în ce mai «agresive» ale iranienilor, recunoscând pentru prima dată existența unor acțiuni israeliene în această țară.
Israelienii sunt satisfăcuți mai ales pentru că generalul Qassem Soleimani superviza mai multe mișcări care amenințau securitatea frontierelor Israelului: Hezbollah în nord, Hamas și jihadul islamic în sud. De altfel, unii analiști cred că și israelienii au avut tentative de asasinare a generalului iranian. În orice caz, ei își doreau cu ardoare dispariția acestuia. Lichidarea generalului de către americani a fost deci salutată aproape în unanimitate de clasa politică israeliană.
Benjamin Netanyahu a declarat că «așa cum Israelul are dreptul de a se apăra, și Statele Unite au dreptul de a o face». Acțiunea a fost aprobată și de către Benny Gantz, fost șef al statului major și actual lider al partidului Albastru Alb, principala formațiune de opoziție la Benjamin Netanyahu, și de către Amir Peretz, liderul Partidului Laburist și fost ministru al apărării.
Rarele voci critice la adresa acțiunii americane subliniază că aceste lovituri țintite nu rezolvă nimic, deoarece oamenii de la vârf pot fi înlocuiți, în special într-o țară atât de structurată ca Iranul. De altfel, Esmail Ghaani, adjunctul generalului Soleimani, a fost deja numit succesor al acestuia. (RADOR)
Alte titluri din Les Echos: Carlos Ghosn- pledoaria unui tigru rănit, Pensii- ziua testului pentru Macron (pentru joi sunt prevăzute noi manifestații de protest, dar există o firavă posibilitate pentru încheierea unui armistițiu între autorități și sindicate), Băncile redescoperă costul riscului la creditele date companiilor (În al treilea trimestru din 2019, băncile europene au provizionat mai mult decât de obicei pentru a face față riscurilor de insolvență), India: nemulțumire crescândă față de politica economică a naționaliștilor hinduși (mii de muncitori au protestat, miercuri, împotriva politicii economice a guvernului lui Narendra Modi. În ciuda tentativelor de relansare, creșterea economică rămâne slabă, într-un context de puternice tensiuni sociale)
The Washington Post: Noua Comisie Europeană „geopolitică” se confruntă cu provocări formidabile în 2020
Articol de Carl Bildt (fost premier al Suediei)
Acum când Europa intră în 2020, noua Comisie Europeană (CE) „geopolitică” și-a declarat intenția de a face din Uniunea Europeană un jucător mai îndrăzneț pe scena globală. Dacă o CE „politică” a lui Jean-Claude Juncker s-a concentrat pe afacerile interne, noua președintă a CE Ursula von der Leyen a așezat provocările geopolitice în prim-planul și centrul misiunii ei. Dar pentru ca abordarea ei să funcționeze, ea mai are de făcut câteva teme pentru acasă importante.
Prima pe listă va fi stabilirea unei relații strânse și constructive cu Regatul Unit, care se pregătește să părăsească UE nu numai formal, pe 31 ianuarie, ci și în realitate, spre finalul anului. Un acord elementar de liber schimb privind mărfurile poate fi posibil până la sfârșitul anului, însă pe agendă se află mult mai multe, iar ambiția UE ar trebui să fie mult mai mare.
Aici va fi deopotrivă importantă și politica externă și de securitate. Londra va fi probabil supusă la mari presiuni de către administrația Trump în privința unor aspecte-cheie, cum ar fi escaladarea conflictului cu Iranul, rupând-o în consecință de partenerii ei din UE care încearcă să prevină un nou război în regiune. Fapt ce evidențiază nevoia creării unui mecanism pentru coordonarea îndeaproape a politicilor externe și de securitate între Londra și Bruxelles, protejându-se concomitent și independența proceselor decizionale ale ambelor părți. Un lucru care va fi complicat - dar esențial.
În al doilea rând ea va trebui să se ocupe de politica balcanică, după ce Franța a torpilat pozițiile UE anterioare cu un veto contra începerii negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord. Fără o politică credibilă pentru integrarea Balcanilor, UE își va pierde și puțina influență pe care poate c-o mai are în vederea direcționării Serbiei și Kosovo către o acomodare dureroasă. O reuniune UE-statele balcanice a fost convocată în mai la Zagreb, în Croația, ceea ce lasă puțin timp pentru a se pune ordine în actuala încurcătură.
A treia ei sarcină este de a transforma ambițioasele obiective climatice ale UE în măsuri concrete și credibile urmând a fi luate de către statele membre. Până la conferința climatică COP26 de la Glasgow (Scoția) din noiembrie ar trebui să existe deja un acord care nu doar să facă din Europa primul continent neutru din perspectiva climatică până în 2050, ci să asigure și pașii imediați mai dificili pentru reducerea emisiilor cu 55% în decurs de un deceniu.
Politicile climatice vor avea ramificații în numeroase domenii. Măsurile concrete privind taxele și tarifele pentru carbon vor avea mari implicații pentru sistemul comercial global, supus deja la presiune de administrația Trump prin războiul ei comercial contra Chinei și prin subminarea Organizației Mondiale a Comerțului. Mai mult, aceste politici vor afecta relațiile cu marile țări emițătoare precum China și India. Se vor ascunde ele în spatele absenței SUA, sau se vor alătura unei agende mai ambițioase stabilite de UE?
Dacă politica balcanică va fi obiectul concentrării în cursul președinției croate a Consiliului UE în prima jumătate a lui 2020, toate semnele indică China drept principala chestiune de interes a președinției germane care-i va urma. O reuniune China-UE a fost programată în septembrie la Leipzig (Germania), dar este încă prea devreme pentru a ne da seama dacă Beijingul va permite vreun progres în privința unor chestiuni importante, între care și acordul de investiții aflat în negociere de ani de zile.
Rusia, de asemenea, este întotdeauna o sursă de insecuritate. Președintele francez Emmanuel Macron vorbește despre nevoia începerii unui dialog cu Moscova, dar nu poate ieși prea mult de aici atât timp cât Kremlinul nu e pregătit să facă un pas înapoi de la rezultatele agresiunii sale contra Ucrainei. În calitate de ministru german al apărării, von der Leyen a detașat forțe în Lituania pentru a descuraja aventurismul rusesc și este de așteptat ca ea să rămână fermă în sprijinul său pentru Ucraina.
Însă dinspre sud și sud-est vine riscul unor noi incendii.
Rămâne încă de văzut dacă am trecut sau nu de un punct fără întoarcere spre un conflict deschis între SUA și Iran după asasinarea dirijată a generalului maior iranian Qasem Soleimani, însă este dificil de evitat concluzia că ne aflăm deja pe o pantă periculoasă către un conflict mai amplu. În Iran era oricum probabil ca adepții liniei dure să obțină primatul, întrucât politica președintelui Hassan Rouhani de cooperare cu Occidentul e considerată un eșec, iar acum însăși Conducătorul Suprem, ayatolahul Ali Khamenei, cere răzbunare împotriva SUA. Stabilitatea Irakului ar putea fi periclitată de o confruntare SUA-Iran, iar instabilitatea se poate răspândi cu ușurință, avându-i drept beneficiari evidenți pe ISIS și alte grupări fundamentaliste.
Apoi mai există și un război prin interpuși în curs de escaladare, între Emiratele Arabe Unite, Egipt și Arabia Saudită pe de o parte și Turcia și Qatar pe de alta, cu Libia în calitate de următor punct fierbinte. De altfel și atmosfera din Mediterana de est se încinge, Turcia pretinzând vaste drepturi maritime într-o confruntare cu Grecia și Cipru. În fine, UE trebuie să se ocupe și de situația din ce în ce mai dificilă a unor largi porțiuni din regiunea africană Sahel.
În privința tuturor acestor chestiuni - cu excepția încercării de a salva acordul nuclear cu Iranul - UE a fost destul de pasivă în ultimii câțiva ani. Însă pasivitatea nu va mai merge acum, căci lucrurile riscă să devină chiar și mai rele. O CE „geopolitică” trebuie să probeze că are activitate geopolitică.
În pofida acestor provocări majore, 2020 ar putea foarte bine să nu fie decât aperitivul. Dacă președintele Trump va fi reales în noiembrie, toate pariurile vor cădea. Ceea ce înseamnă că, pe lângă problemele de care trebuie să se ocupe anul acesta, von der Leyen trebuie să-și facă planuri și pentru provocările chiar mai mari ce ar putea apărea după aceea. (RADOR)
Știri pe scurt:
- „Miercuri, Turcia şi Rusia au lansat conducta TurkStream, care va transporta gaze în Europa”, anunţă publicaţia rusească The Moscow Times. Acelaşi ziar precizează că, „la evenimentul desfăşurat la Istanbul, au participat preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan, dar şi lideri din Serbia şi din Bulgaria”. Agenţia rusă de presă TASS subliniază că, „pentru Bulgaria, livrările de petrol au început încă din data de 1 ianuarie, iar în Macedonia de Nord şi Grecia, ele au început în ziua de 5 ianuarie”. Dar publicaţia turcă Akşam notează că întâlnirea de ieri a preşedintelui Putin cu preşedintele Erdoğan a prilejuit şi discuţii legate de nişte „subiecte fierbinţi, precum criza umanitară din Idlib, războiul civil din Libia, criza din estul Mediteranei, situaţia din estul Eufratului şi tensiunile dintre Iran şi SUA”. Aşadar, observăm că, deşi concentrată mai ales asupra recentului conflict dintre Statele Unite şi Iran, presa internaţională nu a omis nici alte evenimente care continuă să atragă atenţia lumii.
- Conflictul americano-iranian îngrijorează întreaga lume. „Atacul cu rachete al Iranului a fost cel mai agresiv din ultimele decenii”, titrează cotidianul american USA Today, referindu-se la incidentul din zorii zilei de ieri (miercuri). Pe aceeaşi temă, mai îngrijorător este însă titlul unui articol apărut în ziarul spaniol El Periodico: „Iranul examinează 13 scenarii de răzbunare la adresa Statelor Unite”. Acelaşi ziar subliniază că, potrivit declaraţiilor ministrului iranian de externe, cel puţin unul dintre aceste scenarii va fi „un coşmar istoric pentru americani”. Şi, potrivit ziarului portughez Jornal Eonómico, liderul suprem al Iranului, Ayatolahul Ali Khamenei, a declarat: „Atacul este o palmă pe obrazul americanilor, iar prezenţa coruptă a Statelor Unite în regiune trebuie să ia sfârşit”.
- În Europa, faimosul Brexit britanic rămâne un punct fierbinte pe agenda liderilor Uniunii Europene. Miercuri, noua şefă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a aflat la Londra, unde a discutat despre Brexit cu oficialii britanici, inclusiv cu premierul Boris Johnson. Ziarul britanic The Guardian informează că, „înaintea întrevederii, Ursula von der Leyen a estimat că ar fi ‘imposibil’ ca Marea Britanie să ajungă la un acord total în perioada de timp pe care ea însăşi şi-a impus-o”, iar negociatorul UE pe tema Brexitului, francezul Michel Barnier, a atras atenţia că „simplul proces ar implica renegocierea a 600 de acorduri internaţionale, precum şi un nou acord comercial”. În Les Echos, principalul ziar financiar francez, comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, se arată intransigent, declarând: „Uniunea Europeană se va arăta ‘intransigentă’ faţă de Regatul Unit, care, „pentru a avea acces la piaţa unică europeană, va trebui să respecte toate regulile”. Concluzia pare însă s-o tragă cotidianul italian Corriere della Sera, care observă: „Cu siguranţă că Johnson vrea să obţină ‘Premiul Brexit’, respectiv, perspectiva ca, ulterior, Marea Britanie să devină un principal pion la nivel mondial. Altminteri, ieşirea din UE n-ar servi la nimic”
