Financial Times: E un vid acolo unde ar fi trebuit să fie politica externă a UE. Eu întreb: este sistemul adecvat obiectivelor? Chiar acum, amenințarea cea mai mare e politica externă, nu instabilitatea financiară ● Il Sole 24 Ore: Schimbările climatice vor provoca următoarea criză financiară. Care ar putea fi devastatoare ● Les Echos: Virusul din China: „Sistemul de sănătate francez este în stare de alertă” ● Știri pe scurt.
Financial Times: Există un vid acolo unde ar fi trebuit să fie politica externă a UE
Articol de Wolfgang Münchau
Una dintre cele mai apreciate justificări ale modului în care gestionează UE zona euro sună așa: cine s-ar fi gândit acum 10 ani cât progres vom fi realizat în ce privește crearea de noi instituții? Eu privesc chestiunea altfel și întreb: este sistemul adecvat obiectivelor? Chiar acum, amenințarea cea mai mare e politica externă, nu instabilitatea financiară.
Alcătuirea instituțională a UE este astăzi la fel de nepregătită ca și în urmă cu 10 ani, atunci când criza zonei euro începea să muște. Rusia și Turcia joacă pe degete Italia în contextul eforturilor diplomatice urmărind un armistițiu în Libia. SUA și China au descoperit că e ușor să șantajezi Germania cu taxe vamale pe automobile. China a amenințat că va importa mai puține mașini germane dacă Germania va bloca participarea Huawei la construcția rețelei de date mobile 5G din Germania. Annegret Kramp-Karrenbauer, ministrul german al apărării, a confirmat o știre conform căreia SUA au amenințat cu taxe vamale pentru a forța Germania, Franța și Regatul Unit să declanșeze procedura de arbitraj în privința acordului nuclear cu Iranul. Adică fix ce au făcut cele trei țări săptămâna trecută.
În decembrie congresul american a adoptat o lege de autorizare în domeniul apărării naționale care include amenințări cu sancțiuni împotriva Allseas. Această companie elvețiană se ocupa cu construcția ultimei porțiuni a gazoductului Nord Stream 2 din Marea Baltică, controlat de Rusia. Oficiali din Germania, unul dintre principalii potențiali clienți ai gazoductului, sperau inițial că Allseas va putea grăbi construcția în perioada de grație de 30 de zile prevăzută de lege. Însă SUA au menținut presiunea și Allseas a încetat lucrul, lăsând o breșă de 160 de kilometri.
Europenii nu sunt obișnuiți cu o asemenea abordare diplomatică dură. Dar ar fi trebuit să fie. Una dintre primele lucrări ale lui Niccolò Machiavelli, diplomatul și scriitorul italian, include un eseu despre cum ar trebui să procedeze un prinț cu supușii răzvrătiți. Diferența este că astăzi, în acest scenariu, europenii nu mai sunt prințul.
Motivele pentru care UE este vulnerabilă la șantajul diplomatic există chiar din vina ei. Statele UE și-au menținut permanent surplusuri de cont curent comparativ cu restul lumii. Germanii sunt mândri că sunt cel mai mare exportator din lume, însă nu realizează modul în care acest lucru i-a făcut vulnerabili. Politica externă germană urmărește de obicei obiectivul limitat de a susține niște grupuri de interese industriale, în special cele din domeniile automobilelor și energiei.
Dacă Europa ar fi avut un Metternich sau Talleyrand modern, aceștia ar începe prin a aborda mai întâi acea vulnerabilitate specifică: eliminarea dependenței de surplusul de export pentru a pune capăt șantajului. Apoi ar utiliza drept pârghii instrumente politice deja existente precum moneda euro, politicile comerciale și cele de competiție pentru a obține un avantaj maxim.
Comunitatea letargică a politicii externe a UE nu a sesizat încă adevărul că trăim într-o lume în care sancțiunile economice atent direcționate au devenit arma preferată a diplomației internaționale - o continuare a diplomației prin alte mijloace.
Așadar, ce șanse există ca UE să-și repare slăbiciunea diplomatică? S-ar putea folosi mai mult de Josep Borrell, înaltul reprezentant al UE pentru politică externă. Însă săptămâna aceasta, când Regatul Unit, Franța și Germania au decis să activeze mecanismul de arbitraj al acordului nuclear cu Iranul, ele au acționat după tiparul obișnuit, la nivel interguvernamental.
Într-un interviu acordat pentru Financial Times, cancelarul german Angela Merkel a descris UE ca pe o poliță de asigurare. Dar cum poate fi plătită acea asigurare? În cursul crizei zonei euro Banca Centrală Europeană avea mijloacele de a acționa precum o plasă de siguranță. Însă lumea politicii externe nu cunoaște vreun echivalent.
Politica externă a UE a avut unele succese limitate în ultimul deceniu. Unul dintre ele a fost coordonarea sancțiunilor contra Rusiei după anexarea Crimeii. Însă succesul acelei politici a depins în mod crucial de sprijinul oferit de administrația Obama.
Valabil și pentru acordul nuclear cu Iranul. UE a jucat un rol crucial la încheierea acestuia în 2015. Dar în 2018, când președintele Donald Trump s-a retras din el, acordul era condamnat la moarte. Germania, Franța și Regatul Unit pretind că decizia lor de a demara procedura de arbitraj a fost luată pentru salvarea acordului. În realitate, a fost doar un exercițiu de salvare a imaginii.
Presiunile care apasă pe politica externă a UE din multiple direcții nu vor avea un efect imediat asupra vieții din UE pe termen scurt. Dar, după o vreme, mă aștept ca UE să devină tabla de joc a unor interese contradictorii reprezentate de SUA, China și Rusia. UE va deveni gradual mai ineficientă în a-și apăra interesele și valorile.
Lucrul de care sunt absolut sigur este că peste 10 ani cineva ne va spune că politica externă a UE a progresat mult mai mult decât credeam noi toți în 2020 că ar fi posibil. (RADOR)
Il Sole 24 Ore: Schimbările climatice vor provoca următoarea criză financiară. Care ar putea fi devastatoare
La orizont, se întrevede o nouă lebădă care aduce semințele viitoarei crize financiare sistemice, care ar putea fi mult mai puternică și mai greu de gestionat decât crizele de până acum la nivel global. De această dată nu va mai fi o lebădă neagră (precum cea din celebra carte 'Black Swan; de Nassim Nicholas Taleb), ci verde, și va fi adusă de schimbările climatice.
Alarma a fost lansată de Banca de Decontări Internaționale, instituția centrală care oferă servicii specializate băncilor din întreaga lume și pentru Financial Stability board, într-un raport recent publicat şi intitulat „Lebăda verde. Schimbările climatice și stabilitatea sistemului financiar: ce rol au băncile centrale, autoritățile de reglementare și supraveghetorii”, redactat de directorul general adjunct Luiz Awazu Pereira de Silva împreună cu Patrick Bolton, Morgan After, Frédéric Samama și Romain Svartzman.
Schimbări climatice imprevizibile
În această fază de mare incertitudine, legată în esență de marea imprevizibilitate a evoluției schimbărilor climatice, „băncile centrale pot fi târâte în mod inevitabil în ape neexplorate - spune raportul. Dacă rămân nemișcate și așteaptă să vadă ce fac alte autorități guvernamentale, acestea pot fi expuse riscului de a nu mai fi capabile să-şi atingă obiectivul de a asigura stabilitatea financiară și pe cea a prețurilor. Și pot fi forţate să intervină ca salvatori, pe ultima sută de metri, a climei și să fie obligate să cumpere pe scară largă active devalorizate (concentrate în continuare pe emisiile de carbon, nota editorului) pentru a salva sistemul financiar și nu numai''. În esență, politica „wait and see” se poate dovedi foarte periculoasă, chiar dacă intervenționismul nu este răspunsul corect, deoarece „bunăvoința poate da naştere hazardului moral”.
Raportul
Raportul are la bază premisa conform căreia schimbările climatice sunt o sursă de instabilitate financiară și a prețurilor și, din acest motiv, băncile centrale sunt invitate să își revizuiască rolul, în special în vederea unei mai bune coordonări între politicile lor și cele ale guvernelor și inițiativele din sectorul privat. Raportul se bazează pe bestsellerul lui Taleb, 'Black Swan', Lebada neagră, publicat în 2007, concomitent cu marea criză cauzată de ipotecile din SUA. Lebedele negre sunt evenimente neașteptate și rare, în orice caz deloc previzibile cu modelele de analiză tradiționale; impactul lor este pe scară largă şi pot fi explicate doar după ce au avut loc.
Lebedele verzi - spune raportul - comparativ cu cele negre au particularitatea de a fi mult mai periculoase, fiind amplificate de trei caracteristici: certitudinea rezonabilă că unele combinații de riscuri naturale conectate la tranziția energetică se vor materializa, iar acest lucru va însemna necesitatea unei acţiuni pentru a le contracara, în ciuda incertitudinii privind momentul în care vor apărea.
În al doilea rând: dezastrele naturale sunt mult mai grave decât cele mai periculoase dintre crizele sistemice, deoarece pot reprezenta o amenințare serioasă pentru umanitate.
În al treilea rând: complexitatea unei crize generată de schimbările climatice este mult mai mare, cu un sistem articulat de reacții în lanț și efecte asociate în cascadă, care pot „genera dinamici de mediu, geopolitice, sociale și economice, imprevizibile”. Aspectul caracteristic al acestor lebede, fie ele negre sau verzi, este că ele nu sunt previzibile cu modele tradiționale bazate pe serii istorice (probabilități măsurate în baza unor evenimente trecute), astfel încât va fi necesar să recurgem la noi modele bazate pe scenarii predictive care să ia în considerare şi reacțiile în lanț.
Însă, potrivit raportului, „până când nu vor fi luate inițiative la nivel de sistem”, nici acestea nu vor fi suficiente pentru a urmări riscurile și a le putea controla. O provocare titanică: e destul să ne gândim doar la politica guvernului american din epoca Trump, cu guvernul care a anulat acordurile de la Paris privind acțiunile și țintele care trebuie atinse pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon.
Rolul băncilor centrale
Potrivit raportului, băncile centrale trebuie să joace un rol mai proactiv pentru a solicita schimbări de politici și o mai mare coordonare la scară globală. Acestea ar trebui să își coordoneze acțiunile cu un sistem mai larg de măsuri care trebuie să fie activate și puse în aplicare de către alți subiecți (guverne, sectorul privat, societatea civilă și comunitatea internațională). Printre aceste măsuri, este invocată necesitatea de a explora noi modalități de echilibrare a politicilor monetare, fiscale și prudențiale.
Iniţiativele sugerate
Printre inițiativele sugerate, se numără şi o nouă abordare pentru identificarea riscurilor legate de climă folosind modele de prognoză bazate pe metodologii prospective. Aceste riscuri „trebuie să fie integrate în regulamentul prudențial pentru bănci și monitorizate de stabilitatea financiară”, care este una dintre prerogativele Consiliului de stabilitate financiară (Financial Stability Board). În plus, sectorul privat trebuie convins să se deschidă în sensul unei mai mari comunicări a propriilor riscuri legate de schimbările climatice și emisiile de carbon.
Băncile centrale sunt, de asemenea, solicitate să includă obiectivele ESG în formarea portofoliilor lor de active, prin urmare, să investească în instrumente financiare ecologice și să „experimenteze în politicile monetare o abordare orientată spre sustenabilitate”. Tradus: introducerea sustenabilității printre obiectivele politicilor monetare.
De asemenea, raportul pledează pentru o „reformă a sistemului monetar și financiar bazată pe o abordare care consideră protecția climatică și stabilitatea financiară drept concepte interconectate” în care stabilitatea climatică este considerată un bun public care ''trebuie să fie susținut de sistemul monetar și financiar internațional". Pe scurt, mandatul și prioritățile Consiliului de stabilitate financiară vor trebui revizuite.(RADOR)
Les Echos: Virusul din China: „Sistemul de sănătate francez este în stare de alertă”
Noul coronavirus este un văr al SARS. China a secvențiat rapid și a comunicat pe larg specificațiile, astfel încât fiecare țară să se poată organiza pentru a identifica și diagnostica, dacă este necesar, purtătorii virusului, explică Sylvie Behillil, adjunctul șefului Centrului Național de referință a gripei de la Institutul Pasteur.
Având în vedere pandemiile anterioare, în special cea a SARS, este mai ușor să se determine natura noului coronavirus astăzi?
În prezent știm despre șase coronavirusuri care sunt responsabile pentru infecțiile la om. Cel care tocmai a fost descoperit în China este foarte asemănător cu cel al SARS.
Chinezii au declarat foarte repede, după secvențierea lui, că e vorba despre un virus pe care nu îl știau și au diseminat informațiile pe care le aveau către toate laboratoarele din străinătate. Pe baza acestor elemente, fiecare țară a luat măsuri pentru a dezvolta o tehnică specifică pentru diagnosticarea unei persoane posibil infectate cu acest virus, despre care nu se știa că este transmisă de la om la om.
Până în prezent, pare cert că sursa de contaminare este animală. Primele 41 de cazuri raportate sunt legate de o piață de fructe de mare din Wuhan, în partea de centru-est a țării, care a și fost închisă. China a acționat rapid: pacienții identificați ca purtând virusul sunt izolați și monitorizați medical, atât ei cât și membrii familiilor acestora. Cu toate acestea, revine fiecărei țări să ia măsurile preventive necesare.
Ce răspuns poate oferi Institutul Pasteur?
Direcția Generală de Sănătate a emis rapid o serie de recomandări specifice. De îndată ce apare un pacient provenit de la Wuhan și prezentând afecțiuni respiratorii, el trebuie să fie preluat de urgență și trimis la un spital. Probele care vor fi prelevate de la acest pacient vor fi apoi trimise la noi.
Din partea noastră, în câteva zile, vom putea realiza diagnosticul specific pentru acest nou virus. Procedurile sunt în curs de definitivare. Odată finalizate, ele vor fi distribuite întregului sistem francez de sănătate. Deocamdată, pe teritoriul Franței nimeni nu a fost identificat ca fiind infectat cu acest virus.
Cum definim momentul în care considerăm că sunt justificate măsuri internaționale?
Evoluția numărului de cazuri răspândite în mai multe țări constituie, evident, un criteriu, precum și dovada că acest vrus se transmite de la om la om. Pentru moment, rămânem vigilenți. În China, când au început marile deplasări legate de Anul Nou, autoritățile nu au impus niciun control special, pentru că nu se știa că virusul se transmite pe cale umană. Toată lumea poate să ia deja măsuri preventive, cum ar fi spălarea periodică a mâinilor sau purtarea unei măști pe gură.
Știri pe scurt:
- Fondul Monetar Internaţional şi-a prezentat noile previziuni de creştere economică, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, informează presa internaţională. Deşi şi-a diminuat estimările privind creşterea economică globală pentru următorii doi ani, FMI a sugerat că economia mondială se va relansa oarecum în 2020, după un an în cursul căruia creşterea a fost cea mai slabă după criza financiară globală, notează El Pais. FMI preconizează că economia mondială va creşte în acest an cu 3,3% şi cu 3,4% în 2021, în timp ce ritmul economic în SUA va scădea puţin în acest an, iar în zona euro va înregistra 1,3% în anul în curs. După ce iniţial a salutat acordul comercial SUA – China, FMI s-a declarat acum precaut cu privire la evoluţia tensiunilor comerciale şi a avertizat asupra riscului unor noi dispute între SUA şi Europa, dar şi între ţările emergente, adaugă El Pais.
- La Berlin, cele 12 state prezente la recenta conferinţă pentru încetarea focului în Libia s-au angajat pentru oprirea oricărei ingerinţe în conflict şi pentru respectarea embargoului impus de ONU, scrie Courrier International. Cele două tabere care se înfruntă pentru controlul asupra ţării au acceptat să îşi trimită reprezentanţi la o nouă reuniune ce va avea loc în câteva zile la Geneva, The New York Times calificând această evoluţie drept „modestă”. Guvernul german a investit un enorm capital politic într-un proces pe care îl consideră crucial pentru stabilitatea Europei, semnalează El Pais. Berlinul a dorit să demonstreze că discursul multilateralist este capabil să dea roade, într-o perioadă de naţionalism şi de testare a cooperării internaţionale, adaugă ziarul spaniol. Speranţa de reglementare diplomatică rămâne însă scăzută în acest război civil orchestrat de o multitudine de forţe străine, crede Le Soir, deplângând actualul acord ca fiind „prea fragil pentru a aduce o pace durabilă”. Pentru Moscova, conflictul libian permite încă o dată slăbirea europenilor, a SUA şi a NATO, analizează Le Soir, iar Vladimir Putin încearcă să îşi asigure influenţa în această regiune bogată în petrol şi gaz. Rusia şi Turcia au profitat de vidul lăsat de retragerea americanilor din zonă şi de absenţa relativă a Europei, observă Taggespiegel.
- Tratativele de reglementare a conflictului din Libia prilejuiesc presei internaţionale o analiză a rolului Uniunii Europene în afacerile internaţionale. La Londra, The Guardian îşi intitulează editorialul „Vulnerabilitatea UE pe scena mondială”, opinând că noua Comisie de la Bruxelles nu reuşeşte să îşi materializeze marile ambiţii, în vreme ce jocurile distructive ale puterilor globale sunt făcute de alţii. Preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, crede că Europa ar trebui să-şi asume un rol geopolitic de frunte în afacerile internaţionale, reflectând statutul UE de cel mai mare bloc comercial al lumii, dar transformarea vorbelor în fapte se dovedeşte a fi problematică, comentează ziarul britanic. Europa joacă la o categorie mult sub posibilităţile ei, în vreme ce SUA, China, Rusia şi imitatorii lor fac jocuri distructive de puteri globale, iar Regatul Unit, plutind în derivă, lipsit de cârmă şi de responsabilitate, în necunoscutul transatlantic, nu poate ajuta cu nimic, conchide The Guardian.
- La Bruxelles, Bulgaria şi alte 34 de state şi-au exprimat îngrijorarea faţă de antisemitismul răspândit în multe locuri din lume, scrie 24 Chasa. Totodată, România depune eforturi importante pentru a deveni un adevărat model regional în ceea ce priveşte asumarea răspunderii pentru trecutul său şi pentru promovarea memoriei Holocaustului, după cum a declarat ministrul de Externe Bogdan Aurescu, în cadrul conferinţei Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului, de la Bruxelles, citat de Kathimerini. Şeful diplomaţiei române a subliniat responsabilitatea de a acţiona pentru asigurarea unui climat de respect, toleranţă şi diversitate pentru comunităţile evreieşti, reţine ziarul grec.
- Ziarele străine scriu şi despre avertismentul lansat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în legătură cu noul virus apărut în China. Numit coronavirus, acesta s-a răspândit din centrul Chinei şi în alte oraşe din ţară, câteva cazuri fiind raportate şi în Coreea de Sud, Thailanda şi Japonia, relatează revista Time, care avertizează asupra unei posibile extinderi în Asia. Preşedintele chinez Xi Jinping a făcut un apel la cooperare internaţională pentru combaterea acestui nou tip de virus, reţine China Daily, în condiţiile în care China este cea mai mare piaţă de turism spre destinaţii externe, circa 150 de milioane de excursii în afara ţării lor fiind făcute de turiştii chinezi, în 2018.
