Financial Times: Regatul Unit şi UE încep lupta, iar tratativele vor fi dure. Johnson promite înalte standarde "fără tratat" - Barnier doreşte respectarea unor reguli ● Les Echos: Coronavirusul: crește furia localnicilor privind gestionarea epidemiei din China. Înfruntând cenzura, nemulțumirea crescândă este exprimată pe rețelele de socializare ● 24 Chasa: Dimităr Uzunov: Imunitatea preşedintelui bulgar nu este una absolută
Financial Times: Regatul Unit şi UE încep lupta, iar tratativele vor fi dure
Johnson promite înalte standarde "fără tratat" - Barnier doreşte respectarea unor reguli.
Pe Boris Johnson îl aşteaptă un conflict destul de dur cu UE pe parcursul tratativelor vizând statutul viitoarelor relaţii comerciale cu organizaţia, având în vedere că cele două părţi au poziţii diferite pe tema unui eventual acord care să prevadă respectarea unor reguli.
Luni, premierul britanic îşi va exprima poziţia cu privire la negocieri în cadrul unui discurs menit să prezinte viziunea sa legată de Regatul Unit după Brexit. El va susţine că Marea Britanie îşi va păstra înaltele standarde "fără un tratat obligatoriu".
Dar Michel Barnier, negociatorul-şef pe tema Brexitului din partea UE, va declara exact opusul atunci când va dezvălui propunerile organizaţiei în privinţa viitorului relaţiilor cu Regatul Unit. Este de aşteptat ca el să sublinieze că viitorul acces al Marii Britanii la pieţe va depinde de măsura în care ţara este dispusă să respecte reglementările UE.
Disensiunile survin chiar înaintea unor negocieri-mamut, iar ambele părţi ştiu că ele trebuie să se încheie până la sfârşitul lunii octombrie, având în vedere că Marea Britanie are la dispoziţie o perioadă de tranziţie de 11 luni. "Nu este nevoie de un acord de liber schimb care să însemne respectarea reglementărilor UE în privinţa competiţiei, a subvenţiilor, a protecţiei sociale, a mediului sau a oricăror alte reglementări similare mai mult decât ca UE să fie obligată să accepte reglementările Regatului Unit", va spune dl Johnson.
"Regatul Unit îşi va menţine înaltele standarde în aceste sectoare - în multe privinţe, mai bune decât cele ale UE - fără obligativitatea unui tratat, iar acest lucru este important de subliniat chiar acum". Oficialii UE spun că Barnier va sublinia că, dacă Regatul Unit insistă să nu se supună standardelor UE, un tratat comercial fără taxe şi fără cote va fi imposibil.
După cum afirmă trei persoane la curent cu conţinutul mandatului, în proiectul de mandat al Bruxelles-ului vizând negocierile se va pleda pentru o anume "marjă" până la care Regatul Unit va trebui să se alinieze reglementărilor UE cu privire la mediu şi la piaţa muncii, aşa cum sunt ele prevăzute în perioada de tranziţie post-Brexit.
Aceiaşi oficiali subliniază că, mai ales în privinţa extrem de delicatei probleme a subvenţiilor de la stat, Marea Britanie va trebui să rămână aliniată politicii UE chiar dacă reglementările organizaţiei pe această temă se vor schimba pe viitor. Dar e de aşteptat ca premierul să respingă un acord cu UE de felul celui convenit cu Norvegia, afirmând că îl preferă pe cel încheiat cu Canada, un acord "care deschide pieţele şi ocoleşte o întreagă serie de reglementări ale UE".
Dacă cele două părţi nu vor reuşi să ajungă la un asemenea acord, dl Johnson va afirma că Regatul Unit ar putea respecta un acord de felul celui convenit între Australia şi organizaţe, mai exact, o versiune revizuită a unui Brexit fără acord care ar face ca Marea Britanie să respecte termenii Organizaţiei Mondiale a Comerţului. "În principal, problema care se pune nu este 'cu acord sau fără'. Întrebarea este dacă acceptăm o relaţie comercială de felul celei dintre UE şi Canada - sau, mai degrabă, Australia - şi vom căuta să ajungem la un acord pragamatic pe tema securităţii, protejându-ne cetăţenii fără să încălcăm autonomia sistemului nostru legislativ în domeniu", va spune premierul Johnson.
Această poziţie a provocat o reacţie de respingere din partea Bruxelles-ului, dat fiind faptul că guvernul de la Canberra încă mai negociază un larg acord comercial cu UE. Oficialii UE spun că proiectul mandatului nu va marca vreo schimbare a poziţiei Bruxelles-ului şi va cântări greu în declaraţia politică pe tema relaţiilor, convenită de Johnson şi de organizaţie, anul trecut.
Bruxelles-ul a fost iritat de afirmaţiile de săptămâna trecută ale unor oficiali din guvernul britanic, potrivit cărora UE ar fi "schimbat termenii" convorbirilor pe tema viitoarelor relaţii. Marea Britanie susţine că ar dori un acord "în stilul Canadei" şi că pretenţiile UE în privinţa marjei sunt cu totul nejustificate. UE afirmă că o asemenea comparaţie este falsă, având în vedere că Regatul Unit încearcă să obţină un acces mai mare pe piaţă şi doreşte ca relaţiile economice dintre Bruxelles şi Londra să fie cu mult mai largi. "Declaraţia politică spune totul", a declarat un oficial din UE.
Lideri europeni, precum preşedintele francez Emmanuel Macron, au avertizat că rezistenţa Marii Britanii în privinţa marjei de abordare ameninţă termenul-limită al negocierilor, care este strict. Dl Macron a subliniat că un acord mai puţin ambiţios, cu taxe precise pentru anumite produse de o mai mare importanţă, ar trebui negociat un timp mai îndelungat decât un acord care să stipuleze că toate produsele sunt neimpozabile.
Bruxelles-ul va cere ca orice acord viitor să permită fiecărei părţi să "remedieze rapid" situaţia în cazul în care partea adversă îşi încalcă angajamentele. Bruxelles-ul va propune posibilitatea de a lua măsuri "interimare" fără să mai aştepte ca vreo comisie de arbitraj să pronunţe un verdict final.
În următoarele săptămâni, guvernele naţionale vor putea hotărî dacă să întărească şi mai mult marja de intervenţie a UE sau să amendeze anumite capitole din proiectul de mandat. UE intenţionează că mandatul să fie adoptat la o reuniune ministerială programată pe 25 februarie.
Şi alte capitole ale mandatului ar putea înfuria Regatul Unit. Marea Britanie a respins orice sugestie potrivit căreia Curtea Europeană de Justiţie ar putea avea vreun rol în viitorul relaţiilor, dar Bruxelles-ul va insista că CEJ este singurul for care poate arbitra disputele pe tema interpretării legislaţiei UE - lucru pe care Marea Britanie l-a acceptat deja în declaraţia politică.(RADOR)
Les Echos: Coronavirusul: crește furia localnicilor privind gestionarea epidemiei din China
Înfruntând cenzura, nemulțumirea crescândă este exprimată pe rețelele de socializare, unde comentariile dure privind gestionarea epidemiei devin tot mai dese. Primele ținte sunt autoritățile locale.
Fotografii cu medicii militari care coborau pe aeroportul din Wuhan au umplut luni prima pagină a presei oficiale chineze. La ieșirea din stația de metrou Dongdaqiao din Beijing, pe un ecran uriaș se proiectează imagini cu echipe medicale aflate la patul bolnavilor, lăudând eroismul și sacrificiul lor. „Bătălia împotriva virusului va fi câștigată, dacă ducem lupta toți împreună”, scrie editorialistul China Daily. În fața unei epidemii devastatoare, mașina de propagandă a Partidului Comunist a început să-și tureze motoarele, căutând să controleze povestea și să mențină încrederea a cât mai mulți dintre locuitori.
Dar mânia crește în rândul unei populații paralizate de frică, pe măsură ce numărul victimelor epidemiei de coronavirus crește. Cu 361 de decese înregistrate până luni dimineață, acest coronavirus a omorât deja în China continentală mai mulți oameni decât SARS în urmă cu șaptesprezece ani.
Departe de mass-media oficială, nemulțumirea este exprimată pe rețelele de socializare, în care observațiile dure cu privire la gestionarea de către partid a epidemiei sunt cu miile, sfidând parcă cenzura implacabilă.
Oficialii locali, în special primarul orașului Wuhan, Zhou Xiangwang, sunt primii vizați, acuzați că au ascuns informații de săptămâni întregi despre virus și că au dat asigurări că situația este sub control. O postare scrisă sub pseudonim care denunța „gestionarea teribilă a guvernului Wuhan” a fost citit de peste 100.000 de ori pe Wechat și a dus la o avalanșă de comentarii dure împotriva autorităților orașului din care a apărut virusul. "Acum, când noul coronavirus se răspândește în toată țara, guvernul Wuhan este responsabil în mare măsură pentru acesta", spune un chinez care a primit pentru această postare peste 90.000 de like-uri.
Într-un mesaj postat pe 31 ianuarie pe Weibo (Twitterul chinez), doctorul Li Wenliang povestește cum poliția din Wuhan l-a căutat pe 3 ianuarie pentru a-i spune să tacă după ce acesta îi avertizase pe colegi cu patru zile mai devreme că șapte pacienți par să prezinte simptomul SARS. „Cine poate îndrăzni să spună adevărul în această țară, dacă oameni ca doctorul Li sunt împiedicați să vorbească”, reacționează un utilizator printre miile de comentarii generate de postarea medicului. Weekend-ul trecut, imaginile cu demnitari în vârstă din Wuhan care par să poarte măști destinate personalului medical în contact cu bolnavii au stârnit indignare, asta în timp ce spitalele din Wuhan au rămas fără măști suficiente.
Aceste comentarii sunt un rar exemplu de furie exprimată public în China, unde criticile aduse autorităților sunt în general cenzurate. "Beijingul a lăsat un loc pentru exprimarea nemulțumirii, deoarece aceasta este îndreptată către autoritățile locale și nu pune în discuție, în acest moment, legitimitatea Partidului", explică Jean-Pierre Cabestan, profesor de științe politice la Universitatea Baptistă din Hong Kong. Mesajul transmis de regim este că China va depăși criza, dar că unii șefi de la nivel local vor trebui schimbați.
Vânarea oficialilor locali a început deja: în Hubei, epicentrul virusului, 337 de oficiali ai Partidului au fost pedepsiți pentru proasta gestionare a situației, potrivit presei de stat din China. Alți șefi din provincia Hunan sau Zhejiang au fost de asemenea suspendați din funcție.
24 Chasa: Dimităr Uzunov: Imunitatea preşedintelui bulgar nu este una absolută
"Procurorul general al Bulgariei, Ivan Gheşev, avea dreptul legal de a da publicităţii informaţiile care i-au parvenit din interceptări legate de preşedintele bulgar Rumen Radev", a menţionat, pentru bTv, fostul reprezentant al Consiliului Judiciar Superior (CJS), Dimităr Uzunov, legat de cazul în care este implicat şeful statului bulgar şi înregistrările telefonice date publicităţii de Procuratură despre care se susţine că sunt cu probabila implicare a acestuia.
Acest lucru s-a întâmplat după ce procurorul general Ivan Gheşev a întrebat Curtea Constituţională când îl poate ancheta pe preşedinte şi ce înseamnă "trădare de stat".
Preşedintele nu poate fi interceptat. Conform Constituţiei, el are imunitate, însă imunitatea sa nu este absolută, a menţionat Uzunov. Conform spuselor sale, împotriva şefului statului poate începe urmărirea penală dacă este încălcată Constituţia şi în caz de trădare de stat. În opinia lui Dimităr Uzunov, se doreşte distragerea atenţiei de la discursul propriu-zis al participanţilor la dialogul din înregistrare, punându-se întrebarea dacă procurorul general Ivan Gheşev a avut dreptul de a da publicităţii aceste date.
Procurorul general a oferit publicului bulgar, în mod legal, posibilitatea de a îi asculta direct pe participanții la dialog. Când procurorul general a făcut interpelarea, președintele a solicitat procurorului general să explice motivele interpelării. Nici președintele, nici Curtea Constituțională nu au dreptul să solicite procurorului general să prezinte motivele", a explicat avocatul.
"Aud că se lanseaza teză că procuratura este responsabilă de faptul că preşedintele Rumen Radev vrea schimbarea Constituţiei legat de alegerea unui nou procuror-general. Nu cred că lucrurile stau astfel. Eu pot să lansez teza că preşedintele vrea să îl numească pe şeful Comisiei Anticorupţie, pentru a opri această anchetă. Nu spun că este aşa, dar iată o teză", a mai menţionat acesta.
În opinia lui Dimităr Uzunov, se evită discuţiile legate de ceea ce au spus partipanţii la dialog, însă se dezbate dacă procurorul general a avut dreptul de a da publicităţii informaţii obţinute prin Mijloace Speciale de Informaţii.
"Nu ştiu dacă acest lucru va ajuta ancheta, însă oamenii înţeleg ce se vorbeşte şi ce teză se susţine. Un general-locotenent se gândește și explică modul în care se va sabota activitatea unui important organism de stat", a explicat el. Potrivit acestuia, procesele din Bulgaria, în prezent, sunt foarte apropiate de cele din România pe vremea Laurei Kovesi. "Acest cerc de persoane și partide politice, care aruncă acum foc și pucioasă pe procurorul general, în urmă cu doi ani, de dimineață până seara, ne-au vorbit despre cât de reușit e modelul românesc și cum ar trebui transferat pe teritoriul bulgar. Acesta a divizat elita politică din România", a amintit Dimităr Uzunov. "Este foarte interesantă istoria cu Traian Băsescu. Toţi apropiaţii lui au sentinţe de condamnare. Întrebarea este ce se întâmplă în momentul nerespectării legilor de către preşedinte?", a întrebat fostul membru al CJS.(RADOR)
