Cercetător român, despre migrația medicilor români și despre copiii cu părinți care emigrează. Câteva concluzii care ar trebui să ne pună pe gânduri

de Dan Popa     HotNews.ro
Duminică, 9 februarie 2020, 18:47 Economie | Finanţe & Bănci


Alina Botezat, cercetator
Foto: Hotnews
​​Copiii care trăiesc în familii în care cel puțin un părinte este plecat la muncă în străinătate au performanțe mai bune la școală față de copiii din familiile neafectate de fenomenul migrației. Pe de altă parte, însă, plecarea părinților la muncă în străinătate crește riscul de îmbolnăvire și de înrăutățire a sănătății mentale în rândul copiilor care rămân în grija, fie doar a unui părinte sau în cea a bunicilor sau altor rude. Iar cei mai afectați de plecarea părinților sunt fetele și copiii care trăiesc în mediul rural. Acestea sunt principalele 3 concluzii ale unei vaste cercetări recent publicate ale Alinei Botezat, cercetător la Institutul de Cercetări Economice și Sociale ”Gh. Zane”, Academia Română, Filiala Iași. Reporterul HotNews a avut o discuție cu Alina Botezat, la scurt timp după ce domnia sa și-a prezentat la sediul BNR două dintre cele mai recente lucrări.

Rep:Cum v-a venit ideea acestor studii?
Alina Botezat: Majoritatea temelor mele de cercetare au drept sursă de inspirație problemele cu care se confruntă la un moment dat societatea. Cu cât acestea au un impact mai mare asupra populației, cu atât sunt mai intens reflectate și discutate în media și în spațiul public. Niciodată, în cazul unui cercetător din sfera științelor sociale, ideile de studiu nu apar doar stând în birou și așteptând un ‚Evrika!’
În plus, multe dintre temele pe care le-am abordat au avut la bază și o o oarecare emoție, empatie față de anumite evenimente sau fenomene sociale. Astfel, am studiat ce impact are migrația părinților asupra copiilor care rămân acasă în grija altor persoane, sau fenomenul migrației medicilor, precum și intenția de emigrare în rândul studenților de la medicină. Sau, mai demult, am cercetat cum au afectat măsurile de austeritate, luate în România în 2010, pe angajații din mediul bugetar.

Rep: A fost dificila obtinerea datelor?
Alina Botezat: Oricât de interesantă și actuală ar fi tema de cercetare, lispa datelor sau anumite limitări impuse de calitatea lor sunt principalele probleme cu care se confruntă un cercetător. În cazul meu, unele date le-am obținut ușor, întrucât provin din baze de date care sunt publice, naționale sau internaționale. În schimb, alte date au fost imposibil de accesat întrucât conțineau informații cu caracter personal, iar anonimizarea în vederea utilizării lor în scopuri științifice nu este în sarcina instituției care deține respectivele date. Să vă dau un exemplu: Am fost foarte interesată să am acces la acele cereri pe care medicii le depun în vederea obținerii certificatului de conformitate necesar în procesul de emigrare. Cererile respective conțin informații a căror analiză ne-ar fi putut ajuta să înțelegem mai bine fenomenul migrației medicilor din România. Mi s-a transmis de la Colegiul Medicilor că acele cereri conțin date cu caracter personal, iar anonimizarea lor nu intră în atribuțiile Colegiului Medicilor. Prin urmare, nu puteam avea acces la ele. Majoritatea datelor privind medicii emigranți din România provin din statisticile țărilor de destinație.
Nu știu dacă INS-ului îi revine toată responsabilitatea pentru cantitatea și acuratețea datelor. Mai degrabă aș deplânge o lipsă de unitaritate în metodologiile și standardele de culegere a datelor din diferite instituții publice. Există date la nivel de ministere, școli, autorități publice și alte instituții, dar de multe ori avem dificultăți în accesarea și procesarea lor. O cauză ar fi lipsa de personal specializat în culegerea de date la nivelul acestor instituții. Apoi, poate ar fi nevoie și de norme sau metodologii mai elaborate pentru culegerea datelor, sau de o conectare mai bună între aceste autorități și mediul academic. Un schimb de expertiză între acești factori ar îmbunătăți, cu siguranță, procesele de culegere și prelucrare a datelor.

Rep: Care au fost principalele 3 concluzii ale studiului legat de emigratia parentala?
Alina Botezat: Studiul privind impactul emigrației parentale asupra copiilor rămași acasă (care poate fi accesat aici) are următoarele 3 concluzii:

1) Copiii care trăiesc în familii în care cel puțin un părinte este plecat la muncă în străinătate au performanțe mai bune la școală față de copiii din familiile neafectate de fenomenul migrației.
2) Pe de altă parte, însă, plecarea părinților la muncă în străinătate crește riscul de îmbolnăvire și de înrăutățirie a sănătății mentale în rândul copiilor care rămân în grija, fie doar a unui părinte sau în cea a bunicilor sau altor rude.
3) Cei mai afectați de plecarea părinților sunt fetele și copiii care trăiesc în mediul rural.

Rep: Cum va explicati faptul ca fetele sunt mai afectate decat baietii din punctul de vedere al stressului indus? Dar faptul ca in randul copiilor cu cel putin un parinte plecat, numarul cazurilor de hartuire/ bullying este mai redus decat in randul celorlalti copii?
Alina Botezat: Înainte de a oferi câteva explicații, trebuie menționat faptul că studiul nostru se referă la copiii între 11 și 15 ani. S-ar putea ca pentru alte grupe de vârstă efectele să difere.
Așa cum arată și ale studii, fetele sunt mai afectate decât băieții, în special în acele familii unde mama este cea care lipsește. De obicei, fetele, și nu băieții, preiau cea mai mare parte din sarcinile gospodărești sau cele ce țin de îngrijirea fraților mai mici atunci când părinții sunt plecați să lucreze în străinătate, acest lucru putând afecta negativ sănătatea fizică și starea lor de bine.
În ceea e privește gradul de hărțuire/bullying, rezultatele studiului nostru au arătat că nu sunt diferențe semnificative între copiii cu cel puțin un părinte plecat și ceilalți din familii intacte.

Rep: A fost vreo concluzie la care ati ajuns in urma cercetarii si care sa va fi surprins? Care anume?
Alina Botezat: Da, ne-a surprins faptul că, pe de o parte, copiii din familiile cu părinți plecați au rezultate mai bune la școală, iar, pe de altă parte, se îmbolnăvesc mai des și au stări depresive mai accentuate. Iar noi ne-am fi așteptat, în spiritul literaturii de specialitate, ca educația și sănătatea să fie afectate în același sens.

Rep: Una peste alta, efectele pozitive sunt mai multe decat cele negative in cazul familiilor cu cel putin unul dintre parinti plecat la munca in strainatate?
Alina Botezat: Greu de spus. Este vorba despre efecte care nu pot fi însumate. Cel mai important rezultat al studiului nostru este acela că acești copii cu părinți plecați se îmbolnăvesc mai des, iar incidența simptomelor de anxietate și de depresie în rândul lor este mai mare. Iar aceste stări depresive nu dispar o dată cu reîntoarcerea părinților acasă, ci pot afecta negativ dezvoltarea lor emoțională și socială pe un termen mult mai lung.

Rep: Legat de al doilea studiu, de ce pleacă medicii din țară?
Alina Botezat: Legat de determinanții migrației medicilor, am realizat mai multe cercetări.
Într-o lucrare publicată recent (care poate fi accesată aici ) am analizat, la modul general, care sunt determinanții migrației medicilor, indiferent de țara de origine. Rezultatele noastre relevă că o remunerare bună a medicilor, o pondere mai mare a populației îmbătrânite, precum și un nivel ridicat de tehnologie medicală în țara de destinație sunt printre principalii factori care atrag medici din străinătate.
Într-o altă cercetare am analizat care sunt motivele care au stat la baza deciziei medicilor români de a emigra în altă țară. Datele noastre, culese de la un număr de peste 200 de medici români ce profesează în străinătate, arată că principalii factori care au determinat plecarea lor sunt: nivelul ridicat al corupției din România, dorința de a trăi într-o țară ce oferă un standard de viață mai bun, oportunități reduse de dezvoltare profesională în sistemul medical românesc, precum și atitudinea descurajantă din partea superiorilor.

Rep: Care sunt principalele tari de destinatie?
Alina Botezat: Depinde de ce perioadă de timp vorbim. Până în 2005 – 2006, medicii români preferau țări precum Statele Unite ale Americii, Canada și Franța. După 2007, o dată cu intrarea României în Uniunea Europeană, fluxul de medici români a crescut către țări precum Franța, Marea Britanie, Germania și Belgia. În ultimii 5/6 ani se remarcă o preferință crescută a medicilor români pentru țările nordice, precum Suedia sau Norvegia.

Rep: veti date legate de ponderea medicilor din Romania care au plecat, comparat cu statele din jur?
Alina Botezat: Comparativ cu statele din jur, România a înregistrat în ultimii 10 ani cea mai mare rată de emigrare în rândul medicilor tineri.
Datele de care dispunem mai arată care este ponderea medicilor români în numărul total al medicilor străini din anumite țări de destinație. De exemplu, medicii din România reprezentau, cu 10 ani în urmă, cel mai mare grup (peste 15%) dintre medicii străini din Franța. Date mai recente arată că o treime dintre medicii străini care profesează în Franța sunt români. Aceeași situație este și în Belgia, unde în anii trecuți s-a înregistrat cea mai mare pondere a medicilor români în rândul medicilor care provin din alte țări din Uniunea Europeană.
Rep: Care credeti ca ar putea fi politicile publice care i-ar face sa se reintoarca in tara?
Alina Botezat: Din datele noastre, intenția de reîntoarcere în țară a medicilor emigranți români este foarte redusă, sub 30%. Eventualele politici publice ar trebui orientate către menținerea în țară a medicilor existenți. De exemplu, măsura dublării salariilor medicilor luată în 2018 a avut ca efect imediat scăderea numărului de cereri de certificate de conformitate, fapt care se corelează cu o reducere a intenției de emigrare.
Pe de altă parte, în rândul studenților de la medicină intenția de a migra după terminarea studiilor ramâne ridicată (peste 50%, conform unui alt studiu de-al nostru), majoritatea dorind să plece în timpul rezidențiatului. Deoarece s-a constatat că important în decizia de emigrare sau de a rămâne este mediul profesional al primilor ani de practică, o măsură recomandabilă ar fi îmbunătățirea programelor de rezidențiat (finanțare mai bună, oferirea de oportunități de dezvoltare profesională, dotări etc.).

Rep: Care sunt principalele concluzii ale studiului Dvs?
Alina Botezat: Concluziile noastre ar putea fi formulate pe două paliere. Pe de o parte, este nevoie de mai multe date care să ne permită să studiem fenomenul migrației medicilor mai în profunzime, sub aspectul cauzelor și a consecințelor. Pe de altă parte, măsurile despre care am făcut vorbire sunt relativ urgente, dat fiind că an de an scade vârsta celor care vor să emigreze, ceea ce arată că fenomenul se acutizează. Bineînțeles, o îmbunătățire a standardelor generale de viață în România va fi un factor de ameliorare a acestor probleme.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





17911 vizualizari

  • -4 (12 voturi)    
    Lipsa de implicare... (Duminică, 9 februarie 2020, 19:44)

    Radu I [utilizator]

    ......a guvernelor succesive din Romania in a controla migratia, a facut ca aceasta sa ia un avant necunoscut in fostele tari comuniste din est. S-au infiintat birouri de recrutare a fortei de munca pentru vest, fara ca acestea sa fie verificate asupra propagandei pentru migrari, de multe ori propaganda mincinoasa.Exemplu pentru cei recrutati pentru agricultura unde conditiile de plata erau foarte mici cu cazari inumane. In unele orase sunt recrutori neoficiali, care in mana cu unii romani plecati, recruteaza clandestin romani, in conditii deplorabile..S-a facut propaganda desantata pentru medici si au ajuns sa castige mai putin in vest decat in tara.Foarte multi plecati, cu pregatire superioara, fac munci de necalificati : distribuitori de marfuri,vanzatori, ospatari, portari, care muncesc 10-12 ore si sunt platiti 8.Foarte multi locuiesc la limita suportabilului, 2-3 familii intr-un apartament. Se pune intrebarea, de ce nu se intorc ? Din mai multe cauze : au copii nascuti acolo si acestia se simt ai locului,si-au vandut locuinta din tara, se tem ca nu gasesc de lucru daca se intorc, propaganda exagerata privind neajunsurile referitoare la coruptie, sanatate, scolarizare.Solutia - implicarea guvernului in problema migratiei,nu pentru voturi ca acum. Cele prezentate sunt din contacte directe, nu din povesti.
    • +5 (9 voturi)    
      Va inselati amarnic (Luni, 10 februarie 2020, 11:05)

      Spiky [utilizator] i-a raspuns lui Radu I

      Guvernele PCR-FSN-FDSN-PDSR-PSD si numeroasele lor anexe gen PRM, PUR, UNPR, ALDE, au facut tot posibilul ca sa emigreze cat mai multi dintre tinerii si intelectualii care doreau schimbarea si trecerea de la comunism la un capitalism real, nu contrafacut, gen "democratie originala marca Kremlin.
  • +5 (7 voturi)    
    Performante bune dar în școli slabe! (Duminică, 9 februarie 2020, 19:49)

    simplex1 [utilizator]

    Acei minori cu cel putin un părinte plecat în străinătate, și care ar avea în medie performante mai bune la învățătură decât restul, pot învăța, tot în medie, la școli mai slabe unde notele mari se obțin mai ușor. Studiu este irelevant.

    Știu cazul meu și al unora din colegii de clasa. La scoală primara și gimnaziala avea medie generala anuala peste 9 dar odată ajunși la cele mai bune doua licee din oraș (actualul Carol și Frații Buzești din Craiova) media generala a scăzut pe la 8.50. De aici un cercetător ar trage concluzia ca performantele școlare ni s-au redus la liceu când în realitate s-au îmbunătățit doar ca nivelul de exigenta era superior celui de la generala și asta a dus la o scădere a mediilor.

    Citat:
    "Copiii care trăiesc în familii în care cel puțin un părinte este plecat la muncă în străinătate au performanțe mai bune la școală față de copiii din familiile neafectate de fenomenul migrației."
    • -3 (3 voturi)    
      nu prea te inteleg... (Luni, 10 februarie 2020, 2:38)

      Foxcrawl.com [utilizator] i-a raspuns lui simplex1

      presupun ca acele categorii de copii sunt comparate in conditii identice adica ori ambele invata la o scoala buna ori la un rea. Deci citatul: ""Copiii care trăiesc în familii în care cel puțin un părinte este plecat la muncă în străinătate au performanțe mai bune la școală față de copiii din familiile neafectate de fenomenul migrației," e corect.
      • +6 (6 voturi)    
        Precizați ca s-au comparat elevi din aceeași clasa (Luni, 10 februarie 2020, 3:59)

        simplex1 [utilizator] i-a raspuns lui Foxcrawl.com

        Studiul Alinei Botezat trebuie sa precizeze, dacă într-adevăr asa au decurs lucrurile, ca s-au comparat elevi din aceeași clasa. Mai precis s-a luat un eșantion reprezentativ de clase de la a I-a la a XII-a răspândite prin Romania și s-a constatat ca cei cu părinti plecați în străinătate aveau performante mai bune la învățătură decât colegii lor de clasa.
  • +1 (5 voturi)    
    Interesant (Duminică, 9 februarie 2020, 20:07)

    Coco_papagal [utilizator]

    studiul dumneavoastra. Multumim. Anonimizarea datelor intra in sfera de actiune a INS‘ului.
    • +2 (8 voturi)    
      Nu inteleg Minusurile primite (Duminică, 9 februarie 2020, 22:06)

      Kornell [utilizator] i-a raspuns lui Coco_papagal

      Este articol publicat de o revista ULTRASERIOASA, ingrijorator cat cuprinde pt sanatatea viitoare: "intenția de reîntoarcere în țară a medicilor emigranți români este foarte redusă, sub 30%" si "în rândul studenților de la medicină intenția de a migra ramâne ridicată peste 50%". Dincolo de istericale gen "sa plateasca studiile" ar trebui sa inteleaga mass media si imbecilii care nu au alt tap ispasitor ca peste 20 de ani sa vrea si nu vor avea CUI sa dea spaga
  • +2 (4 voturi)    
    doar ca (Luni, 10 februarie 2020, 8:51)

    codrean [utilizator]

    ce nu spune nimeni (de ce?)este ca facultatile de medicina din Romania, multe, cu (prea)multi studenti ofara anual o "productie" de medici care nu-si gasesc loc de munca in Romania ! Sau daca-si gasesc, acestea sunt in localitati neatractive pentru tineri. Asa ca ...
    Nu pricep (?) de ce statul romani finanteaza atat de pagubos productia de medici care, se stie, n-au unde si cum sa munceasca in tara. Si candidati sunt multi, nu ca in alte tari, pentru ca si exigenta la facultatile de medicina din Romania e ... cum e. Ca prin alte tari e muuult mai greu. De-aceea atat de multi studenti si din tarile vestice (Franta, Germania, etc).
    Populismul (tuturor) guvernelor romanesti e cauza : multi sunt parintii care vor sa-si vada copiii doctori, multi sunt medicii care-au ajuns sa predea in cele vre-o 18 ! facultati de medicina ,,,
    • +1 (1 vot)    
      intre timp (Luni, 10 februarie 2020, 21:07)

      DanSurdu1 [anonim] i-a raspuns lui codrean

      Sotia mea e medic. In promotia ei erau 2600 de medici ( in jur de ). Un calcul simplu arata ca au plecat 10 generatii de absolventi de medicina. Nu vi se pare ingrijorator?
      • +1 (1 vot)    
        dar (Marţi, 11 februarie 2020, 9:02)

        codrean [utilizator] i-a raspuns lui DanSurdu1

        nu discutam despre numar, discutam despre motive !
  • +1 (3 voturi)    
    Lpcalitati neatractive pentru tineri doftori (Luni, 10 februarie 2020, 22:44)

    fortelion [utilizator]

    Corectati'ma daca gresesc, dar eu cred ca juramantul lui Hipocrate (daca se mai practica)nu pomeneste nimic de o "locatie atractiva". Daca tinerii doftori isi aleg aceasta presupus nobila meserie doar pentru un loc atractiv si pentru un confort material sporit, e timpul sa incercam sa ne tratam singuri .
    • +3 (7 voturi)    
      Yep (Marţi, 11 februarie 2020, 2:37)

      Amerlocu [utilizator] i-a raspuns lui fortelion

      Am avut de ales între a termina medicina în România și a mă duce apoi să profesez la Gherla sau la Zalău pentru că îmi trebuiau pile imense să prind un rezidențiat în Cluj. Așa că am prins o bursă la Gerorgetown în SUA și aici am rămas. Nu vă faceți probleme! Pe dumenavoastră vă vor trata aia care au avut pile sufcient de mari. Nu mă îndoiesc că sunt competenți de râgâie și profund atașați de jurămâmntul hypocratic:)
      • +2 (2 voturi)    
        Medicul rezident cu bursa in SUA (Marţi, 11 februarie 2020, 14:52)

        George Ogrinja [anonim] i-a raspuns lui Amerlocu

        Situatia relatata de dvs. care ati ales SUA din cauza coruptiei in sistemul medical este foarte ingrijoratoare. Aceleasi probleme au fost semnalate public si in sistemul juridic unde nepotismul este la el acasa. Ar fi interesant daca medici din sistem care lucreaza sau au plecat afara pot intra si dezbate pe acest subiect al pilelor din sistem.
        Pentru ca, in raportarile oficiale, cauzele migratiei medicilor sunt altele, mai putin coruptia si sistemul de pile, care evident nu ofera garantia calitatii interventiilor medicale.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by