Circa 9 din 10 români consideră că investiția într-o locuință este profitabilă, iar aproape jumătate dintre ei pun pe primul plan economiile pentru cumpărarea propriei locuințe, acestea fiind cele mai ridicate procente întâlnite la nivel european, arată datele unui studiu făcut de ING. La nivel european, 4 din 5 cetățeni prioritizează alte lucruri: întreținerea familiei, costurile studiilor, plata chiriei într-o locuință convenabilă, dar și hobby-urile și călătoriile. În consecință, aceștia amână tot mai mult cumpărarea unei case. Despre cum și cât se împrumută românii pentru achiziția unei locuințe reporterul HotNews.ro a stat de vorbă cu Roxana Cristea, șefa diviziei de Retail Lending Products din ING.
Rep: Care este varsta medie la care clientii Dvs au aplicat pentru un credit ipotecar in 2019?
Roxana Cristea: În 2019 vârsta medie la care s-a aplicat a fost între 35 și 36 de ani, tendința fiind de scădere de la 37 de ani, acum circa 3 ani. Constatăm de asemenea că crește ponderea clienților sub 40 de ani. Avem acum circa trei sferturi dintre clienții pe segmentul creditelor ipotecare de sub 40 de ani. De asemenea, trei sferturi dintre clienți sunt din categoria celor cu studii superioare. Marea majoritate sunt căsătoriți, însă doar unul din cinci aplică împreună cu soțul sau soția. Restul aplică singuri asta pentru că nivelul salariului mediu depășește 5000 RON, ceea ce le dă posibilitatea să aplice singuri, fără a fi nevoie de coplătitori. În urmă cu trei patru ani aplicau cu coplătitor circa 30-40% dar în urma creșterilor salariale care au avut loc în ultimii ani, ponderea celor care aplică singuri a crescut simțitor.
Rep: Care este nivelul mediu al avansului pe care il aduc tinerii doritori de un imprumut ipotecar (ca % din suma solicitata)?
Roxana Cristea: Avansul mediu a ajuns până la 24% din valoarea achiziției deși limita reglementată prin regulamentul BNR este de 15%. Observăm de pildă faptul că clienții au început să economisească mai mult. De asemenea, aceștia nu mai preferă să ia credit pe perioada maximă posibilă. Chiar dacă scurtând perioada creditului valoarea avansului crește, clienții sunt dispuși să achite un avans mai mare. Cred că schimbarea de preferinta vine pe de o parte din faptul că veniturile au crescut, dar probabil și din dorința de a rambursa mai repede datoria pe care o ai. Practic, mulți se gândesc că nu știu ce se va întâmpla în momentul în care ajung la vârsta pensionării și preferă ca în perioada în care sunt activi pe piața muncii să ramburseze creditele, astfel încât intrarea la pensie să aibă loc într-un moment în care nu mai ai datorii. Schimbările față de acum cinci ani sunt consistente în privința nivelului avansului.
Rep: Care este valoarea medie a creditului solicitat?
Roxana Cristea: Valoarea medie a unui credit este de 240.000 de lei pe portofoliu nostru, cu diferențe semnificative de la o regiune la alta. Ceea ce am mai observant este că Bucureștiul nu mai este orașul cu cele mai mari prețuri imobiliare, locul întâi fiind luat de Cluj. Deși prețurile au crescut în medie cu 5-10% în funcție de regiune, media creditului accesat nu a înregistrat creșteri similare, motivul este achiziția în continuare a imobilelor din clădirile vechi- apartamente în blocuri construite începand cu anii 1960- 1970. se prefera in continuare imobilele vechi, deoarece in general imobilele noi sunt în zone în care infrastructura nu e adecvată- sunt mult în afara orașelor și nu dispun de școli, grădinițe șamd. Cu cât ansamblurile rezidențiale sunt mai aproape de oraș cu atât prețul pe metru pătrat crește.
Potrivit studiului amintit mai sus, românii sunt cei mai interesați să economisească pentru a-și cumpăra o casă, la nivel european, potrivit celui mai recent studiu internațional ING, la care au participat peste 15.000 de respondenți din 15 țări. 84% dintre români consideră că este mai rentabil să își cumpere o locuință proprie decât să locuiască cu chirie (comparativ cu media europeană de 70%) și doar 56% dintre români ar plasa un alt obiectiv financiar înaintea celui de a strânge bani pentru o casă (față de media europeană de 81%).
Germania (91%), Austria (90%) și Olanda (90%) înregistrează cele mai mari procente privind prioritizarea altor obiective financiare. De asemenea, Germania (58%) și Olanda (59%) au cele mai scăzute valori privind percepția asupra rentabilității unei locuințe. Aceste rezultate sunt proporționale cu procentele de proprietari de case din fiecare țară, România având o pondere ridicată de 96% de familii care trăiesc în locuințe personale.
28% dintre români anticipează că își vor cumpăra o locuință când vor avea între 30 și 34 ani, 25%, după 35 ani și 14%, înainte de 30 ani. 21% dintre români (cel mai scăzut procent după spanioli) nu cred că își vor permite cumpărarea unei locuințe. Doar 7% dintre europeni preconizează că își vor achiziționa o casă înainte de vârsta de 30 ani, 16%, după 35 ani, iar 38% sunt pesimiști în privința cumpărării unei case.
Pe lângă potențialele beneficii de ordin economic, deținerea unei proprietăți conferă și un sentiment puternic de stabilitate, de control asupra vieții, de apartenență și de identitate socială. Astfel, la nivel european, doar 21% dintre proprietarii de locuințe au declarat că au o cumpărat o casă din rațiuni economice, susținând că a fost o decizie emoțională și că își doreau să dețină locuința în care trăiau (66%), precum și că percep locuința ca fiind un aspect esențial pentru dezvoltarea unui mediu de familie.
Prețurile ridicate (77%) și teama de gradul ridicat de îndatorare (70%) sunt principalele motive care determină europenii să amâne intenția de-și cumpăra o locuință. Doar 16% dintre aceștia declară, însă, că nu își doresc să cumpere o casă. Spaniolii (45%), olandezii (42%) și germanii (37%) sunt de părere că măsurile și reglementările ineficiente contribuie la contextul actual în care se află piața imobiliară. 53% dintre români consideră (de la 35% în 2017) că piața imobiliară merge într-o direcție greșită, sub media de 55% la nivel european, cele mai ridicate valori fiind înregistrate în Spania (72%), Germania (65%) și Luxemburg (65%).
La nivel european, prețul caselor a crescut cu 4,2%, în timp ce salariile doar cu 3,2%, astfel încât 55% dintre europeni consideră că este o provocare să îți cumperi o casă și anticipează că prețurile vor crește în următoarele 12 luni (62% dintre aceștia). Cu toate acestea, procentul europenilor care consideră că este din ce în ce mai dificil să își cumpere o casă a scăzut de la 78% în 2015 la 70% în 2019.
Călătoriile se află în topul preferințelor europenilor, cu atât mai mult cu sunt mai accesibile, ca alternativă la economisirea pentru cumpărarea unei locuințe. Astfel, 54% dintre europeni aleg vacanțele și amână achiziția unei case sau aleg să achite creditul ipotecar pe o perioadă mai extinsă.
Jessica Exton, specialist în ştiinţa comportamentală în cadrul ING explică: „Majoritatea dinte noi ne dorim să deținem o locuință proprie, nu doar pentru că este o decizie inteligentă pe termen lung din punct de vedere financiar, dar mai ales pentru că este un obiectiv important din perspectivă emoțională și personală. Dar locuințele sunt scumpe, prin urmare, unele persoane aleg să își acorde mai mult timp pentru a economisi suma necesară sau amână decizia de a cumpăra o locuință. Odată cu extinderea orizontului de timp, nu este surprinzător că aceștia își îndreaptă atenția și către alte obiective, precum călătoriile și hobby-urile.”
1
5
