Analistul economic Petrișor Peiu a identificat mai multe deficite cu care ne va prinde recesiunea atunci când va veni, pornind de la deficitul de cont curent, la cel de pe piața muncii.
Deficitul de cont curent
„Avem în 2018 al doilea cel mai mare deficit de cont curent din UE. În 2019, raportându-ne doar la regiune, Ungaria este aproape de zero, Polonia are un deficit mai mic de 1%, iar noi am trecut de 10 miliarde euro, adică aproximativ 5% din PIB. Este cel mai semnificativ deficit de cont curent din regiune și în primele 20 ca valoare absolută din lume”, a spus el, într-o conferință organizată de publicația Piața Financiară.
Deficitul comercial
“Contează, bineînțeles, și evoluția deficitului comercial pe comerțul cu bunuri care este continuu crescător. Asta e o boală cronică a economiei românești după 1990. N-am avut niciun an fără deficit comercial la comerțul cu bunuri. Am depășit 17 miliarde euro, suntem aproape de 18 miliarde. Este o cifră imensă, în contextul în care economia românească nu este foarte internaționalizată. Ungaria exportă peste 90% din PIB e ponderea exporturilor, pe când la noi cred că suntem cu tot comerțul exterior la sub 40% ponderea exporturilor”, a precizat analistul economic.
Deficitul bugetar
“În ceea ce privește deficitul bugetar, sintetic vom ajunge în 2022 ca fiecare al optulea leu pe care îl producem în economie să-l cheltuim pe pensii”, spune el.
Deficitul de infrastructură
„Recesiunea ne va prinde cu un foarte mare deficit de infrastructură. Asta este foarte puțin înțeles, foarte puțin digerat la noi. Toată lumea spune că nu avem autostrăzi, dar foarte puțin înțelegem că acest deficit de infrastructură ne conduce la investiții cu valoare adăugată mică în economie. Cauza principală a faptului că avem investiții cu valoare adăugată mică în economie este deficitul de infrastructură”, a spus Peiu.
Deficitul forței de muncă calificate
„Un alt mare deficit al României este în forța de muncă calificată. Noi vorbim de economia cunoașterii. Vorbim de locuri de muncă care creează valoare adăugată și încă suntem țara din UE cu cea mai mică pondere a educației terțiare”, spune el.
Potrivit acestuia, în fiecare an nevoia neacoperită de specialiști în IT în România crește cu 14.000 de oameni, atât datorită avansului tehnologiilor cât și datorită incapacității de a crește “producția” de IT-ști cât și de a-i reține în România.
• Crește deficitul de medici specialiști și de specialiști în industriile asociate sănătății.
