În absența unor eforturi de reformă durabilă, creșterea deficitelor fiscale și de cont curent pun la risc sustenabilitatea creșterii economice a României, se arată într-un raport emis de Comisia Europeană.
“Creșterea puternică a cererii interne, stimulată de tăierile de taxe și de creștere a salariilor a reprezentat motorul creșterii economice în ultimii ani. Acest model de creștere bazată pe consum a împins contul curent și finanțele publice spre creșterea deficitelor”, se arată în document.
De asemenea, spune raportul, evoluțiile demografice au dus la deficiențe pe piața forței de muncă, limitând astfel creșterea economică potențială.
„În ciuda unei creșteri economice de circa 5% în ultimii 3 ani, creșterea inegalității și sărăcia rămân la un nivel ridicat, în timp ce disparitățile regionale se adâncesc”, arată documentul.
• Fără corecțiile deficitelor bugetar și extern și un angajament ferm de implementare a reformelor structurale, convergența României cu privire la nivelul de trai din UE riscă să sufere un important pas înapoi.
- Economia continuă să crească, dar într-un ritm mai lent. Creșterea reală a economie a fost robustă în 2019 la 4,1%, bazată pe consumul privat și cu suport din partea investițiilor. Creșterea economică estimată este de 3,6% și 3,3% în 2020 și 2021 din cauza slăbirii producției industriale și a scăderii cererii externe.
- Deficitul comercial este așteptat să se deterioreze în 2020 și 2021, la 5,1%, respectiv 5,4%.
- Deficitul bugetar a crescut considerabil, fiind determinat de cheltuielile curente. Este de așteptat să crească mai mult, în special din cauza creșterii punctului de pensie cu 40% din septembrie. La fel ca în anii precedenți, regulile cadrului fiscal național nu au fost respectate.
- Un deficit bugetar ridicat și costul îmbătrânirii populației vor duce la riscuri ridicate în ceea ce privește sustenabilitatea.
- Sectorul bancar a rămas solid, dar intermedierea financiară este scăzută. Multe dintre prevederile nocive din decembrie 2018 au fost modificate în 2019 și 2020. Băncile joacă doar un rol limitat în acordarea de credite corporațiilor, lucru care poate să țină economia pe loc.
- Investițiile insuficiente împiedică potențialul economiei de convergență la nivelurile din UE. Calitatea și fiabilitatea rețelelor rutiere și feroviare este slabă.
- Investițiile în infrastructura de transport, energie și mediu sustenabile (adică în deșeuri, ape uzate și poluarea aerului) lipsesc.
- Riscul competitivității României provin atât din factori de cost cât și non-cost. Costul cu forța de muncă a scăzut, dar nivelul rămâne printre cele mai mari din UE. Creșterile salariale continuă să depășească productivitatea și în sectoarele integrate în lanțurile de valoare și deschise comerțului internațional. Factorii non-cost, precum calitatea slabă a infrastructurii, capacitatea scăzută a inovării și calitatea instituțională precară impiedică capacitatea țării de a concura la nivel internațional.
- Sistemul de sănătate nu este eficient în ceea ce privește îmbunătățirea accesibilității și nici a sănătății populației.
- Performanța slabă a cercetării și inovării din România împiedică tranziția către o economie bazată pe cunoaștere.
- Implementarea guvernanței corporative pentru întreprinderile de stat nu a înregistrat progrese semnificative.
- Corupția continuă să fie o problemă majoră pentru mediul de business românesc.
0
0
