Cinteză, BNR:Verificăm 16-17 bănci care par a fi implicate într-o tranzacție destul de ciudată/E inițiată deja o acțiune penală la nivelul DIICOT

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 26 februarie 2020, 16:19 Economie | Finanţe & Bănci


Nicolae Cinteza
Foto: AGERPRES
”În momentul de față facem verificări la 16-17 bănci care par a fi implicate într-o tranzacție destul de ciudată, tranzacție al cărei mecanism e detaliat într-o scrisoare trimisă de Florin Georgescu (prim-viceguvernatorul BNR-n.n.) către Asociația Română a Băncilor (scrisoare consultată de HotNews.ro-n.n.). E inițiată deja o acțiune penală la nivelul DIICOT și cel puțin una dintre aceste bănci pare a fi foarte implicată în a favoriza spălarea de bani. Operațiunile s-au făcut printr-o singură unitate și există suficiente indicii privind încălcarea legii”, a spus miercuri Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere din Banca Centrală la un eveniment organizat de Piața Financiară.

”Cel mai mult mă îngrijorează un risc pe care îl văd ca fiind foarte periculos, legat de spălarea banilor. Mă refer la ceea ce primim de pe plan extern referitor la tranzacții făcute în România pentru clienți externi sau la tranzacții făcute în România cu sume provenite din străinătate. Asta în ciuda avertismentelor pe care le-am dat și pe care continuăm să le transmitem. Ultima scrisoare a plecat sub semnătura primviceguvernatorului Florin Georgescu în 20 februarie. Capătă amploare riscul de fraudă făcută pe teritoriul României, chiar dacă frauda este externă. Dar, prin felul în care (nu) s-au aplicat normele privind cunoașterea clientelei s-a favorizat un mecanism de spălare de bani inițiat undeva în străinătate și continuat pe teritoriul țării noastre”, spune Cinteză.

Nu ezitați să închideți conturi atunci când aveți cea mai mică suspiciune că prin acele conturi se fac tranzacții care vă pot cauza necazuri. Nu ezitați în a NU accepta să deschideți sau să închideți anumite conturi, mai avetizează supraveghetorul șef din BNR.

Ceea ce s-a întâmplat la această bancă din România îmi aduce aminte de ce s-a întâmplat în cazul Danske sau de complicitățile despre care s-a tot vorbit în cazul Danske Bank. Să dea Dumnezeu să nu fie ceva de felul acela!, mai spune Cinteză.

Băncile ce operează în România se confruntă în această perioadă cu un nou risc în creştere, atât pe plan local cât şi la nivel global: riscul de spălare a banilor. Problema e deja cunoscută în cadrul Asociaţiei Române a Băncilor și desigur a BNR. Pentru că măsurile de prevenire a acestui fenomen trebuie să fie din ce în ce mai ferme iar atenţia bancherilor trebuie sporită.

Cazul Danske Bank se referă la faptul că prin branch-ul acestei bănci daneze din Estonia au fost spălate aproximativ 200-220 miliarde de euro, provenind din Rusia (pe listă a intrat ulterior şi Letonia). Aceasta în condiţiile în care autorităţile de supraveghere din cele două ţări- Estonia şi Danemarca – fuseseră avertizate de către Rusia încă din 2007 că urmează să fie spălate importante sume de bani prin Danske Bank din Estonia. Dar se pare că implicarea personalului de acolo a fost foarte puternică, mergând până la falsificare de documente. Nu se poate face însă o acuzaţie de Spălare de Bani întrucât nu se poate dovedi originea criminală a banilor. În aceste condiţii se pot aplica doar sancţiuni privind neaplicarea adecvată a politicilor de cunoaştere a clientelei.

Traseul banilor a fost identificat de către Trezoreria SUA care poate urmări circulaţia oricăror sume în dolari americani care circulă pe canale bancare. Banii au tranzitat 24 de ţări, printre care şi România. „Sume din afacerea Danske au trecut şi prin bănci din România. Una dintre ele a derulat sume mai măricele, a fost descoperită şi sancţionată de BNR, dar angajaţii de acolo nu s-au grăbit să închidă. Acţiunile sale sunt acum subiectul unui dosar trimis la Parchet spre instrumentare. În ceea ce priveşte celelalte două bănci, prin care au trecut sume minore, una a închis conturile suspecte după şase luni iar cealaltă după o lună de la deschidere”, spune oficialul BNR.

Avertismentele nu sunt de dată recentă. „Încă din februarie 2018 am atras atenţia băncilor să urmărească transferurile făcute de anumiţi clienţi de tip platforme de tranzacţionare sau procesatoare de plăţi. Acestea nu sunt înregistrate în România ci operează sub incidenţa paşaportului comunitar emis de statele membre UE (deci nu sunt sub supravegherea BNR). Băncile trebuie să aplice şi în cazul acestora aceleaşi regulamente de cunoaştere a clientelei ca şi în cazul altor altor clienţi persoane juridice. În iunie 2018 Direcţia Supraveghere a emis şi o scrisoare către bănci prin care acestora li se solicită să urmărească atent anumite tranzacţii ale unor astfel de entităţi, spune Cinteză într-o discuție cu Piața Financiară.

”Se pare că nu au făcut-o prea temeinic iar două bănci mari au devenit ţinta celor care se ocupă cu operaţiuni de spălare de bani. Sumele nu sunt mari, dar prejudiciul de imagine, în cazul în care presa internaţională ar scrie că banii unor clienţi nu au fost administraţi corespunzător ar fi imens! Senzaţia noastră este că se încearcă acum compromiterea acestor instituţii. Iar convingerile ne sunt întărite de faptul că vin plângeri trase la indigo de la clienţi străini ai unor astfel de platforme, prin intermediul unor case de avocatură din Bulgaria. Sunt prea multe coincidenţe la mijloc. Pare un atac concertat care să compromită respectivele bănci la nivel internaţional”, a detaliat Nicolae Cinteză în revista Piața Financiară.

Astăzi, Cinteză a mai spus că nu pricepe cum se face că unele bănci deschid o serie de conturi deși văd că în spatele lor sunt cetățeni din aceeași localitate, având domiciliul la același avocat și că toți se prezintă la deschiderea contului având cetățenii ucraineni sau ruși în spatele lor. ”Totuși, continui sa deschizi asemenea conturi iar sumele care alimentau aceste conturi veneau de la un SRL din străinătate care avea drept asociați oameni din aceeași localitate!

De fapt, se pare că erau clonate conturi de email ale unor executivi ale unor celebre multinaționale, executivi care aparent își dădeau acordul pentru efectuarea unor plăți din contul firmei către anumite persoane fizice. În final, banii au ajuns în băncile din România.

La finalul anului trecut, Autoritatea Bancară Europeană a înștiințat autoritățile române că va trimite o echipă de control pentru a vedea cum s-au aplicat la noi reglementările în domeniul cunoașterii clientelei și a prevenirii spălării banilor.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





61980 vizualizari

  • +4 (12 voturi)    
    Branch-ul (Miercuri, 26 februarie 2020, 16:22)

    AdrianBorza [utilizator]

    Se numeste filiala.
    • +3 (7 voturi)    
      @AdrianBorza (Miercuri, 26 februarie 2020, 18:38)

      paonipao [utilizator] i-a raspuns lui AdrianBorza

      Branch-ul este o sucursala!
      • +2 (2 voturi)    
        Branch-ul nu este (Miercuri, 26 februarie 2020, 20:04)

        paonipao [utilizator] i-a raspuns lui paonipao

        Acelasi lucru cu filiala...!
        “Subsidiary” se traduce in“ filiala”

        In UE o banca isi deschide foarte usor o sucursala intr-o alta tara (tot din UE) doar prin notificarea reglementatorului (BNR in RO).
        De esemplu BCR in RO este o “subsidiary” a Erste bank din Austria, iar ING bank din RO este un “branch” a ING BANK N.V. AMSTERDAM.

        Depozitele deschise la sucursalele băncilor din state membre ale Uniunii Europene sunt garantate în țările de origine.

        În România își desfășoară activitatea nouă astfel de sucursale, conform Registrului Instituțiilor de Credit al BNR, la data 01.02.2019.

        ING BANK N.V. AMSTERDAM - Sucursala București
        BNP Paribas Fortis SA/NV Bruxelles - Sucursala București
        BLOM BANK FRANCE S.A. PARIS - Sucursala România
        CITIBANK EUROPE PLC, DUBLIN - Sucursala România
        TBI Bank EAD Sofia - Sucursala București
        ALIOR BANK SA VARȘOVIA - Sucursala București
        BNP PARIBAS PERSONAL FRANCE S.A. PARIS - Sucursala București

        BNP Paribas S.A. PARIS - Sucursala București

        Sucursalele din România ale băncilor din alte state membre ale Uniunii Europene participă la schemele de garantare din țările de proveniență.
    • 0 (4 voturi)    
      Brunch ul este platit de URSS (Miercuri, 26 februarie 2020, 20:03)

      un domn [utilizator] i-a raspuns lui AdrianBorza

      Beneficiarul este Mazeta si Acolitii
    • -1 (1 vot)    
      Branch (Miercuri, 26 februarie 2020, 20:11)

      young_e [utilizator] i-a raspuns lui AdrianBorza

      se numeste subsidiara
      • 0 (2 voturi)    
        Serios? (Miercuri, 26 februarie 2020, 21:54)

        paonipao [utilizator] i-a raspuns lui young_e

        De unde ai aflat?
        Probabil tastand pe google transtate....!
  • -3 (3 voturi)    
    Sa avem norocul sa ne ajute si pe noi SUA (Miercuri, 26 februarie 2020, 17:29)

    Fides [utilizator]

    Ar fi prea frumos.
  • -1 (9 voturi)    
    Cum asa? (Miercuri, 26 februarie 2020, 17:45)

    consumator2 [utilizator]

    Si Manole nu stie nimic?
  • +3 (11 voturi)    
    mda (Miercuri, 26 februarie 2020, 18:29)

    nikita11 [utilizator]

    bitcoin-u si celelalte tre spalate cumva....adica transformate in bani ele(gramezile de biti) de fapt nereprezentand nimic in lumea reala. Mie mi se pare penibil ca insusi sefii bnr se prefac ca nu stiu de unnde vine duhoarea
  • 0 (8 voturi)    
    Cred ca se refera la frauda numita credite in CHF (Miercuri, 26 februarie 2020, 20:15)

    eucomentez [utilizator]

    Bancile au furat miliarde de lei de la persoane fizice prin creditele acordate in CHF, la care nu s-a respectat contractul si legile in vigoare, ajungandu-se la rate/incasari duble fata de ce era in contract. E cea mai mare frauda din istoria BNR, probabil mai mare decat scandalul FNI, privatizarea bancilor de stat sau devalizarea bancilor din anii 90.
  • -2 (2 voturi)    
    Sursa alternativa de finantare (Joi, 27 februarie 2020, 6:51)

    tontu [utilizator]

    Banii negri finanteaza, dupa spalare, economia alba. Bancile fac orice ca sa-si mareasca profitul. Anglia post brexit va dereglementa sensibil sistemul financiar-bancar tocmai pentru a absorbi mai usor banii negri. Daca banii negri nu s-ar produce, n-ar fi nimic de spatat, asa ca "sursele" sunt cele care trebuiesc combatute .
    • +1 (1 vot)    
      "sursele" (Joi, 27 februarie 2020, 13:36)

      Cetateanu [utilizator] i-a raspuns lui tontu

      Sursele n-ar exista fara ajutorul nerecupetit al bancherilor, politicienilor serviciilor secrete etc.. Si in spatele acestor bani albiti, sunt tranzctiile cu armament, razboaie, migranti etc.
  • 0 (0 voturi)    
    Cam târziu cu dezvăluirile (Joi, 27 februarie 2020, 11:28)

    Mirobo [utilizator]

    Dacă BNR ar fi vrut CU ADEVĂRAT să demaște ilegalitățile băncilor ar trebui să sape cu vreo 12-15 ani în urmă.Credite în toate monedele din lume.Dar cam toate sau transformat pentru clienți în moneda din Botswana.Aia au luat românii.
    Poate ne explică BNR de ce banca naționala din Austria a interzis creditarea în CHF de exemplu și ei nu !
    Vai de noi,nu ne-a apărat nimeni niciodată dar acum suntem de ce în ce mai expuși la orice e rău .
    • 0 (0 voturi)    
      e ilegal sa interzici asa ceva (Vineri, 28 februarie 2020, 11:40)

      bancher [utilizator] i-a raspuns lui Mirobo

      e ca si cum ai interzice importul de masini Ferrari pe motiv ca le creste valoarea in timp


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by