Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Piața generează un bun public pe care noi foarte greu îl percepem ca fiind important, anume prețul, a declarat Cristian Păun, profesor ASE, într-o conferință organizată de Oxygen Events. Potrivit acestuia, prețul este îmbibat de 2 lucruri: raritatea resurselor și intensitatea nevoilor către care se alocă acele resurse.
„Deci noi când vedem în față un preț la un magazin, noi vedem acolo două informații lipite amândouă în acel lucru: cât de rară e resursa care a produs acel bun și cât de mult ne dorim noi acel bun. Ambele mișcă prețurile în sus și în jos. Prețurile sunt volatile, nu sunt fixe, asta e starea lor naturală și retransmit în economie o informație extraordinar de utilă, atât la nivel de producători, cât și la nivel de consumator”, spune Păun.
• Adică eu dacă mă uit la prețul cartofului că începe să crească, imediat mă gândesc să-l curăț mai subțire, poate mănânc paste, poate mănânc mai puțin, poate cultiv cartofi în balcon. Adică, încep să-mi caut soluții legate de consumul meu.
• Producătorul, când vede că prețul crește, caută și el soluții, se mută de pe o industrie pe alta.
„Prețul acesta, faptul că el este liber ne comunică nouă un lucru important: Cât de rară e resursa respectivă versus cât de intensă nevoia omului să cumpere. Reprezintă un lucru bun atâta timp cât piața este lăsată cât mai liberă. În momentul în care tu vii și o constrângi complet ca un politician care spune cât și unde să se aloce resursele, se pierde total această funcție în economie. Atunci alocarea resurselor rare nu se mai face niciodată în corelație cu nevoile existente în acel moment în societate, dimpotrivă”, explică profesorul.
Potrivit acestuia, astfel se ajunge la o nemulțumire generală.
„Ce am văzut în comunism? Ne-am plătit datoriile dar în schimb nu aveam ce să cumpărăm în magazine. Prețul înfometării populației. De ce? Pentru că un tătuc a decis că e mai prioritar să-ți plătești datoriile și mai puțin prioritar să-ți hrănești populația. Ideea asta că un tătuc se poate substitui pieței este falimentară din două puncte de vedere:
• Generează această nemulțumire populară
• Generează faliment general. Vedem tot felul de combinate pe care le-am moștenit, tot felul de lucruri construite au o utilitate economică aproape de zero".
„Comunismul ne-a adus într-o mare problemă pe noi ca națiune. Am sacrificat resurse timp de 50 de ani aruncându-le de fapt pe fereastră. Ce facem noi acum, de 30 de ani, facem o recuperare generală a acelui faliment. Ce am făcut noi în acești 30 de ani? Nu prea mult”, a mai arătat Cristian Păun.
• O să-mi spuneți, ia uite cât construiește China, uite ce poduri mărețe, ce căi ferate. Modelul chinez este complicat. A împrumutat foarte multe lucruri din economia de piață, dar nu în totalitate. Ei sunt tot o cale de mijloc acum. Să știți că în China se fac foarte multe erori. Aceleași erori pe care și noi le-am făcut în comunism. Este doar o chestiune de timp până când modelul chinez va ajunge să se confrunte cu acest faliment teoretic. Uitați-vă ce datorii acumulează China, ce inegalități, și cum își rezolvă China inegalitățile sociale. Sunt foarte multe lucruri pe care noi, în continuare, nu vrem să le acceptăm.
Cristian Păun (ASE): Comunismul generează faliment. Am sacrificat resurse timp de 50 de ani aruncându-le, de fapt, pe fereastră, iar de 30 de ani facem recuperare
de Florin Barbuta HotNews.ro
Joi, 27 februarie 2020, 13:38 Economie | Finanţe & Bănci
Citeste mai multe despre comunism • china • cristian paun • resurse
3253 vizualizari
Întâlniri on-line | #deladistanță
Top 10 articole cele mai ...
Ultimele articole din Economie | Finanțe & Bănci
Marți, 2 iunie 2020
Marți, 2 iunie 2020
Marți, 2 iunie 2020
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
Aici puteti modifica setarile de Cookie
Termeni si conditii de utilizare ©Copyright 2006 - 2019 Hotnews.ro. Toate drepturile rezervate HN27
Date personale colectate de Hotnews.ro
In ultimii de 30 de ani stam insa senzational la biserici si televiziuni gen OTV.
Si da, o sa-i spunem ce uite cum e in China si uite cum e in Vietnam.
Cât de redus poate fi un biped care spune că distrugerea, raderea unei economii înseamnă „recuperare? Că asta s-a făcut în 30 de ani după 1990.
De ce nu au luat modelul nostru de „refacere” polacii? Cehii?
Daca de maine China anunta ca inchide productia, falimenteaza planeta.
P.S.
Paun sa nu mai manance atatia cartofi, poate scade pretul la raft.
sa nu uitam si electricitatea cateva ore pe zi iar la sate doar in weekend.
televiziunea 2 ore.
benzina 40 de litri/luna.
samd
dar probabil nu erai nascut pe atunci asa ca e greu de inteles.
in schimb colegii tai de partid aveau ce le trebuie, cantina lor, magazinele lor, vilele cu circuit inchis pentru vacante, aprobare sa cumpere din SHOP marfuri straine. nu se amestecau cu fraierii.
secretul Chinei este ca au inceput sa renunte la comunism de prin anii 60. taranii romani ajunsi la putere s-au afundat in prostie.
Hei, ce sa zic: metroul, amaratul ala de Transfagarasean, Portile de fier, combinatul de apa grea, fabricile de aluminiu au fost toate un esec, depasite nu? De amarata aia de fabrica de viori din Reghin ati auzit? Cica aia ce se mai lupta cu China, ca-n rest suntem pauni, legati de glie, niste iobagi.
mai scoate capul din mocirla numita Romania sa vezi ce au construit altii prin lume, capitalisti sau chiar comunisti.
Ce s-a intamplat dupa 90 nu este neobisnuit si nemaintalnit. Populatia asuprita si infometata s-a razbunat pe asupritori.
O intrebare buna ar fi fost de ce nu au distrus oamenii totul si in Polonia, Cehia sau Yugoslavia? Raspunsul e ca n-au avut conducatori iobagi.
Oamenii au votat vreodata in anii astia? Ori s-au ales rand pe rand membrii fostului PCR? Ironia e ca tu nu intelegi nici macar ce scrii, dai dovada de disonanta cognitiva, sa te intrebi ce au facut diferit polonezii, ca si cum ei nu si-ar vota ca si noi conducatorii. Ori sa nu poti cerne lucurile bune facute de noi sub comunism, de prostiile facute in democratie. Si atunci vine Paun, care zice ca in comunism am consumat inutil resurse, iata ca acum le dam altora pe nimic. Hai sa astupam metroul, e facut in comunism.
tu n-ai citit nici titlul macar, ce sa mai vorbim de continut.
dar sa stii ca iobagii tot iobagi raman indiferent cum i-ai vopsi.
As vrea sa vad, fata in fata, in cifre simple, fara comentarii ideologice, datoria Chinei vs. datoria SUA.
Daca se poate, cifre oficiale.
Ce facem noi acum, e ca incercam sa recuperam ce am pierdut in anii '90. E mult zis "incercare"..mai mult un "ce am face, daca am face.."
Cat priveste utilajele before /90 si actuale, nu stiu in ce industrie ai lucrat tu dar i domeniul meu nu exista comparatie. Adica una e sa lucrezi cu niste scule vechi de 30 de ani si legate cu sarma si alta e sa ai utilaje de ultima generatie, intretinute la zi si schimbate la 10 ani.
Cred ca nu, pentru ca daca ar fi citit poate nu i-ar fi venit ideea sa cante prohodul economiei chinezesti si sa o compare cu economia Romaniei de pe vremea comunismului !
La o cautare pe net referitoare la economia Chinei gasesti un articol foarte interesant intitulat " Economy of China " bazat pe o bibliografie solida.
Citez din el cateva paragrafe si-i indemn pe cei interesati sa citeasca restul.
The economy of China has transitioned from a centrally-planned system to a more market-oriented economy,[6][25] which currently ranks as the second largest in the world by nominal GDP[26][27][28] and the largest in the world by purchasing power parity.[29] China has the world's fastest-growing major economy, with growth rates averaging 6% over 30 years.[30][31] As of 2018, China's private sector accounted for 60% of the GDP;[32] the private sector is also responsible for 70% of innovation, 80% of urban employment and 90% of new jobs.[33] According to the IMF, on a per capita income basis, China ranked 73rd by GDP (PPP) per capita in 2019.[34] China's GDP was $14.3 trillion (99 trillion Yuan) in 2019.[35] The country has natural resources with an estimated worth of $23 trillion, 90% of which are coal and rare earth metals.[36] China also has the world's largest total banking sector assets of $39.93 trillion (268.76 trillion CNY) with $27.39 trillion in total deposits.[37][38] It has the fourth-largest inward foreign direct investment,[39] and the eleventh-largest outward foreign direct investment.[40] China has the world's second-highest number of billionaires with total wealth of $996 billion.[41] Of the world's 500 largest companies, 129 are headquartered in China.[42] It has the world's largest foreign-exchange reserves worth $3.1 trillion.[43] Historically, China was one of the world's foremost economic powers for most of the two millennia from the 1st until the 19th century.[44][4
o civilizatie de mii de ani nu putea fi doborata de "utopia" promovata de Marx si Lenin.
-Nu conteaza ce culoare are pisica,important e sa prinda soareci.
a facut din China ceea ce este ea astazi,adica o mare putere economica si o mare putere militara in devenire.
Poate o fi pisica ei rosie (desi nu mai pare chiar asa) dar deocamdata prinde la soareci cu nemiluita ! ...si asta in timp ce altii ii canta prohodul.
Desigur realizarile ei dau frisoane competitorilor care si-ar dori sa nu aiba concurenta.
Prin vest au inceput sa apara unele voci care zic ca ar fi mai bine sa nu se mai foloseasca sintagma "China comunista" pentru a nu da idei unora care ar fi dispusi sa creada ca exista comunism de succes.
Punct.
Atat comunismul cat si capitalismul sunt niste extreme care rezolva pana la un punct cele mai multe probleme, dincolo de care isi dovedesc esecul.
Acumularea de capital inceteaza in a mai produce plus valoare de la un anumit nivel mai departe.