Financial Times: Prețul petrolului scade cu 30% înaintea deschiderii piețelor. ● UE discută cum să-şi impulsioneze industriile, dar are nevoie de o abordare susţinută de guverne ● Les Echos: Ce înseamnă trecerea la ”stadiul al treilea” al epidemiei de coronavirus? ● To Vima: Tentative de asalt asupra graniţei de pe Evros - turcii încearcă să dărâme gardul cu blindate şi cârlige ● Știri pe scurt.

HotNews.roFoto: Hotnews

Financial Times: Prețul petrolului scade cu 30% înaintea deschiderii piețelor

Prețul petrolului s-a prăbușit cu circa 30% la doar câteva secunde de la deschiderea pieței duminică seară, după ce Arabia Saudită a lansat un război agresiv al prețurilor în weekend, război care a dus la cel mai scăzut nivel al prețurilor din ultimii ani.

Mișcarea vine după ce Rusia a refuzat să reducă producția ca răspuns la cererea în scădere pe fondul focarului de coronavirus. Reacția Arabiei Saudite - de a crește producția și de a-și oferi petrolul la un preț extrem de mic s-a produs în ciuda slăbirii economiei și a amenințării coronavirusului. "Este foarte rar ca la un colaps a cererii să vii cu o creștere a ofertei", a declarat Bob McNally la Rapidan Energy Group. „Este cea mai ciudată combinație pe care o văd de la începutul anilor ’30. Colapsul prețurilor tocmai a început.”

Prețul petrolului Brent, care e un reper internațional, a scăzut de la 45 de dolari la 31,02 dolari, ceea ce reprezintă una dintre cele mai mari scăderi într-o singură zi din istorie, traderii fiind surprinși de decizia Arabiei Saudite de a lansa un război efectiv al prețurilor la doar câteva zile după ce au încercat să discute cu OPEC și Rusia pentru a reduce producția.

Investitorii s-au orientat în active de refugiu, în genul obligațiunilor emise de Trezoreria SUA pe zece ani, randamentele scăzând odată cu creșterea prețurilor obligațiunilor. Aurul a sărit cu 1,3% la 1.694,42 dolari pe uncie. Dolarul american a pierdut teren față de celelalte valute, indicele dolarului scăzând 0,5 la sută. Yenul japonez s-a consolidat până la 1,8 la sută față de dolar până la 103,53 ¥, iar euro a câștigat până la 1% până la 1.1394 dolari, o valoare maximă în ultimele opt luni.

Dar monedele țărilor producătoare de petrol au fost lovite. Dolarul canadian a scăzut cu 1,3 la sută față de dolarul verde, în timp ce coroana norvegiană a scăzut cu până la 4,7% până la cel mai scăzut nivel față de dolar din 1985, potrivit datelor Reuters.

Arabia Saudită, liderul de facto al OPEC, pedepsește astfel Rusia în lupta pentru cota de piață, inclusiv vizându-i pe clienții tradiționali a Rusiei din Europa.

Tactica amintește de încercarea Arabiei Saudite de a recâștiga cota de piață în 2014 când mai avusese loc un război al prețurilor, dar de data aceasta vine pe fondul unei cereri în scădere din cauza impactului coronavirusului.

Rusia a refuzat să-și reducă producția săptămâna trecută, fiind supărată pe încercările Washingtonului de a sancționa companiile de energie ruse. Dar răspunsul agresiv al Arabiei Saudite riscă să lovească din plin bugetul Kremlinului.

Arabia Saudită intenționează să pompeze mai mult de 10 mil. barili pe zi luna viitoare, în timp ce anunță reduceri fără precedent pe piețele cheie. În cele din urmă, producția ar putea depăși 11 mil. barili/zi, a declarat o persoană apropiată politicii petroliere saudite - cu mult peste cei aproximativ 9 mil. barili/zi pe care Riyadul îi propusese anterior.

În timp ce prețurile mai mici pot oferi un impuls economic marilor importatori de petrol, care sunt probabil loviți de criza coronavirusului, însă țările mai vulnerabile ar putea să se confrunte cu lacune bugetare imense.

Goldman Sachs, una dintre cele mai influente bănci pe piețele de mărfuri, a redus duminică prognoza prețurilor pentru Brent la 30 dolari pentru al doilea și al treilea trimestru și ar putea reduce prognoza la 20 USD în săptămânile următoare.

Unii văd mișcarea Arabiei Saudite ca pe o încercare de a forța Rusia să revină la masa negocierilor și a face reduceri mai mari ale producției. Însă relațiile dintre Moscova și Riyadh sunt acum foarte tensionate iar analiștii nu văd o rezolvare ușoară a conflictului dintre cele două țări. "Asistăm la o sinucidere colectivă", a declarat un analist în domeniul consultanței energetice.

Alte titluri din FT:

UE discută cum să-şi impulsioneze industriile, dar are nevoie de o abordare susţinută de guverne

Publicaţiile cu strategii industriale au ajuns să formeze la Bruxelles un fel de "chioşc" al industriei. În ultimii 15 ani, Comisia Europeană a scos cel puţin cinci asemenea publicaţii - cea mai recentă datând din septembrie 2017, de pe vremea când la conducere se afla Jean-Claude Juncker. Comisia îşi va prezenta în curând ultimele eforturi în acest sens după îndelungate lupte intestine între înalţii comisari. Ideea din spatele acestei strategii este aceea de a permite Europei să-şi realizeze ambiţiile în materie de ecologie şi de ordin digital şi să impulsioneze competiţia în sânul bazei industriale de pe continent, înlăturând totodată barierele încă existente pe piaţa unică.

Dacă în general planurile vi se par familiare, asta se întâmplă pentru că ele chiar aşa şi vă sunt. De exemplu, strategia din 2017 era menită să ajute UE să devină un "lider mondial în materie de inovaţie, digitalizare şi 'decarbonificare'".

Strategiile anterioare, datând încă de prin anul 2005, erau menite în diverse feluri să ducă la o "renaştere industrială", să creeze "o industrie europeană mai puternică şi bazată pe dezvoltare", să impulsioneze industria manufacturieră şi să ofere nişte condiţii mai propice de dezvoltare pentru întreprinzători şi pentru inovaţie.

Hârtiile din trecut sunt pline de câteva dintre cele mai dragi devize ale Bruxelles-ului - abundă în eforturi "integrate" pentru a salva baza industrială a Europei şi promit să stimuleze investiţiile.

Oare actuala strategie aduce ceva nou?

Păi, contextul cu siguranţă există. Aşa-zisa comisie geopolitică a Ursulei von der Leyen este hotărâtă să adopte o abordare mai agresivă pentru a răspunde intereselor UE, făcând continentul să fie mai stăpân pe el şi mai capabil să prevină aşa-zisa competiţie neloială din afară. După cum a arătat, joi, preşedinta comisiei, UE este "o economie deschisă, dar acest lucru nu trebuie luat ca de la sine înţeles", atâta vreme cât această deschidere nu are corespondenţă altundeva.

Asta înseamnă să promovezi nişte reglementări în achiziţii menite să forţeze deschiderea pieţelor străine acum închise în faţa companiilor din UE - printre ele numărându-se China. Asta a convins totodată comisia să examineze cu atenţie modul în care ar putea fi abordate companiile străine de stat, companii care, în UE, au un avantaj competiţional injust.

Desigur, întrebarea care se pune este cât de fermă ar trebui să se arate UE în tentativa sa de a-şi impulsiona industriile interne din viitor. În această săptămână, grupul Partidului Popular European (EPP), o coaliţie de centru-dreapta din Parlamentul European, a declarat că Bruxelles-ul ar trebui ca, în cazuri excepţionale, să permită nişte fuziuni care ar duce la apariţia unor "campioni" paneuropeni de felul celui care ar fi apărut dacă Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv al comisiei, nu ar fi blocat, anul trecut, fuziunea dintre Siemens şi Alstom.

Thierry Breton, comisarul pentru piaţa unică, a declarat în această săptămână pentru Le Figaro că politica UE nu trebuie să aibă unicul scop de a reduce preţurile de consum - ea trebuie totodată să faciliteze aparţia unor lideri de alură mondială.

Dar comisia nu înseamnă gândirea unui singur om. Dna Vestager, care coordonează regimul competiţiei din UE, subliniază că obiectivul consolidării unor companii de succes şi de calibru mondial nu trebuie să se realizeze în dezavantajul consumatorilor.

Toate aceste lucruri vor face subiectul unor aprinse dezbateri în cadrul comisiei şi multă vreme după publicarea lor, săptămâna viitoare, reuniunea permiţând totodată comisiei să examineze competiţia şi reglementarea subvenţiilor de stat, dar fără să ajungă şi la concluzii. Potrivit oficialilor care au oferit informaţii legate de conţinutul documentelor, în schimb, strategia şi rapoartele aferente vor examina barierele apărute în sânul pieţei libere, precum şi modalităţile de îndepărtare a lor, cum ar fi diversificarea ofertelor pentru micile companii care vor să se stabilească într-o altă ţară din UE.

Raportul va include şi definirea "ecosistemelor" industriale care, în opinia UE, trebuie încurajate şi sprijinite - o cauză susţinută cu tărie de dl Breton.

Documentele pe tema strategiei sunt bune pentru "tapetarea" dezacordurilor. De-asta Bruxelles-ul se şi mândreşte cu ele. Pentru dna von der Leyen, problema care se va pune este aceea de a convinge guvernele naţionale şi Parlamentul European să sprijine toate aceste lucruri şi să adopte măsuri fezabile pentru a răspunde în continuare intereselor economice ale organizaţiei.(Rador)

Les Echos: Ce înseamnă trecerea la ”stadiul al treilea” al epidemiei de coronavirus?

Epidemia de coronavirus apărută în decembrie în China și-ar putea accelera evoluția în Franța. Un al patrulea deces cauzat de această pneumonie virală a fost înregistrat, iar numărul de contaminări a trecut pragul de 250 de cazuri, au anunțat miercuri autoritățile. Cel puțin un caz a fost înregistrat în fiecare dintre cele treisprezece regiuni metropolitane din Franța.

În timp ce ministrul Sănătății a anunțat vineri că Franța a trecut la stadiul 2 al epidemiei, este de așteptat ca etapa a 3-a să fie în curând atinsă. Acest nou pas ar implica mai multe măsuri restrictive pentru a încetini răspândirea virusului.

Care este diferența față de etapa a doua?

După etapa 1, în timpul căreia trebuia combătută intrarea virusului pe teritoriul național, etapa a doua corespunde apariției „în mai multe puncte ale teritoriului național, a unor grupuri de cazuri, sau „ ciorchini de cazuri”, a explicat recent Prim-ministrul Edouard Philippe. În acest caz, este necesară „izolarea clusterelor” și „luarea unor decizii” pentru a întârzia propagarea.

În cadrul acestei etape au fost luate măsuri ample. Întâlnirile cu peste 5.000 de persoane sau anumite evenimente în aer liber, cum ar fi semi-maratonul de duminica de la Paris, au fost anulate. Au fost luate măsuri chiar mai stricte pentru cele două centre principale de răspândire a virusului în Franța, Oise și comuna La Balme-de-Sillingy din Haute-Savoie. În acest departament și în această comună, toate mitingurile sunt „interzise până la o notificare ulterioară”, iar școlile nu s-au redeschis luni.

Ministrul Sănătății a susținut și o modificare de comportament: „salutați mai degrabă decât să vă strângeți mâinile, evitați săruturile, spălați-vă mâinile foarte regulat și, atenție, folosiți batiste de unică folosință pe care să le aruncați imediat după ce tușiți sau strănutați."

Cu ce ​​corespunde etapa 3?

Etapa 3 corespunde „epidemiei propriu-zise”, când virusul circulă pe scară largă în rândul populației, au subliniat autoritățile. „S-ar putea ca decizii mai dificile să fie luate” dacă această etapă va fi declarată oficial, a spus Edouard Philippe.

După o strategie de „izolare a virusului” în etapele 1 și 2, stadiul 3 implică o strategie de „atenuare” a efectelor acestuia, arată un document al Ministerului Sănătății, disponibil online.

"Nu este vorba despre stoparea activității economice a Franței", asigură ministrul pentru tranziția ecologică, Elisabeth Borne. În prezent sunt prevăzute „diferite scenarii” presupunând o trecere la etapa a 3-a.

La nivelul sănătății populației, etapa a 3-a implică „mobilizarea completă a sistemului de sănătate a spitalului și a orașului” (medici generaliști, asistente medicale etc.) și în fiecare unitate va fi desemnat un referent medical special pentru cazurile de coronavirus. Instituțiile de sănătate își vor schimba și ele strategia, axându-se mai degrabă decât pe detecția cazurilor, pe protejarea celor vulnerabili, cum ar fi persoanele în vârstă din căminele de bătrâni.

Pacienții vor fi tratați în funcție de gravitatea infecției. Cele mai puțin grave cazuri (80% din cazuri conform studiilor internaționale) vor fi tratate la domiciliu pentru a nu supraîncărca capacitățile spitalicești.

Sunt luate în considerare și alte măsuri. După cum spune France Info, guvernul a stabilit un plan B pentru coronavirus, dar acesta nu este public. Cu toate acestea, Matignonul a spus că „etapele sunt identice cu planul privind pandemia gripei A (H1N1) din 2009.

Pe baza acestui plan din 2009, guvernul ar putea decide măsuri noi, cum ar fi închiderea centrelor de îngrijire de zi și a școlilor la nivel național, crearea de adăposturi pentru persoanele fără adăpost infectate, precum și limitarea călătoriilor neesențiale (sau chiar suspendarea anumitor transporturi publice). În pofida acestor posibile limitări de mișcare, „nu se pune problema opririi trenurilor”, a asigurat totuși Elisabeth Borne.

Planul din 2011 prevede acțiuni pentru a evita penuria alimentară și monitorizarea prețurilor și a disponibilității produselor. Întreprinderile ar fi invitate să aplice măsuri de protecție, cum ar fi munca la distanță și prin intermediul teleconferințelor, precum și limitarea întâlnirilor și deplasărilor.

Când ar putea fi declarată etapa a treia?

Guvernul a convocat luni Comitetul național de etică, solicitând avizul asupra „măsurilor restrictive care ar putea fi luate” pentru combaterea noii boli, a declarat organizația pentru AFP. În ceea ce privește momentul în care se va întâmpla acest lucru, „este prea devreme să spunem, președintele Republicii va lua decizia pe baza unor dovezi științifice”, susțin oficiali ai Palatului Elysee.

To Vima: Tentative de asalt asupra graniţei de pe Evros - turcii încearcă să dărâme gardul cu blindate şi cârlige

A "praf de puşcă" miroase atmosfera de la graniţa greco-turcă de pe Evros, în timp ce atitudinea provocatoare a Turciei a atins cote extreme. Mii de refugiaţi şi migranţi rămân masaţi de mai bine de o săptămână la graniţa greco-turcă, cu speranţa că vor trece graniţa pentru a ajunge apoi într-o ţară europeană.

Factorul de instigare, dar şi de ajutorare în încercările acestor oameni de a trece ilegal frontiera îl constituie chiar conducerea Turciei. Prin fake news, declaraţii inflamante din partea unor oficiali guvernamentali, dar şi prin provocări extreme la graniţă, regimul Erdogan instrumentalizează problema refugiaţilor pentru a presa Uniunea Europeană să susţină economic Turcia pe multele sale fronturi deschise (Siria, Libia, obţinerea de bani pentru refugiaţi şi arme).

Acţiunile Ankarei arată încă o dată în modul cel mai clar cât de uşor îşi pierd calmul demnitarii care trag sfori provocatoare, recurgând la mişcări brutale, care însă pot duce la un incident cu urmări neprevăzute.

În acelaşi timp, guvernul grec încearcă să tempereze tonurile şi înarmat cu calm şi cu internaţionalizarea problemei refugiaţilor încearcă să apere graniţele Greciei şi ale Uniunii Europene.

Provocare extremă: Un vehicul blindat turcesc - plătit de UE - încearcă să dărâme gardul de la Evros

Încă din dimineaţa zilei de sâmbătă, atmosfera de la graniţa greco-turcă era încordată, iar gazele lacrimogene cădeau în ploaie dinspre teritoriile turceşti spre cele greceşti, fiind generate totodată focare de incendiu în apropierea gardului pentru a se crea "deschideri" prin care să poată trece migranţii.

Pentru ca planul Turciei de a genera un flux major de migranţi şi refugiaţi spre Grecia să fie pus în practică, Ankara pare să nu ezite în a face uz de orice mijloc posibil. În înregistrarea video dată publicităţii se poate vedea un vehicul blindat turcesc pentru supravegherea graniţelor cum încearcă cu o funie sau un cablu de sârmă agăţat de gard să tragă o parte din gardul de la graniţa greco-turcă pentru a-l dărâma.

În continuare, vedem militari ai armatei elene deplasându-se în punctul respectiv pentru a consolida gardul. Este vorba de unul dintre vehiculele de tip «HIZIR/ATES» care prezintă instrumente de supraveghere (pe timp de zi şi de noapte) la graniţă şi care au fost primite de Turcia în perioada mai-august 2019 prin finanţarea unui program acoperit din fonduri europene în proporţie de 75%.

Au mers să doboare gardul trăgând cu cabluri şi funii

Încercări similare au loc şi la lumina zilei. În acestea, protagonişti sunt migranţii, care leagă de gard funii şi apoi trag toţi împreună. Au prins în gard un cârlig metalic de 6 kilograme de care au legat o funie de 15 metri de care au tras mai bine de 20 de persoane adunate la faţa locului. În acelaşi timp au aprins focuri cu scopul de a înmuia metalul pentru a-l putea tăia mai uşor cu foarfecile de tablă puse la dispoziţie de turci. Toate acestea în spatele unui nor de fum provocat de gaze chimice şi lacrimogene care cădeau în ploaie. Forţele greceşti s-au aflat din nou în punctele corecte, iar planurile migranţilor au eşuat.

Soylu: Ceea ce s-a întâmplat până acum la Evros nu este nimic

În faţa acestei situaţii create la graniţa greco-turcă, Ankara se comportă cu un cinism absolut, încurajându-i în mod deschis pe refugiaţi şi migranţi să încalce graniţele Greciei şi lansând ameninţări cu privire la condiţiile care vor fi create în perioada următoare. Concret, în declaraţiile sale, ministrul turc de interne, Süleyman Soylu, a anunţat că 1.000 de trupe de comando ale forţelor speciale din cadrul poliţiei turceşti au început să activeze de vineri seara în regiune. După cum a spus el "i-am comasat pe toţi", dând de înţeles că nu vor permite întoarcerea migranţilor din zona moartă a frontierei spre teritoriul turcesc. Prin măsurile pe care le-am luat "nu permitem retrimiterea lor înapoi" a spus el.

"Ăsta este doar începutul" a declarat ministrul turc, transmiţând şi un mesaj către migranţii care încearcă să treacă frontiera: "Vremea este acum caldă şi se va încălzi şi mai mult. Avem mai bine de 200 de kilometri de graniţă cu Grecia pe linia râului Meriç (Evros). Din păcate am avut secetă în acest an în Balcani. Nivelul apei a scăzut la 40-45 de centimetri. Puteţi trece mergând pe jos. Mitsotakis nu are capacitatea de a "ţine" graniţele. Veţi vedea ce va fi. Ce a fost până acum nu a fost nimic".

Süleyman Soylu a susţinut în plus că au căzut măştile Europei în ceea ce priveşte drepturile omului. "Dacă ne-ar fi spus că ne vom confrunta cu o astfel de scenă în secolul 21 le-am fi spus că glumiţi. A fost prilejul să înţelegem ceva. Au căzut măştile. Am văzut cât de insensibili la durere sunt cei care ţin pledoarii despre drepturile omului", a declarat el.

Un nou pachet de ajutor din partea UE pentru Turcia pe tema refugiaţilor.

Şantajul lui Erdogan s-ar putea să reuşească întrucât este posbil un nou pachet de ajutorare economică a Turciei pentru problema refugiaţilor, după cum a lăsat deschisă această posibilitate Comisarul European pentru Buget şi Drepturile Omului, Johannes Hahn. Hahn a precizat însă că pachetul de ajutor ar putea fi mai mic decât cel oferit anterior şi acest lucru va depinde de modul în care Ankara se va conforma acordului încheiat cu UE pe tema migraţiei. "Multe şcoli, grădiniţe şi spitale pentru refugiaţi au fost construite şi nu trebuie să mai fie finanţate. Nevoile, prin urmare, sunt mult mai mici", a declarat Hahn pentru ziarul german Die Welt.

Însă Uniunea Europeană ar fi "în principiu gata să ofere ajutor suplimentar pentru sprijinirea refugiaţilor în Turcia" numai dacă Ankara va înceta "politicile de şantaj" şi ameninţările că va trimite şi mai mulţi refugiaţi şi migranţi în Uniunea Europeană, a completat el.

Şedinţă de guvern pe tema refugiaţilor

Efective puternice ale poliţiei şi armatei Greciei rămân cu arma la picior, păzind partea grecească a graniţelor şi împiedicând trecerea ilegală a frontierei de către migranţi. Sâmbătă după-amiază a avut loc la Palatul Maximu (sediul guvernului grec) o şedinţă condusă de premierul Kyriakos Mitsotakis pentru evaluarea situaţiei de la Evros şi din insule. În cadrul şedinţei s-a constatat că acţiunile de respingere întreprinse de poliţie, armată şi paza de coastă au fost încununate de succes în faţa încercărilor migranţilor de a intra ilegal în ţară.

Majoritatea cetăţenilor greci aprobă modul în care Mitsotakis gestionează problema migranţilor, după cum arată două sondaje de opinie. Potrivit unei cercetări Opinion Poll, 90% dintre cetăţenii greci cred că Mitsotakis şi guvernul au reacţionat corect în faţa şantajului lui Erdogan, iar 81% sunt de acord cu înăsprirea liniei urmate de guvern în problema migranţilor-refugiaţilor. (Rador)

Știri pe scurt

• Presa internațională continuă să fie preocupată de consecințele epidemiilor de coronavirus, de teatrul de conflict din Siria și de criza umanitară de acolo care amenință să degenereze într-o nouă criză a refugiaților pentru UE, precum și de procesul electoral din SUA. Din capitala americană, săptămânalul Washington Examiner rezumă situația alegerilor primare pentru nominalizarea candidatului la președinție al Partidului Democrat. Ele au devenit o cursă în doi, între favoriții Joe Biden și Bernie Sanders. Biden conduce deocamdată, cu 624 de delegați de partea sa, față de cei 556 ai lui Sanders; e nevoie ca un candidat să obțină susținerea a minim 1.991 de delegați pentru a obține nominalizarea. O etapă importantă urmează marți, când vor avea loc alegeri în șase state, fiind „pus la bătaie” un număr total de 352 de delegați. Tot din SUA, publicația Politico sesizează că Biden va avea un sprijin puternic din partea lui Michael Bloomberg, proaspăt ieșit din cursa prezidențială, care și-a declarat susținerea pentru Joe Biden, calificându-l drept „candidatul cu cea mai bună muniţie” pentru a-l învinge pe Donald Trump. Nu e clar încă dacă fostul vicepreşedinte „va moşteni” și ceva din banii lui Bloomberg şi din armata lui de funcţionari, însă Bloomberg a promis că această infrastructură va continua să transmită reclame cu mesaje anti-Trump folosind „sume nelimitate” din banii săi pentru a-i ajuta pe democraţi în statele cele mai disputate.
  

• Ziarul belgian Le Soir anunță că în statul New York s-a instituit sâmbătă starea de urgență pentru a lupta contra coronavirusului, după apariția a 20 de cazuri noi, care ridică totalul la 76. Portalul spaniol 20 Minutos preia însă un avertisment lansat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) cum că unele țări nu iau în serios amenințarea coronavirusului. OMS nu a vrut să dea exemple concrete, dar a subliniat că „securitate, diplomație, finanțe, comerț, transport, informații […] întreg guvernul trebuie să fie implicat”. Pe de altă parte, OMS a transmis că în Coreea de Sud, a doua țară cea mai afectată cu peste 5.200 de cazuri, există „semne pozitive”, o reducere progresivă a numărului de infectări zilnice, deși acestea depășesc încă 500. Le Monde remarcă însă că în America Latină, abia atinsă de Covid-19, cu numai câteva zeci de cazuri, face ravagii febra dengue, care afectează în prezent aproape 570.000 de oameni. Epidemia persistă din 2019 și, cu 3,1 milioane de cazuri și 1.534 de decese (plus 118 decese anul acesta), „este cea mai gravă din istoria subcontinentului”. O situație similară semnalează ziarul italian Il Messaggero în Italia: „ca şi cum nu ar fi suficient coronavirusul, zece cazuri de gripă porcină (H1N1) s-au înregistrat în Sicilia”. Dar Covid-19 rămâne cea mai mare problemă a Italiei, principalul focar european și al treilea ca mărime din lume. La Repubblica relatează „planul fără precedent” al guvernului de a angaja în sistemul medical 20.000 de cadre suplimentare, iar agenția ANSA raporta duminică un bilanț îngrijorător: peste 5.000 de îmbolnăviri, 233 de decese, dar și aproape 600 de pacienți vindecați. La Libre Belgique vorbește de măsuri „draconice” impuse în nord, unde un sfert din populația țării a intrat duminică în carantină. Măsuri draconice au adoptat și autoritățile de la Moscova, transmite Reuters: cinci ani de închisoare pentru persoanele întoarse din țări de risc care nu se auto-izolează la domiciliu timp de două săptămâni. Tot Reuters anunță răspândirea virusului în două noi țări, vecine cu România – Bulgaria (patru cazuri) și Republica Moldova (un caz). Săptămânalul britanic The Economist semnalează pericolul ca virusul să împingă Germania și Italia în recesiune, în condițiile în care economiile lor erau oricum slăbite, iar guvernele ezită deocamdată să cheltuie prea mult pe măsuri de redresare. Washington Post reține în schimb un aspect politic: China profită de acoperirea epidemiei pentru a-și intensifica represiunea în Hong Kong. În contextul carantinei parțiale care inhibă protestele, au fost arestați doi politicieni și un jurnalist. Jurnalistul, Jimmy Lai, scrisese într-un editorial că „răspândirea coronavirusului a relevat un adevăr care presupune un risc mult mai mare pentru dl Xi [președintele chinez Xi Jinping]: nu există nici un remediu pentru comunismul chinezesc, cu excepția colapsului partidului”.

• O represiune brutală se desfășoară în continuare și în Siria, unde un acord de încetare a focului în provincia Idlib, încheiat joi de președintele rus Vladimir Putin cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, „nu a durat nici 24 de ore”, scrie ziarul spaniol La Razon. Vineri au murit în lupte 15 oameni, dar cel puțin se pare că forțele aeriene au respectat armistițiul. Cotidianul portughez Jornal Económico scrie despre „Un nod gordian numit Idlib”, identificând în special Turcia ca aflându-se la originea problemei: „Dacă operațiunea lansată de Ankara în nord-estul Siriei în 2019 pentru a crea o zonă-tampon între Siria și Turcia, ar putea avea un anumit sens într-o logică existențială (să evite continuitatea teritorială între kurzii sirieni și turci) și defensivă, la Idlib situația este complet diferită. Este vorba despre expansionism și ocuparea teritoriului, cu sprijinul unor grupări jihadiste și islamiste, cu încălcarea flagrantă a dreptului internațional.” Din Italia, Il Fatto Quotidiano rezumă dezastrul umanitar, citând date ONU: „numărul persoanelor sinistrate de la 1 decembrie până în prezent a crescut la un milion de oameni. 80% sunt femei și copii. Sunt şi minori în proporţie de 60%”. În total, în Idlib, „două milioane şi opt sute de mii [de refugiați] au nevoie de asistență umanitară urgentă”. Ziarul turcesc Milliyet susține că „Uniunea Europeană e mulţumită de armistiţiul încheiat de Turcia şi Rusia”, preluând o declarație a șefului diplomației europene, Josep Borrell, conform căruia UE nu poate contribui la aplicarea armistiţiului, dar „Noi trebuie să ne concentrăm mai mult pe dimensiunea umană”. Publicația elenă To Vima vorbește, din contră, despre „ atitudinea provocatoare a Turciei [care] a atins cote extreme. Mii de refugiaţi şi migranţi rămân masaţi de mai bine de o săptămână la graniţa greco-turcă, cu speranţa că o vor trece pentru a ajunge într-o ţară europeană”. Atmosfera la graniță rămâne extrem de tensionată, „mirosind a praf de pușcă” la propriu și la figurat. Le Monde reține totuși că Erdogan a dat ordin sâmbătă ca refugiații să fie împiedicați să traverseze Marea Egee, concentrând presiunea pe frontiera terestră. Cotidianul britanic The Guardian analizează însă reacția UE, titrând: „Detenție, tortură și ucidere… cum și-a externalizat UE politica de migrație”. Astfel, UE a optat să finanțeze grupări înarmate din Africa de Nord pentru a „vâna” emigranți, recunoscând chiar într-un document intern că această activitate a devenit în Libia „un model profitabil de afacere”. Un alt exemplu e miliția Janjaweed din Sudan, a fostului dictator Omar al-Bashir, responsabilă de tentativă de genocid în Darfur, care acum s-a rebotezat „Forțele de Sprijin Rapid” și capturează emigranți pentru UE. Concluzia trasă de The Guardian este că „În loc să se ascundă în spatele unor eufemisme precum «controale la frontieră» și «scut», politicienii ar trebui să spună sincer: «Sunt bucuros să accept detenția în masă, tortura și omorul drept preț care merită plătit pentru a-i ține pe imigranții fără documente afară». Pentru că aceasta e esența Fortăreței Europa”.(Rador)