Despre finalul crizei coronavirusului am putea discuta după Paștele Ortodox, crede Sergiu Manea, CEO-ul BCR, într-o discuție cu reporterul HotNews.ro. ”Până atunci virusul va continua să se răspândească. Am mai văzut discuții despre apariția vaccinului împotriva Covid 19. Dar știm din istorie că fabricarea unui vaccin durează între 12-24 de luni de la testele inițiale”, adaugă Manea. Despre măsurile fiscale anunțate de diferitele Guverne, posibillul impact al coronavirusului, tipurile de scenarii rulate în bancă, despre cum ar putea România aplica un set de măsuri de sprijin al economiei dar și despre cadrul legislativ foarte volatil, citiți în rândurile de mai jos.
În România, mai spune CEO-ul BCR, 80% din PIB vine din sectorul privat. ”Iar dacă ne uităm la lanțurile de furnizare, vedem că la capătul lor se află și spitale, școli, case de bătrâni, unități militare, gospodării. Adică lanțul ăsta e atât de bine pus împreună încât e dificil să riști ruperea unui asemenea lanț, consecințele fiind dificil de estimat”, consideră Manea.
Când îl întrebi despre cum resimte un șef bancă impactul unui virus aparent greu de combătut, Manea răspunde: ”Cred că sunt mai multe fațete ale discuției. Cea mai importantă este cum ne desfășurăm activitatea astfel încât să ne protejăm oamenii și clienții. Adică să creăm un climat cât mai calm și noi să ne asigurăm pe partea de infrastructură că educația sanitară de bază și existența materialelor de protecție nu este pusă sub semnul întrebării”. Apoi, își spune cum a aplicat telemunca, acolo unde s-a putut. ”Telemunca e un lucru pe care l-am implementat deja în liniile de business unde se poate lucra de acasă și unde riscurile operaționale pe care le presupune lucrul de acasă nu depășesc un nivel de risc acceptabil”, spune Manea. Cum a luat decizia restrângerii călătoriilor între sedii sau cea privind amânarea unor evenimente care presupuneau reunirea unui grup mai mare de angajați. ”Inclusiv lucruri care țin de traning intern sau de diferitele prezentări pe care le facem. Încercăm să limităm potențiala contagiune și să rămânem calmi și prompți. Pentru funcțiile critice am organizat mai multe site-uri din care pot opera și încercăm să asigurăm și, în aceste cazuri, infrastructura necesară. Am dezvoltat protocoale și suport pentru colegii care se confruntă cu situații deosebite.Un alt aspect ține de rețeaua de sucursale - retail și corporate. Limităm mișcarea fizică și încurajăm utilizarea instrumentelor online și a tehnologiei. De asemenea, îndată ce avem suspiciune de contact din afară, luăm masuri de dezinfecție imediată. Dacă cineva nu se simte bine, îl încurajăm să rămână acasă. Spălarea frecventă și corectă pe mâini e foarte importantă”. De asemenea, adaugă CEO-ul BCR, ar fi foarte bine dacă am limita contactul direct și măcar pentru o perioadă să evităm îmbrățișările și strânsul de mâini.
Cum s-au luat diferitele decizii? Simplu: pe măsură ce gradul de alertă avansa, spune Manea. ”Am avut diferite niveluri de alertă: gradul I, când a apărut coronavirusul în China. Am luat planul de contingență (de continuitate al afacerii- n.red), ne-am uitat să avem dezinfectante, materiale sanitare șamd, după care am stabilit frecvența utilizării lor. A urmat apoi gradul de alertă II, când coronavirusul a intrat în România. Atunci am decis să nu ne mai întâlnim face to face ci să folosim tehnologia. Am decis limitarea participării oamenilor noștri la evenimente mari în afară și am sistat organizarea de evenimente interne cu mai mulți participanți. Gradul de alertă III, adaugă CEO-ul BCR, a fost când a apărut coronavirusul în Capitală. Am început să derulăm procedurile pentru acest tip de alertă: întâlniri cu cel mult 4-5 oameni, utilizarea tehnologiei în locul întâlnirilor directe și minimizarea prezenței oamenilor la locul de muncă prin schimburi și lucrul de la distanță. Pentru funcțiile critice suntem organizați în mai multe locații, continuând să dezvoltăm infrastructura, inclusiv pentru mărirea capacității de teleworking.
În funcţie de caz şi situaţia personală, considerând inclusiv funcţiile critice în această perioadă, există posibilitatea pentru angajaţii noştri să lucreze de acasă prin facilitatea tehnică (laptop, VPN), disponibilă în BCR de câţiva ani. În cazul în care acest lucru nu e posibil, dat fiind specificul activităţii, ori alte motive obiective, există categoria cererilor speciale de concediu, inclusiv zilele libere plătite de companie şi separate de cele de odihnă”, explică Manea.
Cine conduce operațiunile privind Covid 19? Doi oameni stau la butoane: șeful Riscului și cel al Retailului
”Avem o structură de continuitate constituită la nivelul băncii, condusă de Chief Risk Officer și Chief Retail Officer. Șeful Riscului are practic planul în subordine, iar șeful Retailului are cei mai mulți oameni în subordine, inclusiv rețeaua”, explică numărul unu al băncii.
”Rugămintea mea, pe care o adresez tuturor oamenilor, este să folosească tehnologia acum mai mult decât oricând, atunci când fac plăți, acolo unde se poate. Conștientizarea acestui aspect limitează riscurile. Rugămintea mea este sa încerce să nu aglomereze sucursalele și să urmeze rugămințile colegilor noștri de acolo pentru respectarea spațiului de siguranță, pentru organizarea așteptării în spații deschise și în sucursală”, adaugă Sergiu Manea.
Ce s-ar putea întâmpla în continuare în plan economic? ”Scenariul nostru de bază este foarte armonizat cu cel al OECD. Cel mai important pentru noi este să înțelegem la nivelul fiecărei companii care sunt efectele de disrupere care vor avea loc în interiorul acesteia. Și am să vă dau câteva exemple: un exportator român de semifabricate care exportă în China. A luat un credit în toamnă bazat pe o comandă fermă, dar a intervenit chestiunea coronavirusului. Acum, cererea din China se contractă, el va avea probleme de cashflow....Deși omul și-a făcut stocurile pentru a le trimite în China, exportul nu va mai avea loc. Și ne uităm cum am putea să-l ajutăm - fie să-i încetinim plățile, fie să-i restructurăm împrumuturile, fie să-l lăsăm să tragă din overdraft...”, spune CEO-ul BCR.
În agricultură, procesatorii vor fi sprijiniți în continuare, spune el. ”Există riscul ca, pe termen mediu, lanțurile de aprovizionare să se relocalizeze, iar noi să fim foarte atenți și să nu-i descurajăm. Ne dorim să înțelegem cum să-i ajutăm pe clienți”, explică Sergiu Manea.
Despre cât ar mai putea dura criza coronavirusului
”E prea devreme. Probabil despre finalul acestei crize am putea discuta după Paștele Ortodox. Până atunci virusul va continua să se răspândească. E o speculație privitoare la rezistența virusului la căldură, dar nu a fost probată de nimeni. Mai e discuția legată de apariția vaccinului împotriva Covid 19. Știm din istorie că fabricarea unui vaccin durează între 12-24 de luni de la testele inițiale. Măsurile pe care le iau diferitele state limitează într-o măsură mai mare sau mai mică riscul de răspândire. Seria de anunțuri din UE - Germania, Italia, Spania, care au anunțat pachete fiscale de sprijin, mi s-a părut foarte corectă. În România, 80% din PIB vine din sectorul privat. Iar dar dacă ne uităm la lanțurile de furnizare, vedem că la capătul lor se află și spitale, școli, case de bătrâni, unități militare, gospodării. Adică lanțul ăsta e atât de bine pus împreună încât e dificil să riști ruperea unui asemenea lanț cu consecințe greu de estimat”, spune el.
Dacă banca va suferi? Foarte probabil că da...
”Pe portofoliul de credite e greu de spus cât de intens va fi impactul. Dar vreau să spun că ne uităm la acest impact prin prisma înțelegerii constrângerilor prin care trec clienții noștri. În primul rând nu vrem să-i încurcăm pe clienți”, spune Manea.
Să știți că grija antreprenorului român pentru sănătatea propriei companii a crescut foarte mult în ultimii ani. ”Aaa, și aș mai dori să exprim o rugăminte, își amintește Manea. Companiile care sunt în relații comerciale unele cu altele să își respecte promisiunile, iar atunci când nu o pot face să anunțe partenerii din timp că se confruntă cu probleme. Suntem într-un moment în care calitatea umană va câștiga și ne va ajuta să trecem peste aceste clipe. Cred că este important să dovedim înțelegere și să comunicăm cât mai mult. Și aici am rugămintea ca eventualele gapuri în economie să fie tratate așa cum sunt și fiecare să-și onoreze obligațiile și să-și dimensioneze afacerile uitându-se la ce se întâmplă în piață”, explică șeful BCR.
Întrebat despre riscul legislativ, despre care bancherii se plâng prin sondajele făcute de Banca Națională, Manea e tranșant: ”Noi credem în procese solide de elaborare a legislației. Proces înseamnă ca toți cei impactați să stea în jurul mesei și să înțeleagă care e obiectivul inițiatorului. Cu transparență și poate mai multă candoare. Obiectivul poate fi minunat. Poate fi un obiectiv social pe care ni-l însușim toți și vrem să-l ducem mai departe. Dar trebuie să vedem care sunt costurile și să inițiem un proces de ”facere a legii” care să aducă claritate asupra potențialelor beneficii și costuri, dar asta înainte de vot. Înainte de a intra proiectul în comisii. Acest lucru să nu mai fie văzut așa cum e vazut azi, ca pe o luptă între cei care vor să protejeze interesele românilor și cei care vor să-i exploateze”, crede el.
Dacă toți credem într-un lucru, nu ar fi normal să ne așezăm toți în jurul mesei și să începem să discutăm?
”Așa ceva nu există! Orice companie din țara asta - că e o brutărie sau că este o bancă sau un spital -are nevoie ca românii să fie prosperi și să prospere pe termen lung. De asemenea, politicienii vor și ei ca românii să fie prosperi! Și atunci, dacă toți credem în lucrul ăsta, nu ar fi normal să ne așezăm toți în jurul mesei și să începem să discutăm?
Nu vedem acest proces la lucru încă, deși discutăm de mult despre el. Ceea ce pot să spun este că foarte mulți membri ai Parlamentului împărtășesc nevoia unui asemenea proces echilibrat de facere de legi. În opinia mea, gradul necesar de maturizare îl vom atinge în următoarea legislatură. Pentru că în ciclurile electorale toate ideile astea de sustenabilitate și de evoluție au fost acoperite de zgomotul acesta foarte intens dat de necesitatea transmiterii unui mesaj care să rețină atenția publicului. E foarte greu să vorbești într-un an electoral despre „due process” în facerea de legi câtă vreme înregistrăm continuitate într-o abordare radical populistă și foarte zgomotoasă. Mai ales că obiectivul primordial pe care îl împărtășim cu toții este același: o Românie prosperă cu cetățeni prosperi”, mai spune CEO-ul BCR.
”Există câteva proiecte care se discută chiar zilele acestea în comisii. Din punctul meu de vedere sunt proiecte ne-esențiale care vor duce la excluziune și nu la incluziune financiară. Niște legi care nu fac bine antreprenorilor, angajaților, nu fac bine nimănui. Și nu mă refer aici la faptul că nu ar face bine sistemului financiar, ci la economie în general. Iar retorica populistă mă tem că dovedește o lipsă de înțelegere a competiției strategice în care ne aflăm cu alte țări”, mai spune Sergiu Manea.
Relația bancherului cu clienții pe viitor....?
”Noi credem că bankingul rămâne un lucru făcut de oameni pentru oameni. Tot oameni sunt și cei care dezvoltă tehnologia, fie că discutăm de IT-iști sau oameni de tehnologie, de produs, sau care vin din alte industrii, precum cei din data science. Toți oamenii aceștia sunt pregătiți să creeze o bancă care să poată să fie sustenabilă în viitor. Modul în care comunicăm cu noua generație, dar și răspunsul primit din partea lor ne dau foarte mari speranțe. Dar noi nu vom face asta în opoziție cu generația părinților noștri, care au nevoie de un contact fizic. Cu care să discute și să vadă cu ce îi poate banca ajuta. Pentru noi este foarte important și de asta am și investit în remodelarea sucursalelor. Discuția dintre bancher și client, așa cum o vedem noi în viitor, este o discuție despre o nevoie. Am nevoie să-mi cumpăr un televizor sau să plec într-o excursie. Sau să-mi iau o casă. Nu e o discuție tranzacțională. Dacă are de făcut o plată sau să-și verifice soldul, foarte bine. O poate face. Dar eu vreau să-l ajut pe colegul meu ca acest tip de discuție, care înainte dura 15-20 de minute, să dureze acum doar două minute, iar în rest cei doi să discute despre ce mai fac, despre cum își văd viitorul.
Cu această viziune, investim foarte mult în digital și în tehnologie. Rolul nostru este să fim un companion și să ajutăm clienții să folosească tehnologia, chiar dacă ei preferă și contactul fizic. Există această categorie de oameni care pentru noi e foarte importantă și nu vrem să o excludem. Și totul se rezolvă prin educație. De aceea am creat Școala de Bani. Nu ca să ne punem o insignă în piept, ci ca să putem discuta și să ne ajutăm unii pe alții”, spune Sergiu Manea.
1
0
