Financial Times: Aprovizionarea cu alimente din Marea Britanie începe să dea semne de boală ● Der Spiegel: Răspândirea coronavirusului - Europa de Est se pregătește pentru inevitabil. Multe state din Europa de Est iau măsuri drastice împotriva Covid-19 - în parte și pentru că sistemele lor de sănătate nu se ridică la înălțimea provocării ● Il Giornale: Nembro, călătorie în satul înmormântărilor: "Aici la noi fiecare familie plânge un mort" ● Știri pe scurt.

HotNews.roFoto: Hotnews

Financial Times: Aprovizionarea cu alimente din Marea Britanie începe să dea semne de boală

O moară de făină din Hertfordshire a reacționat rapid la pandemia coronavirusului. Și, nu doar că nu riscă să-și închidă porțile, afacerea se dezvoltă mult mai bine în această perioadă.

Moara, care produce făină sub branduri precum Allinson pentru producătorul britanic Associated British Foods, a crescut producția și angajează personal după ce cererea venită de la cumpărătorii britanici nervoși care stochează mărfuri a ajuns să se dubleze.

Produce 7 zile din 7 față de 5 din 7 cât producea înaintea crizei de COVID-19 urcându-și producția cu 350.000 de pungi de făină pe săptămână.

Fabrica este doar una din multe companii aflate pe lanțul de aprovizionare cu produse alimentare britanice care s-au trezit că abia fac față creșterii bruște a cumpărăturilor alimentare. Pe măsură ce producătorii- de la cei de paste până la cei de supe- încearcă să umple rafturile magazinelor, clienții și le îndeasă în coșuri.

Gospodăriile din Marea Britanie au început să stocheze alimente începând din ultima săptămână a lunii februarie, potrivit companiei de date Nielsen.

Creșterea uriașă a vânzărilor a determinat lanțurile de supermarketuri să raționalizeze vânzarea unor produse iar pe producători și distribuitori să caute moduri în care producția poate fi crescută.

În prima săptămână a lunii martie, vânzările de paste, conserve de carne și supe conservate au crescut în Marea Britanie cu peste 60%, comparativ cu aceeași săptămână din anul trecut.

Alte companii au raportat achiziții în creștere de semipreparate, carne, produse proaspete și pâine - un produs care avea parte de o cerere slabă în ultimii ani.

Patrick Coveney, directorul executiv al Greencore, a declarat că compania sa își reduce gama de produse pentru a se concentra pe volume mai mari cu care să fie alimentate magazinele. Acest lucru, a spus el, îl va ajuta să se pregătească pentru provocările viitoare, mulți dintre angajații săi fiind deja bolnavi.

Există, de asemenea, îngrijorări în ceea ce privește importurile, care reprezintă aproximativ 40% din produsele alimentare consumate în Marea Britanie, deoarece țările europene își limitează traficul la frontiere. Liam Fassam, profesor la Universitatea Northampton, a declarat: „Cu cât întârzierile la frontieră sunt mai mari, cu atât acestea se vor adăuga la tranzitul alimentelor proaspete iar risipa sau pierderile vor crește. ”

Trevor Strain, director operațional la Morrisons, a declarat că grupul de supermarketuri a preluat livrările de la un furnizor italian cu vaporul, nu cu camionul, tocmai pentru a evita frontiera terestră, adăugând că italienii lucrează 24/24, în ciuda restricțiilor dure, pentru a face față.

Nestlé, cel mai mare producător de produse alimentare din lume, a declarat: „Stocarea nu este necesară. Este într-adevăr o situație deosebită, dar prioritatea noastră este să continuăm aprovizionarea în noile condiții. Fabricile și instalațiile noastre rămân operaționale”

Kraft Heinz a spus că „producția și distribuția tuturor produselor noastre inclusiv supe, paste și ketchup continuă cu mare viteză. Lanțul nostru de aprovizionare este rezistent, nivelul stocurilor noastre este bun și lucrăm foarte strâns cu partenerii noștri din vânzarea cu amănuntul pentru a le crește livrările"

Săptămâna trecută, guvernul britanic a mai relaxat reglementările privind numărul de ore de stat continuu la volan permis unui șofer de marfă pentru a permite stocarea magazinelor. Dar anunțurile care conțin măsuri tot mai dure în lupta cu virusul alimentează panica în continuare. Trevor Strain, directorul operațional la Morrisons, a declarat miercuri că creșterea a continuat: „[marti] cererea de produse alimentare a fost similară cu cea de luni. Luni a fost mai mai mare decât vineri, săptămâna trecută a fost mai mare decât săptămâna precedentă. . . iar cererea continuă să crească.

O creștere uriașă a cererii a făcut ca retailerul online Ocado să își suspende serviciul timp de trei zile în această săptămână. „Sistemele de comenzi online sunt suficient de sofisticate. Ele funcționează perfect până în momentul în care oamenii încep să se comporte cu totul neobișnuit.”

Deoarece consumatorii stau din ce în ce mai acasă pentru a evita răspândirea infecțiilor, analiștii se așteaptă la o ”mutare” a obiceiului de a lua masa la restaurant către a o comanda acasă.

„Distanțarea socială este dificilă în industria alimentară, dar ne continuăm activitatea. Avem protocoale mai stricte de salubrizare, utilizarea eșalonată a vestiarelor, cum construiești spațiu suplimentar în procesele de producție", a spus domnul Coveney.

Pe măsură ce epidemia se va menține, este de așteptat ca mai mulți angajați să se îmbolnăvească. Companiile rulează scenarii privind pierderea de până la 30% din personalul lor la un moment dat, a spus un reprezentant al industriei.

Der Spiegel: Răspândirea coronavirusului - Europa de Est se pregătește pentru inevitabil

Multe state din Europa de Est iau măsuri drastice pentru a încetini răspândirea bolii Covid-19 - în parte și pentru că sistemele lor de sănătate s-ar putea să nu se ridice la înălțimea provocării.

Polonia a fost una dintre primele țări europene care și-au închis frontierele, iar de atunci aproape toate țările est-europene de la statele baltice în nord la cele balcanice în sud, au urmat exemplul Varșoviei. Viața publică din regiune a înghețat practic și centrele vechi ale Pragăi, Cracoviei și altor orașe sunt pustii. /.../

Dar aceste măsuri de prevenție ascund mai mult decât se vede la prima vedere. Țările est-europene au o nevoie chiar și mai mare să facă tot ce le stă în puteri pentru a bloca virusul, întrucât multe dintre sistemele lor de sănătate sunt cu mult mai vulnerabile. Vreme de ani, mii de medici și asistente au părăsit țări precum România și Bulgaria pentru salariile mai bune din statele vest-europene.

„Sistemele de sănătate din Europa Centrală se află sub presiune de o vreme, expresie a unei combinații între penuria de personal - parțial provocată de salariile situate la un minim istoric și de nivelurile ridicate ale emigrației - și un lung istoric al investițiilor insuficiente în instituțiile spitalicești”, a declarat pentru site-ul de știri Balkan Insight Martin McKee, profesor de sănătate publică europeană la London School of Hygiene and Tropical Medicine.

Deocamdată, au fost relativ puține cazuri [de Covid-19 - n.trad.] confirmate în Europa de Est. /.../ Dar fiecare țară din Europa Centrală și de Est se confruntă cu problemele ei proprii. /.../

România

Cu 260 de cazuri confirmate, criza coronavirusului a produs un România un fenomen politic mai degrabă straniu. Opoziția social-democrată a votat în februarie o moțiune de cenzură împotriva guvernului liberal. Dar la începutul acestei săptămâni aceeași opoziție de centru-stânga și-a declarat susținerea pentru guvern. Strategia partidului pare fi aceea de a le permite liberalilor s-o dea în bară în ce privește gestionarea crizei, în speranța că ulterior se vor ține noi alegeri în acest an. (Rador)

Il Giornale: Nembro, călătorie în satul înmormântărilor: "Aici la noi fiecare familie plânge un mort"

În localitatea Nembro din provincia Bergamo, în nordul Italiei, sunt deja o sută de victime ale coronavirusului. Multe sicrie așteaptă să fie inmormântate.

"Nu, oprește-te! Nu te duce în casă, am Covid".

Apelul se întrerupe brusc. O clipă mai târziu, imaginea lui Danilo Morotti cu mască pe gură apare pe „whatsapp” pe telefonul meu mobil „Trebuie să vorbim așa, altfel te voi contagia”. Privesc în jur. În sus se întinde Valea Brembana. Aici, jos, Nembro este un sat fantomă. Magazinul de haine Attimi are ușa de la intrare acoperită cu un afiș elocvent «Închis pentru doliu». Iar Danilo, 48 de ani, un cititor fidel al publicației "Il Giornale", știe prea multe despre dolii: "Mama mea a murit ieri, tatăl meu acum o săptămână. Eu, în schimb, astăzi nu mai am febră. Sper să mă descurc, dar nu știu ce se va alege de mine. Înainte de Covid eram geometru. Acum sunt bolnav fără salariu, pentru că nimeni nu mă plătește pentru boală și dolii".

Dar lui Danilo îi pasă mai puțin de bani. Singura sa dramă este despărțirea de cei doi părinți, care au murit singuri și departe. Fără un cuvânt de confort. Fără o mângâiere. Totul a început acum trei săptămâni. "Tatăl meu a fost internat la Alzano Lombardo și nu l-am mai văzut de atunci. Ni l-au arătat două minute, când era deja în comă. Câteva zile după moartea sa, au luat-o pe mama mea. Ieri dimineață ni s-a spus că a murit. Singura care a văzut-o a fost sora mea, în timp ce o puneau în sicriu. Între timp am pierdut cel puțin douăzeci de alte rude, prieteni și cunoscuți".

Un fior îmi îngheață spatele. Mai mult decât un sat, Nembro pare pentru a arăta ca un abator de oameni, epicentrul unui flagel biblic. Comisarul pentru lucrări publice Matteo Morbi, în vârstă de 46 de ani, mă primește în fața casei surorii sale. Pe poarta de intrare flutură un cearceaf alb cu un curcubeu desenat și cuvintele „totul va fi bine”. Într-un minut, datele expuse de Matteo șterg acel fulger de optimism nefiresc. „Este un oraș mic cu 11.500 de locuitori, în care Covid-19 a ucis 91 de oameni din 25 februarie. Dar cifra oficială include doar persoanele care au fost testate. Dacă adăugăm morții în casă fără test, numărul va crește. Și, apoi, sunt aproximativ 140 de pacienți închiși în casele lor, așteptând să afle dacă se vor ameliora sau se vor agrava".

Călugărița Mariarosa are grijă să descrie frica și neliniștea din Nembro. "Urletul ambulanțelor îngrijorează cel mai mult. Fiecare sirena este un pumnal în inimă. Ne reamintește că o tragedie are loc la câțiva pași de ușa noastră. Încercăm din greu să rămânem calmi, chiar am atârnat acea foaie pe poartă. Dar este dificil. Fiecare casă are doliu. Fiecare familie și-a pierdut un prieten sau o rudă. Ne-am amăgit că China este departe și am regăsit-o aici în țara noastră mică". Tragedia lui Danilo, lui Matteo și a călugăriței Mariarosa se materializează în spatele porților cimitirului din Bergamo.

"Am avut 330 de morți aici în oraș. În biserica cimitirului există 112 sicrie care așteaptă îngroparea. Facem o înmormântare la fiecare jumătate de oră și redirecționăm morții către crematoriile din Emilia Romagna", explică consilierul pentru serviciile de la cimitirul din Bergamo, Giacomo Angeloni. Imaginea umană a acelei urgențe este doamna Roberta Caprini, responsabilă la Generali Bergamasca, cea mai mare agenție funerară din provincie. Lipită de un telefon mobil care nu încetează să sune, ea se rătăcește în jurul unui depozit plin de sicrie. "Este șocant. De obicei, facem 1.300 de înmormântări pe an, dar între 1 și 15 martie am făcut deja 500. Refuzăm jumătate din cereri și, ca și cum nu ar fi suficient, ne riscăm viața. Tatăl și unchiul meu s-au îmbolnăvit și împreună cu ei mulți angajați. Nu avem costume de protecție, mănuși și măști pentru că guvernul nu ne consideră categorii expuse la risc. Noaptea pentru mine nu mai există. Lucrez până târziu și când mă culc nu închid un ochi. Funeraliile nu mai sunt meseria mea, sunt coșmarul meu".(Rador)

Știri pe scurt:

• Pandemia de coronavirus şi multiplele ei consecinţe asupra lumii în care trăim continuă să domine, în mod firesc, prima pagină a presei internaţionale. „Europa încearcă să iasă din criza coronavirusului”, titrează revista americană Stratfor, detaliind că „pe măsură ce epidemia de coronavirus erodează tot mai adânc creșterea economică, Europa se străduieşte să asigure soluţii de salvare pentru numărul tot mai mare de gospodării și de companii care se zbat acum să reziste în condiţii de carantină”. Lupta continuă şi pe frontul medical. Potrivit Le Figaro, preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat o alocare suplimentară de 5 miliade de euro pentru cercetare pentru următorii zece ani, cea mai mare creştere din perioada postbelică, subliniind că această „criză a Covid-19 ne aminteşte caracterul vital al cercetării ştiinţifice”. În Statele Unite, sunt deja testate două medicamente generice pentru a fi utilizate împotriva coronavirusului, scrie Huffington Post, în timp ce, potrivit CNN, preşedintele Donald Trump a promis că un medicament antimalarie, hidroxiclorochina, va fi disponibil în curând pentru combaterea coronavirusului.

• Les Echos se ocupă de implicaţiile politice ale prezentei crize şi constată că în Balcani „coronavirusul interferează cu viaţa politică”. Astfel, în timp ce în ţări precum Macedonia de Nord şi Serbia se amână organizarea alegerilor, în România coronavirusul a generat un „armistiţiu politic neaşteptat”, punând „în paranteză criza deschisă în care se confruntau de mai multe luni principalele partide de pe scena politică românească”.

• Din păcate, situaţia din Italia rămâne dramatică. Numărul persoanelor infectate este în continuă creştere, iar în Lombardia au murit alţi cinci medici, crescând la 13 bilanţul deceselor din rândul personalului medical, scrie Il Corriere della Sera. Dramatismul este accentuat şi de avertismentul lansat de Agenţia Medicamentelor din Italia cu privire la lipsa medicamentelor din spitale, pe fondul creşterii bruşte a cererii pentru tratarea numărului uriaş de pacienţi internaţi, notează La Repubblica. Euronews preia apelul disperat al unui medic din Bergamo: „Ajutaţi-ne”. „Personalul nostru medical, medicii și asistentele lucrează 24 de ore pe zi, pentru a combate această situație incredibilă” de aceea, spune medicul, „am două mesaje. Primul este pentru populație: vă rugăm să rămâneți acasă. Al doilea mesaj este pentru cei care vor să ne ajute. Avem nevoie disperată atât de asistente medicale, cât și de medici, aparate de ventilaţie și de echipamente de protecție”, notează Euronews.

• Din China, ţara în care a izbucnit epidemia de coronavirus, vin veşti bune: Comisia de Sănătate a ţării a anunţat că, pentru prima dată, miercuri nu a mai fost înregistrat niciun caz nou provenit din contaminare internă, notează The Guardian, vorbind despre un moment crucial în lupta împotriva acestei epidemii. Totuşi, potrivit Japan Times, experţii avertizează că ceea ce pare a fi un semn că ţara a invins agentul patogen fatal, ar putea fi doar un moment temporar de respiro. Natura acestui virus, care îl face mai greu de detectat şi îi conferă o rezistenţă mai mare în mediul înconjurător, ar putea genera noi valuri de contagiere pe viitor. De aceea ţările care acum se luptă să limiteze la minimum viaţa socială aşteaptă să vadă ce se va întâmpla după ce China va ridica măsurile draconice de izolare pe care le-a impus, mai scrie Japan Times.

• „Coronavirusul a pus omenirea în carantină, dar Pământul mulţumeşte”, titrează Euronews, detaliind că „de la canalele Veneției, unde apa a redevenit limpede pentru prima dată după multe decenii, până la valea râului Po, unde calitatea aerului a atins un record pozitiv, oprirea temporară a activităților umane pare să facă foarte mult bine planetei”. (Rador)