Sectoare vitale ale economiei românești pot fi date complet peste cap de un pachet legislativ adoptat în grabă de Parlamentul României, fără un dialog cu Guvernul, autoritățile de reglementare, patronate și sindicate. Membrii Confederației Patronale Concordia înțeleg foarte bine situația excepțională în care ne găsim și nevoia unor măsuri, de asemenea, excepționale, dar acestea trebuie luate în urma unei minime analize. În caz contrar, un ajutor temporar se poate transforma într-o criză prelungită în ani de zile pentru noi toți, consumatori și producători deopotrivă, arată un comunicat transmis joi de reprezentanții Confederației.

Multe dintre inițiativele legislative care se vor afla pe agenda Camerei Deputaților au fost adoptate de Senat în 24 de ore, deși reglementează masiv zone esențiale pentru viața cetățenilor și a consumatorilor: utilitățile, telecomunicațiile, mâncarea, medicamentele, chiriile și creditele. Rezultatul combinat al tuturor acestor inițiative poate crea distorsiuni atât de mari la nivelul economiei naționale încât ea să înceteze să mai funcționeze ca o economie liberă, mai arată documentul.

Trebuie să decidem cu chibzuință dacă nu cumva este prea mare costul pe termen lung al măsurilor pe termen scurt și asta în condițiile în care suntem convinși că Parlamentul și Guvernul, împreună cu partenerii sociali, pot agrea un pachet de măsuri pentru criza COVID-19 care să fie și coerent și suficient pentru industriile cele mai afectate, fără a risca falimentul unor industrii sau a împinge povara de la o industrie la cealaltă, într-un domino.

Concordia consideră că în clipa de față accentul trebuie pus pe următoarele măsuri:

  • Sprijinea angajaților prin măsurile de șomaj tehnic și prin rafinarea suplimentară a acestora. O idee propusă de mediul de afaceri este introducere unui sistem de muncă flexibil (ex. modelul german), adică o combinație între reducerea programului de lucru și șomajul tehnic, o idee pe care suntem gata să o discutăm cu sindicatele și cu Guvernul.
  • Diversificarea măsurilor pentru sprijinirea industriilor care în clipa de față sunt închise aproape complet și care suferă foarte tare. Am dori ca împreună cu Guvernul și cu Parlamentul să lucrăm la diversificarea instrumentelor financiare care vor permite subvenționarea companiilor viabile din aceste industrii și care au nevoie de acces la finanțare pentru a trece peste această perioadă dificilă. O avalanșă de măsuri necoordonate și care uneori vin în contradicție cu cele deja anunțate sporesc lipsa de predictibilitate într-o măsură care riscă să blocheze și mai tare economia. Concordia avertizează că aceste măsuri pot genera importante efecte negative pentru sectoare critice ale economiei și au potențialul de a destabiliza siguranța alimentară, siguranța alimentării cu energie și a telecomunicațiilor, precum și stabilitatea instituțiilor financiare:
  • Amânarea plății utilităților și serviciilor de telecomunicații poate avea un impact semnificativ în aceste industrii și în cele care depind de ele. Valoarea facturilor de utilități și telecomunicații care se cere a fi amânată se ridică la câteva sute de milioane de euro și aceste industrii nu au cum să suporte acest cost fără sprijin din partea statului. Asigurarea aprovizionării cu electricitate și servicii de telecomunicație este esențială în orice moment, dar mai ales în această perioadă.
  • În cazul plafonării prețului la alimente și medicamente, experiența istorică a secolului XX ne arată că plafonarea prețurilor este cel mai adesea o rețetă pentru penurie și are mereu efecte contrare celor urmărite de legiuitor. Credem că se impune de urgență o discuție cu doi membri importanți ai Concordia, Federația Patronală a Rețelelor de Comerț - din care face parte Asociația Marilor Rețele Comerciale din România - și Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România împreună cu organizațiile relevante ale producătorilor de produse alimentare. Nu există niciun motiv pentru care prețurile să fie plafonate prin lege și nu avem niciun semnal că aceste prețuri au crescut în ultima vreme dincolo de limitele unei situații în care cererea globală pentru anumite produse a explodat. În această perioadă, cei vizați au fost în permanentă legătură cu autoritățile abilitate – Consiliul Concurenței și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) pentru buna desfășurare a activităților comerciale.
  • În cazul sistemului financiar-bancar considerăm că deciziile trebuie luate doar în urma unor discuții cu Banca Națională a României pentru a avea o imagine a efectelor sistemice pe care le au măsurile propuse și în strânsă coordonare și cu Guvernul care a adoptat deja măsuri în acest sens. Impunerea de soluții generalizate, fără studii de impact, nu ajută economia, populația, companiile și în niciun caz revenirea economică viitoare. Este nevoie de echilibru și rațiune economică în deciziile de politici publice pentru utilizarea optimă a resurselor economice ale sistemului financiar, astfel încât să nu rămânem fără tracțiune în activitatea de creditare și mai ales, să nu fie afectate lichiditatea și capitalizarea băncilor, care vor fi principalele motoare de redresare economică în viitorul apropiat. Astfel, orice măsuri de suport trebuie bine evaluate astfel pe de o parte să gestionăm optim resursele disponibile, iar pe de altă parte măsurile de susținere implementate pentru afaceri și populație să fie bine direcționate și corelate cu nevoia de a păstra întreaga economie funcțională, riscând altfel să nu aibă efectele scontate, ci chiar contrare pentru clienții bancari (companii și consumatori) și economie.

Este un precedent foarte periculos ca asemenea măsuri să fie adoptate fără o discuție prealabilă cu industriile afectate care împreună reprezintă o bucată semnificativă a economiei naționale și care sunt critice în aceste momente pentru asigurarea serviciilor și produselor de bază pentru cetățeni. Amintim cu această ocazie că proiectele de lege au fost dezbătute și votate în absența unui aviz al Consiliului Economic și Social, organ consultativ de dialog civic, care reflectă atât poziția angajaților, cât și pe cea a angajatorilor.

Dialogul social și transparența decizională nu trebuie suspendate, pentru că ele reprezintă garanții ale funcționării normale a statului de drept și a unei Românii normale, moderne și unite în a lua cele mai bune măsuri pentru cetățenii săi. Oricât de dificil uneori, dialogul nu poate lipsi și măsurile din această perioadă trebuie agreste și explicate altfel existând riscul să se piardă încrederea guvernanți, industrie și societate tocmai în momentul în care este esențială.