Financial report: Europa se pregătește pentru a relaxa izolarea impusă de coronavirus. UE, divizată în privința facturii crizei Covid-19. O privire în urmă din 2025

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 6 aprilie 2020, 4:14 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: Pixabay
Financial Times: Europa se pregătește pentru a relaxa izolarea impusă de coronavirus. Țări ca Franța sau Spania caută strategiile de ieșire, încercând evitarea unui al doilea val de infecții. ● Les Echos: Europa, divizată în privința facturii crizei Covid-19. UE începe să schițeze, marți, un plan de sprijin pentru țările cele mai afectate. ● The New York Times: Covid-19: O privire în urmă din 2025. Din care se vede cum coronavirusul a schimbat aproape totul. ● Știri pe scurt.

Financial Times: Europa se pregătește pentru a relaxa izolarea impusă de coronavirus. Țări ca Franța sau Spania caută strategiile de ieșire, încercând evitarea unui al doilea val de infecții




Guvernele din Europa au început pregătirile pentru a relaxa măsurile de distanțare impuse în cea mai mare parte a continentului pentru a controla pandemia coronavirusului, chiar dacă se preconizează că aceste restricții care au paralizat economia vor rămâne în vigoare încă câteva săptămâni.

Franța, Spania, Belgia și Finlanda sunt printre țările care au înființat comitete de experți pentru a examina o relaxare treptată a măsurilor de a rămâne în case, evitând totodată un al doilea val de infecții care ar putea copleși serviciile de sănătate.

Pedro Sánchez, premierul spaniol, a prelungit sâmbătă măsurile de izolare la domiciliu cu încă două săptămâni, până la 26 aprilie, dar a spus că interdicția impusă luna trecută tuturor afacerilor considerate ne-esențiale, printre care unele companii din producție și construcții, vor fi ridicate după Paște.

„Când vom avea curba [infecției] sub control, ne vom îndrepta către o nouă normalitate și spre reconstrucția economiei noastre”, a adăugat domnul Sánchez. „O echipă specifică de epidemiologi lucrează de două săptămâni la un plan de reluare a activității economice și sociale.”

Angelo Borrelli, șeful Agenției de Protecție Civilă din Italia, care este responsabil de coordonarea răspunsului țării la focarul de Covid-19, a sugerat că „faza a doua” a blocării țării ar putea începe luna viitoare. „Nu vreau să dau date, dar până pe 16 mai este posibil să avem alte date pozitive care sugerează că putem relua unele activități și apoi să începem faza a doua”, a spus el.

Édouard Philippe, premierul francez, a declarat săptămâna trecută că procesul de izolare la domiciliu nu a avut precedent și a adăugat: : „Probabil că nu ne îndreptăm încă spre o ridicare totală a măsurilor pentru toată lumea”.

Danemarca, care a fost una dintre primele țări din Europa care a închis activitățile și granițele, săptămâna trecută a devenit prima care a stabilit un calendar privind ridicarea restricțiilor. "Dacă noi danezii continuăm să respectăm cu toții împreună, măsurile de distanțare socială în următoarele două săptămâni - până după Paște - și dacă cifrele (privind noile cazuri- n.trad) rămân stabile și rezonabile, atunci guvernul va începe o relaxare treptată și controlată a societății noastre", a spus premierul Mette Frederiksen în 30 martie.

Câteva alte guverne au în vedere și ele slăbirea restricțiilor, dar pentru asta e nevoie de o creștere masivă a capacității de testare. De asemenea, multe își fac griji că debutul sărbătorilor pascale și vremea frumoasă ar putea să-i facă pe oameni să iasă din case după săptămâni de izolare la domiciliu.

Germania, unde rata zilnică a cazurilor confirmate și a deceselor a crescut în ultimele zile, a început de asemenea să se pregătească pentru ceea ce un oficial a numit „eliminare treptată a restricțiilor” care ar fi „acceptabilă din punct de vedere al politicii de sănătate”. „Dar am fost atenți la ceea ce spunem în public”, a adăugat el.

"Mesajul important este acum: nu suntem într-o fază a pandemiei în care să le putem spune oamenilor că măsurile pot fi acum relaxate", a declarat vineri Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel. „Bineînțeles, ne putem pregăti pentru asta, dar pentru moment este important acest mesaj [stai acasă]”.

Cu toate acestea, unii experți consideră că este o mare greșeală pentru guverne să nu angajeze publicul într-o dezbatere privind restrângerea restricțiilor.

„Deși este clar că nu putem vorbi despre momentul în care va avea loc deschiderea, putem vorbi despre cum”, a declarat Christiane Woopen, profesor la Centrul de Etică, Drepturi, Economie și Științe Sociale al Universității din Köln și consilier al guvernului din Renania de Nord-Westfalia, cea mai populată regiune a Germaniei.

„Oamenii merită. Le mai elberezi din presiuni. Ei trebuie să aibă încredere în ceea ce fac liderii politici în următoarele luni. "

Prof Woopen este unul din cei zeci de academicieni - epidemiologi, medici, avocați și economiști - care a publicat vineri un raport pentru institutul de economie Ifo, din Munchen. Raportul este o încercare de a încadra ceea ce Prof Woopen numește o „strategie de deschidere, nu o strategie de ieșire”, deoarece e puțin probabil ca viața să se întoarcă la normalitate înainte ca un vaccin împotriva Covid-19 să fie disponibil pe scară largă.

Un studiu separat Ifo a prezis că economia germană ar putea scădea cu până la 20% în acest an dacă închiderea va dura trei luni și va fi urmată de o redresare treptată. Prof. Woopen și colegii săi autori au spus că tensiunea socială și psihologică sunt foarte importante în atenuarea pierderii producției.

Raportul Ifo susține o strategie „ajustată la risc” prin care anumite grupuri de vârstă, regiuni și tipuri de afaceri pot relua activitatea înaintea altora. Școlile ar putea începe activitatea primele, având în vedere riscul mai mic de simptome severe la copii dar și povara menținerii părinților la domiciliu, în timp ce persoanele în vârstă și grupurile cu risc ridicat ar putea rămâne acasă luni întregi. Urmează repornirea fabricilor care sunt puternic automatizate, iar restaurantele și cluburile ar fi ultimele care ar urma să fie repornite.

Aceste schimbări vor necesita schimbări uriașe de organizare. Danemarca și Belgia, de exemplu, au în vedere împărțirea claselor și a săptămânii școlare în două, pentru a permite o mai bună distanțare socială.

Orice slăbire a restricțiilor ar trebui să fie însoțită de o extindere a testelor, a spus Martin Lohse, profesor de farmacologie la Universitatea din Würzburg, și unul dintre autorii raportului Ifo.

Chiar și testarea extinsă a Germaniei - care înseamnă acum 50.000 pe zi - este insuficientă, având în vedere populația de 80 de milioane de oameni, a spus el. Guvernele au nevoie să stimuleze producția de echipamente de protecție pe măsură ce purtarea măștilor de față devine tot mai răspândită. Franța, de exemplu, are în vedere să introducă obligativitatea purtării măștilor în public. Ar fi esențială o mai mare rigurozitate a monitorizării oamenilor și contactelor lor prin intermediul aplicațiilor pentru telefoane mobile, a adăugat prof. Lohse.

O relaxare diferențiată a restricțiilor ar fi în mod inevitabil confuză pentru public, a admis prof. Lohse. ” Așa încât o comunicare transparentă ar ajuta enorm. A le spune oamenilor adevărul despre alegerile dificile pe care le au în față, dar și despre speranță contează enorm!”

Les Echos: Europa, divizată în privința facturii crizei Covid-19. UE începe să schițeze, marți, un plan de sprijin pentru țările cele mai afectate




După ce și-au arătat foarte violent care sunt diferențele dintre ei, europenii trebuie să înceapă să schițeze, marți, un plan coerent de sprijin financiar pentru țările cele mai afectate de criza coronavirusului.

În cadrul unei reuniuni a Eurogrupului, miniștrii finanțelor vor încerca să soluționeze răspunsurile la această întrebare, care trezește cele mai grave amintiri ale crizei din zona euro, cu o Europă nordică ce nu dorește asumarea vreunui risc pentru o Europă Sudică indignată de egoismul interlocutorilor săi.

În urmă cu zece zile, după o videoconferință tensionată între șefii de stat și guvern, confruntarea a luat o întorsătură acidă. Primul ministru portughez, Antonio Costa, a mers până acolo încât a spus despre atitudinea Olandei că este una „respingătoare”. Pentru Mario Centeno, portughezul care prezidează Eurogrupul, riscul pe termen lung este cel al unei „fragmentări” a zonei euro, în timp ce datoriile publice vor crește inevitabil iar capacitatea țărilor de a se redresa va fi extrem de diferențiată, în funcție de spațiul fiscal al fiecărei țări.

În fața acestui risc, primul răspuns ar trebui să fie banii din Mecanismul european de stabilitate (MES). Cu o capacitate de împrumut care depășește 410 miliarde de euro, aceasta ar putea, fără dificultăți, să deblocheze linii de credit în valoare de până la 2% din PIB-ul țărilor membre (240 de miliarde în total). Majoritatea protagoniștilor par acum de acord cu condițiile care ar face posibilă împrumuturile: s-ar întoarce la nevoia de a utiliza finanțările doar pentru a face față crizei coronavirusului.

Întrebarea „stigmată” rămâne, pe de altă parte, complexă: țările cele mai interesate de acești bani, cum e Italia, se tem de un mecanism care să le facă să iasă în evidență în ochii piețelor financiare iar acestea să le depuncteze. Berlinul oferă un sistem conceput pentru toată lumea, dar care ar putea fi solicitat de către state individuale.

Un alt instrument disponibil pentru europeni: Banca Europeană de Investiții (BEI). „Are credite, are bani. Este timpul să-i folosim", a declarat ministrul francez, Bruno Le Maire. Joi, Comisia Europeană a propus și un dispozitiv care ar putea facilita finanțarea măsurilor de sprijin pentru șomajul parțial.

Și, nu în ultimul rând, toți se gândesc la răspunsul bugetar pe care europenii ar trebui și ar putea să-l ofere, în timp ce bugetul european 2021-2027 trebuie decis în următoarele luni.

Emiterea de obligațiuni emise colectiv, numită în prezent „coronabonduri”, continuă și ea să fie dezbătută. Dar pentru Berlin și Haga, nu se pune problema combinării riscului. Paris, Roma sau Madrid, pe de altă parte, consideră că este necesar să se creeze un astfel de mecanism, care să facă posibilă intrarea în datorii la dobânzi favorabile și apoi să folosească fondurile pentru a acorda prioritate statelor puternic afectate.

Pentru a schița un compromis, Franța a propus un fond cu o durată limitată la cinci sau zece ani, care ar fi destinat acestui subiect unic. Haga a preferat să sugereze un mecanism de pură caritate: un fond de 10 până la 20 de miliarde de euro constând din donații făcute de către țările cu mijloace financiare consistente.

The New York Times: Covid-19: O privire în urmă din 2025. Din care se vede cum coronavirusul a schimbat aproape totul





19 ianuarie 2025 - Când Covid-19 a apărut ca o criză de sănătate publică, acum cinci ani, inițial în China, observatorii au remarcat că regimurile autoritare - cu caracteristicile lor precum ostilitatea față de avertizorii de integritate, manipularea datelor, teama de libera circulație a informațiilor - au facilitat răspândirea bolii.
În numai câteva luni avea să devină clar că și reciproca e valabilă: boala facilitează răspândirea autoritarismului.

În Ungaria, virusul a constituit pentru premierul Viktor Orban pretextul instituirii unei dictaturi după modelul lui Vladimir Putin în Rusia. În Filipine, președintele Rodrigo Duterte a profitat de pandemie pentru a da ordin să fie împușcați letal participanții la proteste politice. În Israel, decizia guvernului de a folosi datele de la telefoanele mobile pentru a urmări deplasările indivizilor infectați a devenit rapid un model și un alibi pentru alte state care au adoptat practica, fără a-și face scrupule în legătură cu datele astfel colectate.

Iar toate acestea nu s-au oprit aici. Pandemia a oferit unor guverne democratice de pe tot globul un pretext numai bun pentru a obstrucționa partidele din opoziție, a interzice adunările publice, a suprima alegerile, a băga orașe în carantină, a închide granițele, a restricționa comerțul, a intimida firmele, a impune interdicții de circulație și a cenzura publicațiile ostile în numele combaterii „informațiilor false”.

Remarcabil e că tactica a fost întâmpinată de o opoziție firavă în raport cu consecințele, în parte și pentru că ea a fost prezentată ca fiind doar temporară, iar pe de altă parte fiindcă preocupările libertarienilor [orientare politică ce pledează pentru drepturi individuale maxime și un rol minim al statului - n.trad.] civici păleau în comparație cu apelurile la „aplatizarea curbei”. Dar, pe măsură ce interdicțiile lui 2020 începeau să fie prelungite din primăvară și în vară, iar apoi și spre începutul toamnei, și-a făcut apariția un proces de normalizare.

În SUA, Joe Biden a acceptat nominalizarea democrată din locuința sa din Delaware, după ce devenise clar că organizarea unei convenții [adunare electorală a delegaților partidului - n.trad.] ar fi presupus riscuri sanitare inacceptabile. Fiindu-i practic interzis să desfășoare o campanie electorală din cauza interdicției privind adunările publice (dar și din cauza temerii consilierilor săi că nominalizatul de 77 de ani ar putea contracta virusul), el a încercat să poarte o campanie virtuală împotriva președintelui în funcție, care se folosea de puterile discreționare conferite guvernului de starea de urgență pentru a-și asigura realegerea. Donald Trump a câștigat din nou, fără emoții, în noiembrie.

Pe măsură ce libertățile civice băteau în retragere, puterile guvernului sporeau. Șomajul ajuns la cote fără precedent a dus la extinderi tot fără precedent ale programelor de asistență medicală, de ajutor de șomaj, de ajutor pentru locuințe și de tichete de masă. Președintelui Trump i-a revenit să prezideze asupra acestei expansiuni a sistemului de asistență socială la care Bernie Sanders nu ar fi putut decât să viseze în urmă cu doar un an.

Iar lucrurile nici nu s-au schimbat prea mult odată cu ridicarea carantinei, întrucât oamenii deveniseră reticenți să se aventureze în restaurante, magazine și avioane - pe lângă faptul că nu și le mai permiteau acum în aceeași măsură. Milioanele de falimente ale firmelor și indivizilor s-au tradus în zeci de milioane de împrumuturi și ipoteci neonorate, care la rândul lor au provocat o criză financiară. Zeci de bănci au trebuit să fie naționalizate fără discuție, iar guvernul a devenit acționar la toate industriile pe care le-a salvat. Până la momentul în care vaccinul a devenit în sfârșit disponibil, răul fusese deja făcut.

Lumea în curs de dezvoltare a trecut printr-o criză cu mult mai gravă. „Aplatizarea curbei” nu prea avea sens în țări în care sistemele medicale erau oricum copleșite și neînzestrate cu mult timp înainte ca virusul să-și fi făcut apariția. Ordinul privind izolarea la domiciliu și distanțarea socială a fost tratat precum o glumă crudă și imposibil de implementat în orașe dens populate precum Lagos, Cairo, Jakarta și São Paulo. Oamenii riscau să flămânzească dacă nu s-ar fi dus la muncă, astfel că au fost dispuși să-și încerce norocul cu coronavirusul.

Rezultatul a fost o înspăimântătoare rată a mortalității, ameliorată prea puțin de faptul că țările sărace au o populație mai tânără. La care s-a adăugat și efectul recesiunii globale asupra celor mai vulnerabile economii ale lumii. Distrugerea industriilor maquiladora [fabrici scutite de obligații fiscale care cumpără materie primă din țară și exportă produse finite; specifice Americii Latine - n.trad.] din Mexic a dus rapid la colapsul brusc al autorității statului de-a lungul frontierelor, un vid ocupat imediat de carteluri [de trafic de droguri - n.trad.]. În 2023 Trump a reușit în sfârșit să-și finalizeze zidul de la graniță, cu sprijinul ambelor partide din Congres. La finalul crizei se considera că partidele progresiste vor avea de beneficiat politic. S-a dovedit însă că era fix invers.

Preocupările ecologice păreau un lux inutil, în condițiile în care gazul era ieftin, iar emisiile de dioxid de carbon se prăbușiseră odată cu activitatea economică. Apelurile privind restricționarea armelor de foc și reforma sistemului penitenciar s-au lovit de un zid în fața creșterii ratei criminalității. Apelurile repetate ale lui Trump ca America să treacă „înapoi la muncă” au rezonat bine la susținătorii lui din zonele rurale și suburbane, care considerau că au mai puțin a se teme de virus și tindeau să-și evalueze riscul personal după alte tipare decât elitele urbane.

S-a instalat totodată o atmosferă belicoasă. Regimurile lovite pe plan economic - China, Rusia și Iranul în special - au căutat să potolească nemulțumirea internă prin aventuri externe. Recrutările în armată au luat amploare peste tot, în parte și ca o formă de ameliorare a șomajului, dar și dintr-un sentiment de teamă. Printre paradoxurile crizei Covid-19 se numără acela că ea a unit lumea cum nu s-a mai întâmplat vreodată, printr-o experiență comună a carantinei și autoizolării - dar concomitent a și fragmentat-o mai rău ca niciodată, transformând țările în state pe picior de război și în vecini nervoși.

Nu totul a fost sumbru. Adulții au citit mai multe cărți, le-au acordat mai mulă atenție soților și copiilor, și-au sunat mai des părinții bătrâni, au făcut alegeri mai calculate pe plan financiar și s-au gândit mai profund la ce-și doresc cu adevărat în viață. În timp, acest gen de aprofundare spirituală își va scoate cu siguranță la lumină beneficiile.

Deocamdată însă, America așteaptă inaugurarea celui de al 46-lea președinte al ei, Michael Richard Pence.(Rador)

Știri pe scurt:

  • „Pandemia a făcut peste 65.000 de victime în lume, în timp ce SUA se pregătesc pentru o săptămână care se anunţă îngrozitoare”, titrează Le Monde. Washington Post informează că bilanţul morţilor din cauza noului coronavirus în Statele Unite a depăşit 9.000, iar USA Today îl citează pe ministrul Sănătăţii care spune că pentru americani săptămâna care începe va fi comparabilă cu „unele din cele mai întunecate momente din istoria SUA”, inclusiv atacul japonez de la Pearl Harbour şi atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001. Veşti ceva mai bune din Italia: Corriere della Sera evidenţiază că numărul deceselor este în continuare în scădere. Iar în Spania, după cum scrie The Guardian, se înregistrează „cea mai redusă creştere a infectărilor, de la începutul crizei”. În Regatul Unit însă, pe fondul creşterii numărului de victime ale Covid-19, Regina Elisabeta a II-a s-a adresat supuşilor ei într-un discurs excepţional, al patrulea astfel de discurs pe timp de criză, din cei 68 de ani de domnie ai reginei, după cum citim în presa britanică. Un discurs de îmbărbătare, în care suverana Regatului Unit le-a transmis concetăţenilor ei că „cei care vor veni după noi vor spune că britanicii din această generaţie au fost la fel de puternici precum toţi ceilalţi”, după cum reţine The Telegraph, citând-o pe regină.
  • În ceea ce priveşte România, mai multe publicaţii internaţionale evidenţiază că ţării noastre îi revine un trist record al infectărilor în rândul cadrelor medicale. „În această ţară europeană, spitalele sunt la fel de înfricoşătoare precum coronavirusul”, titrează agenţia de presă Bloomberg, cu menţiunea că 16% din numărul cazurilor de Covid-19 se înregistrează în rândul cadrelor medicale, mai mult chiar şi decât procentul de 15% care îi revine Spaniei. „România cheltuieşte pentru îngrijirea sănătăţii mai puţin decât orice alt stat membru al UE, are cea mai ridicată rată a mortalităţii din cauza unor boli care pot fi tratate şi una din cele mai scăzute speranţe de viaţă din blocul comunitar”, reliefează în continuare Bloomberg. În plus, publicaţia britanică Emerging Europe evidenţiază că pe lângă noul coronavirus, ţara noastră este măcinată de multă vreme de plaga corupţiei, iar aceasta face ca spitalele de aici să fie de multă vreme focare de infecţie. Amintind de numeroasele situaţii din ultimii ani care au expus slăbiciunile sistemului medical din România, de la cazul fostului ministru al sănătăţii, Sorina Pintea, acuzată că ar fi primit mită 35.000 de euro în legătură cu lucrările de renovare de la spitalul pe care îl conducea, la pacienţii invitaţi să-şi cumpere singuri medicamente sau alte materiale necesare tratamentului lor, sau îndrumaţi de medicii curanţi să se adreseze clinicilor private unde aceştia lucrau, cotidianul britanic conchide că răspândirea Covid-19 „nu face decât să scoată în evidenţă un sistem medical corupt şi politizat”. Un sistem în care cele 42 de direcţii regionale de sănătate publică din România, care formează linia întâi a frontului de luptă împotriva noului coronavirus, „au demonstrat în mod repetat că sunt veriga slabă a actualelor eforturi pe care România le depune în lupta împotriva pandemiei, având resurse financiare precare, un sistem defectuos de comunicare și o lipsă de transparență care îi pune în pericol pe medicii siliți astfel de superiorii lor să lucreze fără echipamentul necesar”. În plus, punctează Emerging Europe, fiind „numiți de oricine s-a aflat sau se află la putere, aproximativ 60% din oamenii care conduc aceste direcții și-au obținut posturile fără un proces concurențial transparent și competitiv” şi „aproape jumătate din ei nu au nici cele mai vagi studii de ordin medical”.
  • Despre reacţia Uniunii Europene la efectele pe care actuala criză le va avea în plan economic, ziarul belgian Le Vif o citează pe şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care se declară „convinsă că Europa va ieşi mai puternică din această criză” şi promite un „plan Marshall” european inclus în bugetul UE, pentru relansarea economiei, o decizie urmând să fie anunţată după Paştele catolic. Le Figaro este de părere că actuala criză a coronavirusului „pune UE în faţa divergenţelor sale”. Der Spiegel notează că „în faţa unei crize economice care ia amploare, multe state membre ale UE solicită introducerea aşa-numitelor obligaţiuni corona” şi chiar dacă „Germania se opune”, „s-ar putea ca Berlinul să nu aibă de ales”. Pe de altă parte însă, Liberation relatează că „datorită unei bune comunicări, care o arată sinceră şi modestă”, Angela Merkel este „mai populară ca oricând” în ochii germanilor, potrivit barometrului lunar al televiziunii publice ARD. „În timp ce Emmanuel Macron şi Donald Trump au declarat solemn război Covid-19, Angela Merkel a optat pentru o altă strategie în lupta împotriva inamicului invizibil: calmul, pragmatismul şi absenţa reacţiilor pripite”, explică ziarul francez. În plus, la fel ca în crizele precedente, cancelarul german „nu face nimic fără acordul populaţiei”, punctează Liberation, cu concluzia că „pentru ţările din sudul Europei, această popularitate se traduce mai degrabă printr-o politică a întâietăţii acordate intereselor germanilor”, iar „dacă Merkel refuză mutualizarea datoriilor în Europa, aceasta se întâmplă pentru că germanii nu o doresc”. (Rador)






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





13187 vizualizari

  • +7 (7 voturi)    
    Stam foarte bine... (Luni, 6 aprilie 2020, 5:03)

    Seby30 [utilizator]

    "Mda...."In România spitalele sunt la fel de înfricoşătoare precum coronavirusul”, titrează agenţia de presă Bloomberg, cu menţiunea că 16% din numărul cazurilor de Covid-19 se înregistrează în rândul cadrelor medicale, mai mult chiar şi decât procentul de 15% care îi revine Spaniei. „România cheltuieşte pentru îngrijirea sănătăţii mai puţin decât orice alt stat membru al UE, are cea mai ridicată rată a mortalităţii din cauza unor boli care pot fi tratate şi una din cele mai scăzute speranţe de viaţă din blocul comunitar”...super, suntem cei mai tari!
  • +2 (4 voturi)    
    excelenta rubrica (Luni, 6 aprilie 2020, 5:44)

    adam pop [anonim]

    foarte buna ideea unei asemenea rubrici. Felicitari!
  • -2 (4 voturi)    
    izolare populatie epidemie coronavirus (Luni, 6 aprilie 2020, 12:28)

    dunareanul [anonim]

    Degeaba stam noi autuhtonii in izolare daca vin in valuri emigranti unii purtatori de virus corona.Acestia ar trebui testati toti si pusi in izolare cei infectati, nu asa toata tara .Se degradeaza starea de sanatate fizica si psihica a populatiei ,economia e in deriva , scoala zero.Cu rtestrictii de circulatie rezonabile pentru toata populatia.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by