Când domnul Ionescu a intrat în șomaj tehnic a început să se uite aproape cu ură la smartfonul pe care a dat 1000 de euro anul trecut dar și la fotografiile din Maldive, unde a plecat 10 zile în concediu cu soția și băiatul lor de 10 ani.
”Dacă aș fi avut acum banii aceia, cu totul altfel i-aș fi drămuit”, spune dl Ionescu, verificându-și online cei 800 de lei pe care îi are depuși în cont la bancă. Criza Covid-19 l-a prins pe dl. Ionescu așa cum te prind crizele în general: în cele mai nepotrivite momente. Cu economiile la pământ, el și-a adus aminte de interviul dat de actorul Gene Hackman în care povestea cum, aflat acasă la colegul lui Dustin Hoffman care îi ceruse să-i împrumute niște bani, a văzut în apartamentul lui Hoffman trei borcane de sticlă puse pe-o etajeră, fiecare având lipită o etichetă. Pe una scria „chirie”, pe alta „energie electrică”, iar pe cel de-al treilea- singurul borcan gol scria „mâncare” .
”Așa o sa ajung și eu!”, oftează dl. Ionescu. Iar realitatea nu pare să-l contrazică, dacă ne uităm peste datele furnizate miercuri de Institutul Național de Statistică.
Potrivit datelor oficiale, la începutul acestui an un român rămânea cu 246 de lei/lună după ce scădea din veniturile bănești cheltuielile de aceeași natură. Asta în medie, pentru că un salariat rămânea cu puțin peste 300 de lei, un agricultor rămânea cu 55 de lei/lună, un șomer cu circa 8 lei, iar un pensionar cu 200 de lei/lună. Diferențe mari sunt și între zonele urbane și cele rurale, la oraș banii fiind mai mulți (dublu chiar).
Întrucât vremurile care urmează nu par deloc roz (multe firme cerând sprijinul Statului, concediind sau trimițând salariați în șomaj tehnic), problema economisirii ne arată cât de fragili suntem în fața unor șocuri financiare.
Într-un studiu comun al ISRA și APAPR se arată că, în pofida creșterii cu 15% a salariului mediu pe economie în 2019, tot mai puțini români spun că pot economisi o parte din veniturile lor: doar 34% dintre români economisesc cu regularitate (în scădere față de 45% în 2018), în timp ce 60% dintre cei intervievați spun că nu pot pune deoparte niciun leu din ce câștigă (în creștere față de 51% în 2018). Corelația acestor informații sugerează o înclinaţie spre consum a populaţiei, ceea ce face Pilonul II de pensii private cu atât mai important pentru protecția financiară viitoare a românilor. De altfel, doar 11% dintre salariații cu venituri peste medie reușesc să economisească activ, pe cont propriu, pentru pensie.
Chiar dacă la finele ultimului trimestru din 2019 românii puteau economisi cu circa un leu mai mult față de trimestrul anterior, valoarea acelui leu dispărea corodată de inflație.
E drept, nici condițiile economice nu încurajează economisirea. Într-o țară în care dobânzile la depozite sunt real negative, de ce mi-aș depune banii la bancă pentru a retrage mai puțini, în termeni reali?
Potrivit INS, veniturile bănești medii ale unei familii au fost de 1806 lei/lună/persoană, iar cheltuielile bănești erau de 1560 de lei/lună/persoană. Comunicatul INS il aveti aici.
Potrivit unui studiu efectuat de BNR pe tema economisirii la începutul crizei anterioare, rezultatele arată că:
- circa 10% din familii realizează aproape 70% din totalul economisirilor;
- 50,4% dintre cei chestionați Nu reuşesc/ Nu au încercat să economisească niciodată;
- Top 5 după magnitudinea impactului: telefonul, autoturismele, televizoarele, aragazurile, maşinile de spălat;
- Gospodăriile tinere (sub 25 de ani) economisesc mai mult decât cele între 25-45 de ani. Economisirea începe să crească după vârsta de 45 de ani dar creşte şi după vârsta de 65 de ani (deci inclusiv după pensionare);
- aşteptările cu privire la o situaţie financiară mai proastă duc la o scădere a probabilităţii de a economisi cu 14 - 15%.
2
49
