Financial Times: Marea Britanie admite că poate lua lecții de la Germania în privința testării în masă, în încercarea de a pune capăt izolării populației. ● Reuters: Restricțiile comerciale impuse de România blochează un transport apreciabil de medicamente pentru inimă. Restricțiile comerciale provoacă în UE o penurie de medicamente ● Les Echos: Cum va reși Franța să se hrănească: fiecare sector alimentar găsește un răspuns propriu la această criză. 240.000 de francezi s-au oferit voluntari pentru a participa la muncile agricole sezoniere. ● La Libre Belgique: Cum va ieși Europa din izolare? ●Știri pe scurt.
Financial Times: Marea Britanie admite că poate lua lecții de la Germania în privința testării în masă, în încercarea de a pune capăt izolării populației.
Raab sugerează amânarea revizuirii restricțiilor de coronavirus, în vreme ce starea premierului Johnson este „stabilă
Oficiali britanici din Sănătate au recunoscut că Marea Britanie are „multe de învățat” de lan Germania în ceea ce privește derularea rapidă a testelor la coronavirus, în timp ce premierul Boris Johnson rămâne într-o stare „stabilă” în unitatea de terapie intensivă.
Această recunoaștere venită din partea lui Chris Whitty a venit după multe săptămâni în care domnul Johnson și colegii miniștri au apărat ideea de a pune capăt testării în masă a comunității, idee avansată în 12 martie, când doar 5.000 de britanici fuseseră infectați.
Deoarece rata deceselor a atins în UK un record de 786/zi, ducând decesele totale la peste 6.000, prof. Whitty a declarat la o conferință de presă din Downing Street: „Știm cu toții că Germania a avansat în ceea ce privește capacitatea sa de a face teste pentru virus și avem multe de învățat din asta"
În timp ce Marea Britanie se luptă să efectueze 15.000 de teste pe zi - de la doar 1.500 la începutul crizei, Germania face aproximativ 50.000 de teste pe zi. Vârful crizei din Marea Britanie este așteptat în weekendul de Paște.
Germania raportează aproximativ 150 de morți pe zi, în timp ce Marea Britanie avea, după același număr de zile de la izbucnirea crizei, peste 500 de decese/zi.
Probabil că testarea în masă va juca un rol esențial în strategia de ieșire din blocaj, dacă asta doar dacă miniștrii își vor respecta promisiunea creșterii capacității de testare la 100.000 până la sfârșitul lunii aprilie. Deocamdată, regulile strânse de distanțare socială sunt menite să rămână în vigoare încă o perioadă de timp.
Dominic Raab, ministru de externe dar de facto premier în absența domnului Johnson, a sugerat că o revizuire a măsurilor de blocare a Marii Britanii - programată să aibă loc la începutul săptămânii viitoare - ar putea fi amânată.
Domnul Raab a spus „trebuie să depășim vârful” focarului înainte de a decide când să începem să reducem restricțiile, citând necesitatea de a examina dovezile privind eficacitatea blocajului, care a început pe 23 martie. Însă, ministrul de externe pare că ar vrea să tragă de timp, în speranța că domnul Johnson va reveni la locul de muncă înainte ca el să ia decizii dificile cu privire la viitorul strategiei de ieșire.
Domnul Raab a spus că dl Johnson a rămas la terapie intensivă, dar este într-o stare stabilă și respira fără ventilator, deși i s-a acordat „tratamentul standard cu oxigen”. El a spus că domnul Johnson a rămas în „formă bună” la Spitalul St Thomas.
Domnul Raab a evitat întrebările cu privire la faptul dacă are autoritatea de a lua decizii grele cu privire la o eventuală schimbare a abordării guvernului cu privire la coronavirus dacă domnul Johnson ar fi în incapacitate de a-și exercita funcția, insistând că toate deciziile au fost luate în mod colectiv de către Cabinet.
Patrick Vallance, consilierul științific principal al guvernului, a declarat că există câteva semne încurajatoare că numărul de noi cazuri în Marea Britanie începe să se aplaneze, adăugând: „Nu vedem o accelerare a cazurilor nou apărute”.
Dar spitalizarea dramatică a domnului Johnson, duminică seară, urmată de o mutare luni într-o unitate de terapie intensivă, a lăsat în coadă de pește încercarea Marii Britanii de a controla virusul și de a încerca o cale de ieșire din haosul economic pe care l-a provocat focarul.
Ministrul Michael Gove a anunțat că se va autoizola deoarece un membru al familiei sale a prezentat simptome ale virusului, dar că își va continua exercitarea atribuțiilor.
Donald Trump s-a numărat printre numeroșii lideri străini care i-au trimis urări de sănătate domnului Johnson. Președintele american l-a descris pe „foarte bunul său prieten” drept un om „foarte special, puternic, hotărât, care nu renunță”. Primul ministru japonez Shinzo Abe, președintele francez Emmanuel Macron, premierul canadian Justin Trudeau și premierul indian Narendra Modi i-au urat toți dlui Johnson o recuperare rapidă. De asemenea, Regina i-a trimis un mesaj de susținere logodnicei însărcinate a dlui Johnson, Carrie Symonds, dar și familiei premierului, dorindu-i acestuia o recuperare deplină și rapidă.
Reuters: Restricțiile comerciale impuse de România blochează un transport apreciabil de medicamente pentru inimă. Restricțiile comerciale provoacă în UE o penurie de medicamente
Spitalele din UE se confruntă cu o penurie de medicamente esențiale pentru tratarea pacienților cu Covid-19, din cauza restricțiilor comerciale și a stocurilor exagerate pe care și le fac guvernele statelor membre, au declarat oficiali UE și reprezentanți ai industriei.
În ciuda mai multor apeluri la solidaritate, multe dintre cele 27 de state UE au recurs la măsuri protecționiste în cursul pandemiei, restricționând vânzările de produse esențiale, cum ar fi medicamente, măști și dispozitive medicale.
„Unele state membre UE au declarat că încep să aibă penurie de unele medicamente folosite pentru pacienții cu Covid-19 sau că așteaptă o astfel de penurie foarte curând”, a declarat într-un comunicat Agenția Europeană a Medicamentelor.
Penuria este în principal de medicamente folosite pentru pacienții cu cele mai grave complicații provocate de infectarea cu noul coronavirus. Printre ele se numără medicamente folosite în secțiile de terapie intensivă precum anestezice, antibiotice și relaxanți musculari care permit pacienților să respire cu ajutorul aparatelor de ventilare.
Săptămâna trecută un grup de mari spitale europene, între care San Raffaele din Milano și Vall d’Hebron din Barcelona, au anunțat că în curând nu vor mai putea trata pacienți cu Covid-19 dacă nu se ridică restricțiile impuse circulației medicamentelor.
La începutul pandemiei, blocul s-a confruntat cu întârzieri la livrarea medicamentelor din cauza perturbării aprovizionării din China și interdicțiilor comerciale adoptate de India, însă acum principala piedică în calea aprovizionării e pusă chiar de statele UE, au afirmat reprezentanți ai industriei.
„Țările își fac stocuri. E o abordare rezonabilă, dar stocurile sunt uneori prea mari, iar acest lucru va priva țări care au nevoie de ele”, a declarat Adrian van den Hoven, director al Medicamente pentru Europa, un organ comercial al industriei UE de medicamente generice.
El a declarat că un stat, pe care nu l-a numit, a plasat o comandă care acoperă întreaga producție anuală a unei companii. „Acest lucru nu e rațional, și nici măcar nu se limitează la o singură țară”, a afirmat el. Austria și Portugalia se numără printre țările UE care-și fac stocuri excesive, a declarat Kasper Ernest, secretar general al Medicamente Accesibile Europa, organ comercial al comercianților de produse farmaceutice angro.
Restricții comerciale
Multe țări au mai restricționat și exportul unor medicamente care sunt considerate esențiale în timpul pandemiei. Conform unora dintre aceste restricții, numai atunci când necesarul național e acoperit pot fi exportate medicamente. Restricțiile îi lovesc cel mai grav pe distribuitori.
Comisia Europeană investighează legalitatea măsurilor adoptate de Franța, Polonia, Ungaria, România și Slovacia, a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei, precizând că restricțiile se aplică și echipamentelor și dispozitivelor medicale.
„Într-o perioadă în care ne concentrăm pe salvat vieți, nu e momentul să restricționăm exportul de medicamente și echipamente medicale vitale, nici să le lăsăm să expire în loc să le oferim și altora”, a declarat comisarul european al sănătății, Stella Kyriakides.
Restricțiile comerciale impuse de România, de exemplu, blochează în prezent un transport apreciabil de medicamente pentru inimă care ar fi trebuit să ajungă la pacienți din Ungaria și Muntenegru, a declarat Ernst, avertizând că respectivele medicamente vor expira curând.(Rador)
La Libre Belgique: Cum va ieși Europa din izolare?
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta miercuri o strategie de ieșire din măsurile de izolare coordonată între statele membre, pentru a evita ca cei 27 să iasă din criza coronavirusului în aceeași dezordine în care au intrat.
În vreme ce mai multe țări încă nu știu când vor putea relaxa măsurile de izolare, Austria și Danemarca au avertizat deja Comisia și celelalte state membre despre ridicarea treptată a măsurilor lor.
Aceste semnale prealabile constituie “un bun prim pas” în necesara coordonare a măsurilor, a comentat marți purtătorul de cuvânt șef al Comisiei, Eric Mamer.
Când pandemia a afectat continentul, statele membre au reacționat diferit, unele închizându-și frontierele, altele refuzând să exporte materiale medicale, punând la grea încercare solidaritatea europeană.
Pe 26 martie, statele membre i-au însărcinat pe Ursula von der Leyen și pe președintele Consiliului, Charles Michel, să pregătească o strategie de ieșire coordonată, ca și un plan de relansare a investițiilor. Strategia de ieșire, care urma să fie adoptată miercuri de Comisie, apoi prezentată presei de dna Von der Leyen, ar putea însă întârzia. Ea va conține “orientări, o viziune a felului în care statele membre ar trebui să pună în practică într-un mod coordonat măsuri de ieșire treptată din izolare”.
Comisarii vor discuta și un plan de relansare și de investiții, a doua zi după o reuniune a miniștrilor de finanțe, marți, care trebuie să clarifice răspunsul socio-economic al UE la criză. Potrivit Comisiei, acest plan de relansare ar trebui să se bazeze pe bugetul multianual al UE (2021-2027), asupra căruia cei 27 nu au reușit să cadă de acord înainte de criză. Executivul vede în acest plan instrumentul “potrivit” pentru a se asigura că investițiile vor avea loc în toate țările UE, în perspectiva unei “relansări omogene”.(Rador)
Les Echos: Cum va reși Franța să se hrănească: fiecare sector alimentar găsește un răspuns propriu la această criză. 240.000 de francezi s-au oferit voluntari pentru a participa la muncile agricole sezoniere
Izolarea, preferințele consumatorilor, numărul tot mai scăzut al angajaților, disconfortul transportatorilor... toate forțează lanțul alimentar la acrobații permanente. Abundența este reală, dar și fragilitatea. De la începutul crizei coronavirusului, guvernul stă cu ochii pe alimente ca pe oala cu lapte de pe foc. Sectorul a fost declarat, alături de Sănătate, unul prioritar.
În fiecare zi, timp de o jumătate de oră până la o oră, ministrul Economiei, Bruno Le Maire, și câțiva dintre colegii din Guvern fac bilanțul cu toți actorii din acest sector: agricultori, industriași, distribuitori și transportatori. Problema cheie este detectarea riscurilor de blocaj și înlăturarea obstacolelor pentru a se asigura că francezii vor avea mâncare în cele mai bune condiții posibile. Întrebările care până acum păreau cudate, devin cât se poate de reale azi. Angajații vor fi mâine la posturile lor în fabrici? Dar șoferii care conduc camioane? Cum să spațiem angajații pe liniile de producție? Vom avea mâine ouă pe rafturi? Dar făină? Dar pâine feliată? Dar paste? Toate aceste produse pe care consumatorii au sărit brusc și frenetic să le cumpere, provocând cereri de patru până la cinci ori mai mari decât în mod normal.
De exemplu, la făina, cumpărăturile au explodat cu 96% în prima săptămână, apoi cu 172%, apoi din nou cu 229% săptămâna trecută. „Făina de pe rafturi reprezintă doar 5% din activitatea morilor”, asigură președintele Asociației Naționale a Morarilor (ANMF), Jean-François Loiseau. Ca atâția alții, profesia a trebuit să se reorganizeze pentru a răspunde cererii. Unele fabrici funcționează șapte zile pe săptămână, ceea ce le-a permis creșterea producției de făină cu 50% sau chiar cu 80%.
Multe alte segmente ale industriei alimentare au crescut producția pentru a onora multele comenzi. Dar și pentru a absorbi mai bine absenteismul la locul de muncă, care a ajuns de la 10 la 30%, în funcție de regiune. „Acționăm în mod gradat”, a declarat președintele Coop de France, Dominique Chargé. Lipsa de forță de muncă și reorganizarea spațiului merg mână în mână cu o productivitate redusă. Închiderea cantinelor și a restaurantelor a creat, de asemenea, mult disconfort. Amenință existența companiilor care s-au specializat pe această nișă. „Am schimbat fluxul de fabricație pentru a răspunde freneziei cererii. Conform sondajului nostru, acum cererea e acoperită în proporție de 93%”, explică Dominique Chargé.
Mai e și provocarea ambalajelor. „Am avut o mare presiune în a găsi capace pentru sticlele de lapte și ambalaje Tetra-Pak. Acum pare că s-a rezolvat, dar tensiuni încă apar", recunoaște șeful Coop de France. În cele din urmă, sosirea mărfurilor în magazin poate fi problematică. „Lanțul alimentar este extrem de complex. Este o provocare incredibilă să funcționeze în circumstanțele actuale. Este un miracol permanent! În multe țări, mărfurile nu ajung la final", a declarat președintele FNSEA, Christiane Lambert. Marea teamă a tuturor actorilor din sector este aceea că angajații vor ceda. Muncitori sezonieri de pe câmpuri. Muncitori din fabrici. Șoferii, manipulatorii, casierii. „Pentru moment, ține. Dar nu știm ce va fi mâine", se teme președintele Agiei, Richard Girardot, care reprezintă industria alimentară.
Aproape un sfert de milion de francezi au auzit chemarea de a se alătura „marii armate a agriculturii” lansată de Didier Guillaume, ministrul Agriculturii.
În mai puțin de 3 săptămâni, s-au înscris 240.000 de voluntari pe platforma numită „Des braspourtonassiette", afiliată Asociației Naționale pentru ocuparea forței de muncă și Pôle emploi. Răspunsurile la apel au fost masive și imediate, provocând mândrie și emoția în lumea agricolă. „Impulsul francezilor ne-au încălzit inimile", spune Christiane Lambert, președintele FNSEA.
Printre cei interesați, o mulțime de freelanceri, angajați din industria de catering, studenți și chiar pensionari. Se pun voluntari în contact cu fermierii care fac apoi un contract de muncă. „Noi publicăm doar ofertele. Există și dezamăgiri legate de concepția greșită despre munca în mediul rural. Solicitanții care vin nu pierd diversele indemnizații de care beneficiază. „Un dispozitiv excepțional permite angajaților să poată acumula compensația cu alte drepturi bănești obținute", precizează ministerul de resort.
Știri pe scurt:
- În timp ce statele lumii au în plan extinderea restricţiilor pentru a combate pandemia de coronavirus, oraşul Wuhan din China, de unde a pornit virusul, s-a redeschis circulaţiei exterioare, scrie presa internaţională. Scena mondială este dominată de urgența sanitară, măsurile restrictive adoptate împotriva pandemiei provoacă un șoc generalizat, fără precedent istoric, atenţionează La Repubblica. Economia globală nu a mai trecut printr-o experienţă asemănătoare, iar intensitatea crizei este de așa natură, încât nici măcar nu este posibilă estimarea consecințelor, notează ziarul italian. Pandemia de coronavirus nu înseamnă doar o criză globală a sănătăţii, ci constituie şi un punct de cotitură în politica şi economia internaţională, constată Der Standard. Consecinţele economice ale pandemiei, în primul rând şomajul în masă şi sărăcirea dublate de o transparenţă insuficientă a unor guverne, ar putea furniza un teren fertil pentru populişti, avertizează ziarul austriac. În acelaşi timp, într-un manifest adresat ţărilor bogate, lideri şi figuri marcante din întreaga lume solicită un răspuns comun contra virusului, pentru a se evita răspândirea pandemiei şi reapariţia ei în zonele vulnerabile din Asia, Africa şi America Latină, notează El Pais.
- În SUA, numărul zilnic de victime a scăzut în unele locuri, iar acţiunile pe burse au înregistrat o uşoară creştere, investitorii fiind încurajaţi de vagi indicii că răspândirea virusului ar putea încetini, scrie The New York Times. La rândul său, Administrația Trump va încerca să redeschidă economia americană, imediat ce experții naționali din domeniul sănătății vor aviza această măsură, completează Reuters. Casa Albă analizează ideea de a emite prin Trezorerie „obligaţiuni de război”, pentru a finanţa lupta guvernului împotriva pandemiei, adaugă The Washington Times.
- În Europa de Est și în Balcani, numărul contagierilor este departe de cele din vestul Europei, dar unul după altul, guvernele extind starea de urgență, pe fondul acumulării de noi cazuri de infectare, informează Euronews. La fel face și Varșovia, la fel și Bucureștiul, România fiind, în regiune, printre țările cele mai afectate de pandemie, împreună cu Serbia și Croația, detaliază Euronews.
- Deşi România se confruntă cu o importantă lipsă de personal medical, ajută Italia, dovedindu-şi solidaritatea faţă de ţara cu cel mai mare număr de decese din cauza coronavirusului, reţine ziarul grec I Efimerida. O echipă de medici şi asistente din România şi Norvegia, constituită prin Mecanismul de protecţie civilă al UE, este trimisă la Milano şi Bergamo pentru a ajuta personalul medical italian, explică ziarul Capital din Grecia. „Aceşti asistenţi şi medici, care au plecat din zonele lor pentru a-şi ajuta colegii din alte state membre, sunt adevărata faţă a solidarităţii europene. Întreaga Europă este mândră de voi”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citează ziarul grec. Echipa europeană se alătură în Italia altor medici trimiși în semn de solidaritate de Cuba, Ucraina sau China, aminteşte El Confidencial. În plus, Germania și Austria au primit pacienți italieni care vor fi tratați în spitalele cel mai puțin supraîncărcate din ambele țări, subliniază ziarul spaniol. Tot în semn de solidaritate, Regina Elisabeta a Marii Britanii a transmis, marţi, „aprecierea sa nesfârşită şi urări de bine” lucrătorilor medicali din întreaga lume, cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătăţii, consemnează The Independent.(Rador)
