Financial report Banca Franței lansează ideea tipăririi banilor destinați finanțării directe a companiilor. Japonia încearcă să scape de coronavirus fără să-și anestezieze economia. Unele hoteluri din Grecia se vor deschide în iunie

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 9 aprilie 2020, 3:51 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: Pixabay
Financial Times: Guvernatorul Băncii Franței a lansat ideea ca băncile centrale să tipărească bani cu care să finanțeze direct companiile afectate de coronavirus ● Les Echos: Japonia încearcă să scape de coronavirus fără să-și anestezieze economia ● Corriere Della Sera: Interviu Gerhard Schröder: "Este momentul datoriei comune, Germania trebuie să ofere ajutorul pe care l-a primit" ● Presa elenă: Unele hoteluri din Grecia se vor deschide în luna iunie. Statul va încuraja sectorul prin reduceri de taxe și alte măsuri fiscale.

Financial Times: Guvernatorul Băncii Franței a lansat ideea ca băncile centrale să tipărească bani cu care să finanțeze direct companiile afectate de coronavirus





Șeful băncii centrale franceze, François Villeroy de Galhau, a lansat ideea de a tipări bani pe care banca să-i ofere direct companiilor, spunând că astfel de măsuri ar putea fi concepute pentru a combate o eventuală deflație severă. Declarația sa vine într-un moment în care factorii de decizie din zona euro încearcă să abordeze impactul economic al coronavirusului.

François Villeroy de Galhau, care este și membru al consiliului de conducere al Băncii Centrale Europene, a declarat într-un discurs ținut miercuri că, dacă există „un risc major pentru stabilitatea prețurilor”, ar putea fi luat în calcul scenariul în care o „bancă centrală ar crea bani pe termen limitat pentru a finanța direct întreprinderile ”- o strategie supranumită „bani din elicopter”.

În timp ce BCE și-a mărit masiv achizițiile de obligațiuni suverane și corporative ca răspuns la criza coronavirusului, oficialii BCE au evitat să discute posibilitatea „banilor din elicopter” prin care banca centrală finanțează direct firmele sau persoanele fizice. Ideea este discutată discret, fiind foarte probabil ca ea să întâmpine rezistență din partea membrilor mai conservatori ai consiliului de conducere al BCE, cum ar fi șeful Germaniei din Bundesbank, Jens Weidmann, care s-a plâns anterior că un asemenea scenariu ar estompa linia dintre politica monetară și cea fiscală.

Unele guverne- cum sunt cele din SUA sau Hong Kong au lansat scheme de distribuire a banilor direct cetățenilor pentru a amortiza impactul crizei coronavirusului, dar până în prezent nicio altă bancă centrală importantă nu le-a urmat exemplul.

Domnul Villeroy a spus că scăderea recentă a inflației - care a coborât recent la 0,7 la sută în zona euro, cu mult sub ținta BCE de aproape 2% - „alimentează o gândire mult mai speculativă și mai complexă cu privire la politica monetară post-criză”.

„Dacă finanțările monetare ale autorităților publice sunt interzise prin tratatele europene, ar fi posibil să ne imaginăm că banca centrală ar tipări bani pentru a finanța direct întreprinderile”, a spus el. „În principiu, nimic nu este exclus într-o dezbatere de idei. Cu toate acestea, numai un risc major la adresa stabilității prețurilor ar putea duce la luarea în considerare a unei astfel de decizii".

Declarațiile domnului Villeroy au avut loc după ce BCE a răspuns la încetinirea creșterii economice din zona euro prin lansarea unui program de cumpărare de obligațiuni de 750 miliarde EUR, în timp ce politicienii UE continuă să discute asupra unor posibile acțiuni comune.

Unii economiști solicită BCE să lanseze un program prin care băncile centrale să finanțeze în mod direct deficitele guvernamentale care se așteaptă să se extindă rapid din cauza cheltuielilor suplimentare necesare pentru a diminua impactul încetinirii economice.

Gilles Moec, economist șef la asigurătorul francez Axa, a declarat: „Cred că ar fi o soluție elegantă, întrucât ar evita interdicția finanțării monetare a guvernelor." Cu toate acestea, alți economiști se tem că BCE nu mai are spațiu mare de manevră, după ce a dus deja ratele dobânzii mult pe teritoriul negativ, a promis un program de cumpărare a activelor „fără limite” și a injectat sume importante în sistemul bancar.

„Acum ne aflăm într-o situație în care BCE nu mai poate face mult mai mult, dincolo de un potențial scenariu deflaționist”, a declarat Frederik Ducrozet, strateg la Pictet Wealth Management. „Dar chiar și atunci cred că este mai probabil să se descurce mai mult cu instrumentele existente [decât să lanseze alte politici, cum ar fi plățile directe către persoane fizice]”.

Les Echos: Japonia încearcă să scape de coronavirus fără să-și anestezieze economia





Miercuri dimineață, șapte regiuni japoneze, printre care și metropolele Tokyo și Osaka, au impus restricții de mișcare voluntare și foarte flexibile, ca urmare a declarării stării de urgență marți de către premier. Executivul speră că această criză se va încheia într-o lună. Dar respectarea restricțiilor de mișcare va fi complicată.

Marți seara, angajații din blocurile de birouri din cartierul Hanzomon din Tokyo s-au despărțit unii de alții cu salutul «Ganbatte» - echivalent pentru «Curaj!» - și și-au dat întâlnire pe data de 6 mai, ziua oficială a ridicării stării de urgență în șapte regiuni japoneze cele mai lovite de epidemia de coronavirus. Dacă pentru mulți angajați, această «vacanță» va fi cea mai lungă din toată viața lor profesională, pentru zeci de milioane de persoane, criza nu va modifica cu nimic rutina lor de zi cu zi.

Începând cu miercuri dimineața, capitala și alte șase prefecturi, care adăpostesc în total 45% din populația niponă, au intrat oficial într-o fază de restrângere voluntară care trebuie să permită limitarea la maximum a contactelor între locuitori pentru a frâna propagarea contaminărilor. Țara, care testează foarte puțin, numără până acum 4.200 de cazuri, dar această cifră crește cu repeziciune și riscă să sară imediat ce depistarea va crește. «Pentru a ieși din această stare de urgență într-o lună, avem nevoie de o reducere a contactelor interpersonale cu 70% sau 80%», a prevenit premierul Shinzo Abe într-o conferință de presă.

Fără închiderea țării
Mult timp, șeful guvernului a refuzat această strategie a izolării acasă. A fost convins până la urmă de explicațiile experților medicali, care au arătat saturarea spitalelor din marile orașe și creșterea numărului de contaminări intracomunitare. Până acum, autoritățile reușeau să găsească originea majorității infecțiilor și să identifice persoanele intrate în contact cu bolnavul zero în scopul stingerii focarelor. Dar această urmărire a devenit deja prea complicată.

«Dacă nu este luată nicio măsură, am putea avea zeci de mii de contaminări», a avertizat premierul. «Dar dacă vom face toți un efort, vom fi capabili să atingem vârful infecțiilor în două săptămâni», a dat asigurări Abe.
Deși a adresat un apel al locuitorilor să rămână cât mai mult în casă și a reamintit că angajații ar trebui «în principiu» să lucreze de acasă, Shinzo Abe a ținut să sublinieze că țara nu se va opri sub nicio formă după modelul unor națiuni europene.

Nici guvernul central, nici autoritățile locale nu au puterea legală de a impune o limitare strictă sau de a sancționa o firmă sau un particular care va refuza să respecte indicațiile. Mai ales executivul susține că refuză să arunce economia niponă într-o lungă anestezie.

Izolare voluntară și flexibilă
Pretutindeni, izolarea este deci voluntară și flexibilă. Și miercuri dimineața, o mare parte din magazinele din Tokyo au deschis normal, iar milioane de angajați - ale căror firme nu au pus în aplicare soluții de telemuncă – continuau să meargă spre birourile lor în tren sau metrou, de teamă că își vor pierde veniturile și că nu vor putea conta decât pe un ajutor marginal al guvernului.

«E mult mai puțină lume pe stradă decât de obicei, dar încă sunt foarte mulți în marile gări ale orașelor», mărturisește un angajat al unei mari bănci la ieșirea de pe linia circulară de tren care transportă, de obicei, peste 4 milioane de călători pe zi în regiunea Tokyo.

Dacă marile magazine, saloanele de modă, sălile de gimnastică și karaoke sau chiar bibliotecile au anunțat că vor fi închise conform recomandărilor autorităților naționale și locale, restaurantele, supermarketurile, băncile, uzinele, saloanele de coafură, numeroasele băi publice - extrem de prezente în cartierele populare - rămân deschise. Guvernul a explicat că aceste activități erau elemente cheie pentru «stabilitatea vieții sociale». «Transporturile în comun vor funcționa de asemenea, nu vom bloca drumurile», a subliniat premierul, dând asigurări că viața economică va fi menținută «cât mai mult posibil».

Evitarea marasmului economic
În timp ce țara a intrat în recesiune încă de la finalul lui 2019, înainte de criza coronavirus, executivul dorește să evite cu orice preț intrarea într-un lung marasm și va încerca să genereze o reluare a activității imediat după încheierea crizei sanitare. În ultimul său studiu, Goldman Sachs estima că PIB-ul japonez ar putea scădea cu 25 % în cel de-al doilea trimestru al anului 2020, în ciuda activării unui plan gigantic de relansare de către cabinetul lui Shinzo Abe.

Marți, guvernul a validat un program de susținere a activității IMM-urilor și a persoanelor defavorizate în valoare de 108.000 miliarde de yeni (920 miliarde de euro). Dar această cifră spectaculoasă este mai mult simbolică, deoarece cuprinde și garanțiile împrumuturilor făcute de instituțiile publice. Executivul a recunoscut că, din acest total, «doar» 39.500 de miliarde de yeni reprezintă cheltuieli bugetare reale, finanțate în principal prin datorie.(Rador)

Corriere Della Sera: Interviu Gerhard Schröder: "Este momentul datoriei comune, Germania trebuie să ofere ajutorul pe care l-a primit"






Dacă există o țară care trebuie să înțeleagă cum, după o criză existențială, este nevoie de un sprijin financiar paneuropean de reconstrucție pentru cei care au fost afectați, aceasta este Germania. Gerhard Schröder pune în perspectiva istorică datoria germană față de aliații europeni. De ziua sa de naștere, luni a împlinit 76 de ani, fostul cancelar german trimite un mesaj de prietenie și de solidaritate Italiei, lovită de pandemie. În interviul acordat ziarului "Corriere della Sera", Schröder se pronunță în favoarea pachetului de ajutoare aflat pe masa discuțiilor la Bruxelles, dar este de acord și cu Coronabonduri (obligațiuni Corona) sau, alternativ, cu o obligațiune comună europeană, ca un "instrument necesar pentru faza următoare".

Reporter: Domnule cancelar, criza coronavirusului reprezintă o provocare dramatică pentru Europa. Ce este în joc?
Gerhard Schröder: Dacă analizăm situația din Italia, Spania și Franța, este corect să vorbim despre o amenințare existențială în adevăratul sens al cuvântului. Suntem șocați de imaginile care vin din Italia, în special de la Bergamo. Și mă bucur că Germania a decis să preia și să trateze pacienți italieni și să trimită materiale sanitare. Poate că este adevărat că ar fi trebuit să ne hotărâm mai devreme și să comunicăm mai bine, dar este adevărat și că ne confruntăm toți cu o criză extraordinară. Cuvântul momentului este solidaritate, pentru toată lumea, chiar și la nivel european și internațional, deoarece dacă Uniunea Europeană și țările membre nu depășesc această provocare, atunci întregul proiect european este în pericol. Nu trebuie să permitem acest lucru și cred că nu se va întâmpla: Europa este o comunitate de destine.

Reporter: Uniunea Europeană a lansat deja măsuri importante pentru combaterea consecințelor economice ale pandemiei. Dar este clar că este nevoie de mai mult. Până acum, majoritatea răspunsurilor au fost naționale. Cu ce instrumente și la ce dimensiune trebuie să vină răspunsul european?
Gerhard Schröder: În primul rând, trebuie să fie un răspuns rapid și noi îl dăm. De aceea, trebuie să utilizăm ceea ce există deja: Mecanismul European de Stabilitate fără condiții speciale, Banca Europeană de Investiții și Comisia UE. Pachetul de măsuri de 540 de miliarde de euro aflat în discuție este un semnal puternic. În plus, există și acțiunea Băncii Centrale Europene, care achiziționează titluri publice și private pentru a stabiliza piețele financiare. Și asta este, de asemenea, un lucru bun. Acum, obiectivul nostru principal trebuie să fie menținerea companiilor în viață, asigurarea locurilor de muncă și oferirea de lichidități suficiente statelor membre pentru a le permite să acționeze.

Reporter: Dar sunteți în favoarea așa-numitelor Coronabonduri?
Gerhard Schröder: Sunt convins că, în următorul pas, avem nevoie și de un instrument comun european de debit. Pot fi eurobondurile, chiar dacă nu pot fi realizate repede, sau poate fi o obligațiune comună.

Reporter:În Germania există o dezbatere puternică chiar pe tema mutualizării datoriilor. De ce este atât de controversată problema solidarității financiare cu țările europene, în special cu Italia? Care este poziția dumneavoastră?
Gerhard Schröder: Am impresia că atitudinea Germaniei față de datorie se schimbă. Situația este, de asemenea, foarte diferită de cea a crizei financiare din 2008. Italia și Spania sunt afectate de pandemie fără nicio vină. Iar consecințele economice, sociale și umane sunt mult mai devastatoare decât atunci. Între timp, mulți economiști germani, aceiași care până acum s-au opus întotdeauna Eurobondurilor, își exprimă părerea că tocmai acestea sunt direcția corectă pe care să se meargă. Premierul Giuseppe Conte propune, de asemenea, un fond pentru reconstrucție. Eu zic: de ce nu? Dacă există o țară care trebuie să înțeleagă că, după o criză existențială, este esențial să existe un sprijin paneuropean pentru reconstrucție, aceasta este Germania. Am fost ajutați mult după cel de-al Doilea Război Mondial, deși noi l-am provocat.

Reporter:Germania este țara care a beneficiat cel mai mult de pe urma pieței unice și a monedei comune. Fostii miniștri de externe, Sigmar Gabriel și Joschka Fischer - primul, colegul dumneavoastră de partid, al doilea vice-cancelarul dumneavoastră - spun că a venit momentul ca "Germania să folosească pentru această Europă o parte din bogăția obținută datorită Europei". Sunteți de acord?
Gerhard Schröder: Cred că toți beneficiem de o Europă unită, din punct de vedere politic, cultural și economic. De aceea, trebuie să revenim rapid la o normalizare a vieții. Frontierele interne nu pot rămâne închise mult timp. Oamenii trebuie să se poată întâlni din nou. Companiile trebuie să producă din nou. Este o întrebare care se pune nu numai în Germania. Este crucial să acționăm împreună și, eventual, să găsim soluții europene. Acesta este apelul meu.

Reporter: Pandemia de coronavirus riscă să fie prima dintr-o serie de crize una după alta, care vor afecta întreaga lume: amenințare de default pentru economiile avansate, perspectiva unei mari depresii pentru cele emergente precum Brazilia, India sau Indonezia, explozia statelor petroliere precum Libia, Iran, Irak, Venezuela și prăbușirea a milioane de victime în Africa. Care dintre aceste scenarii considerați că este mai realist și vă îngrijorează cel mai mult?
Gerhard Schröder: Fiecare criză este o sursă de îngrijorare puternică în lumea globalizată. Și, prima lecție a acestei pandemii este că ne confruntăm cu o provocare pe care nicio națiune nu o poate câștiga singură. Dar eu sunt și rămân un optimist: poate că această criză globală ne va duce la o reflecție, și anume că toți trăim pe aceeași planetă și nu putem reuși decât împreună. Acest lucru este valabil nu numai în lupta împotriva COVID-19 și a altor pandemii, ci și în soluționarea problemelor globale precum schimbările climatice, foametea, subdezvoltarea. În loc de confruntare, avem nevoie de mai multă cooperare. Dacă acest adevăr simplu ar fi înțeles la Washington, la Moscova, la Beijing și la Bruxelles, ar fi bine pentru toată lumea.(Rador)

Presa elenă: Unele hoteluri din Grecia se vor deschide în luna iunie. Statul va încuraja sectorul prin reduceri de taxe și alte măsuri fiscale

​Dependența excesivă de turism este o denaturare, a subliniat ministrul Dezvoltării și Investițiilor, Adonis Georgiadis, în timpul unei sesiuni de discuții cu întrebări de actualitate în Parlament, scrie capital.gr. "Dauna la nivel mondial are dimensiuni fără precedent indiferent de modelul economic pe care fiecare țară îl are, vor fi daune, cu excepția cazului în care economia produce și altceva decât măști și antiseptice". "Este necesar să discutăm cu calm cum să construim corect ziua post-coronavirus, pentru a revedea modelul productiv. Turismul nu este deloc rău, dar trebuie să analizăm modelul de producție în ansamblu. Turismul nu este suficient. Mulți au direcționat resursele NSRF (National Strategic Reference Frameworks) către industrie, dar astăzi nu există un sector care să nu fi fost afectat."

El a estimat că, în ciuda recesiunii care este sigură pentru 2020, dar încă nu există nicio imagine dacă nivelul acesteia va fi ridicat, mediu sau scăzut, anul acesta nu va fi atât de rău pentru turism.

Ministrul a subliniat că Grecia merge bine în comparație cu alte țări. "Am avut doi morți. Datorită grecilor care sunt disciplinați, putem spune că Grecia este o țară sigură. O afirm fără umbră de dubiu."

Unele hoteluri din Grecia se vor deschide în luna iunie, scrie Ekathimerini, deși rămâne să fie stabilit protocolul privind protecția sănătății, a declarat șeful Confederației Grecești de Turism (SETE), Yiannis Retsos. Acesta a subliniat că acesta este punctul său personal de vedere și a adăugat că piețele de pe care sunt așteptați să vină majoritatea turiștilor străini în Grecia sunt țări care s-au comportat destul de bine în combaterea epidemiei Covid-19, precum Israel, Cipru, statele din Balcani, Liban și alte state arabe.

El a susținut că efortul de a reporni turismul grec va începe la jumătatea celui de-al treilea trimestru al anului - adică în august - și acesta va funcționa normal înainte de luna septembrie. Ca urmare, nu se vor deschide mai multe hoteluri sezoniere în acest an, iar măsurile de sprijinire a lucrătorilor din turism vor trebui extinse prin finanțări suplimentare. De asemenea, Statul mai are în vedere instrumente fiscale precum reducerea impozitelor în acest domeniu (incluzând hoteluri, călătorii aeriene, transport maritim etc.), abolirea taxei de cazare pe fiecare noapte și activități promoționale cum ar fi platforma online „Grecia From Home”, lansată recent de Ministerul Turismului, Organizația Greacă a Turismului și Marketing Hellas.

Retsos a mai declarat că nu este în măsură să estimeze veniturile realizate în turism în 2020. Anul 2019 a dus la încasări ale sectorului de 18 miliarde euro. El a spus doar că „în primele două luni ale anului curent am avut venituri de 1,7 miliarde, deci mai e mult până la atingerea cifrelor din anul precedent”.

În ceea ce privește protecția sănătății turiștilor, președintele SETE a declarat că discuțiile au avansat cu privire la posibilitatea testării în masă, eventual pe aeroporturile de plecare. El a adăugat că, odată ce guvernul și-a încheiat consultările cu grupul oamenilor din cercetare, se va vedea dacă este necesară posesia unui certificat de sănătate atât pentru cei care deservesc locațiile de vacanță, cât și pentru vizitatori și ce ar presupune acest lucru.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





7730 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by