Daniel Dăianu: Până ce nu vom avea un vaccin eficace vom avea o viață tare chinuită/ O întrebare poate naivă mă macină: de ce nu ajuta big data si inteligența artificială la găsirea mai repede a acestui vaccin?

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 21 aprilie 2020, 14:09 Economie | Finanţe & Bănci


Daniel Daianu
Foto: Agerpres
​Profesorul Daniel Dăianu admite într-o discuție cu HotNews.ro că a fost surprins de amploarea pe care a luat-o această criză a coronavirusului. ”Organizația Mondială a Sănătății a fost parcă reținută în a sublinia iminența unei pandemii folosind câteva luni, în mod sistematic, cuvântul epidemie, ceea ce putea sugera un caracter local al fenomenului”, spune Dăianu. ”Când văd oamenii cu măști, medici și personal medical în combinezoane și cu măști speciale, gândul mă duce la un scenariu de science fiction, când asaltați de virusuri și alți dușmani biologici am fi obligați să fim îmbrăcați, protejați ca astronauții. Doar că pe planetă noastră, ca și cum noi am fi ființe extraterestre”, mai adaugă academicianul. Citește mai jos opiniile lui Daniel Dăianu despre ce efecte economice și sociale ar putea avea criza, ce sectoare vor avea mai mult de suferit și care e pericolul apariției autoritarismului.

Pana ce nu vom avea un vaccin eficace vom avea o viata tare chinuita. Si chiar si dupa ce vom avea vaccinul viata nu va mai fi aceeasi


Rep: V-a mirat apariția acestei devastatoare crize? V-ați gândit atunci când apăruseră primele știri din Wuhan cu descoperirea unei ”pneumonii atipice” că se va ajunge aici?
Daniel Dăianu: Da, am fost surprins. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a fost parca retinuta in a sublinia iminenta unei pandemii folosind cateva luni, in mod sistematic, cuvantul epidemie, ceea ce putea sugera un caracter local al fenomenului. Poate si pentru a nu starni panica. Este probabil ca pe canale nu la lumina reflectoarelor sa se fi transmis guvernelor existenta marelui pericol.

Remarc ca in februarie, sefii IMF si BCE vorbeau despre schimbarea de clima, distributia veniturilor, mari fluxuri de capital volatile, instrumente de stabilizare in zona euro, ca mari provocari pentru economia globala, pentru stabilitate. In timp ce in martie, parca a cazut cerul peste toti si s-a intrat intr-o spirala a ingrijorarii privind criza sanitara, cu mari implicatii economice si sociale.

Am crezut ca epidemia va fi ingradita, cum s-a intamplat cu SARS in 2003 si Ebola in 2014. Avem acum o reconfirmare a pericolului imens pe care un dusman biologic, patogen natural, sau produs in laborator, il reprezinta pentru oameni. Specia umana ramane foarte vulnerabila dupa cum se vede.

O intrebare poate naiva ma macina: de ce nu ajuta big data si inteligenta artificiala/AI gasirea mai repede unui tratament, a unui vaccin eficace? Ca tot se vorbeste de pericolul ca AI, robotii, sa ne ia locul… ca omul sa devina o creatura cu insusiri “inferioare”. Drept este ca nu orice se poate face batand din palme. Cand vad oamenii cu masti, medici si personal medical in combinezoane si cu masti speciale, gandul ma duce la un scenariu de science fiction, cand asaltati de virusuri si alti dusmani biologici am fi obligati sa fim imbracati, protejati ca astronautii. Dar pe planeta noastra, ca si cum noi am fi fiinte extraterestre.

Ca un destin nedorit, deoarece nu am avut o relatie buna cu natura, nu am controlat porniri de ucenic vrajitor, am subestimat riscuri existentiale.

Pana ce nu vom avea un vaccin eficace vom avea o viata tare chinuita. Si chiar si dupa ce vom avea vaccinul viata nu va mai fi aceeasi.

Pandemia din 1918, gripa impropriu numita spaniola, s-a impletit cu finalul unui razboi cumplit in Europa. Si atunci au fost practicate distantare sociala si izolare. Dar nici pe departe la scara de acum


Rep: Vă amintiți de crize similare din trecut nu neapărat trăite, ci povestite de alții sau consumate prin lecturi? Ce efecte socio-economice au produs și care sunt efectele pe care credeți că le va produce această criză?
Daniel Dăianu: Pandemia din 1918, gripa impropriu numita spaniola, s-a impletit cu finalul unui razboi cumplit in Europa. Si atunci au fost practicate distantare sociala si izolare, a existat o politica publica privind incetinirea raspandirii virusului. Dar nici pe departe la scara de acum. Poate si pentru ca era inca razboiul neterminat. Victimele au fost numeroase si s-au adaugat mortilor razboiului. Au urmat un deceniu de refacere economica si incercari de constructie institutionala internationala. Ma gandesc la Liga Natiunilor, care a intruchipat spiritul wilsonian (desi SUA nu au aderat la ea), unde Nicolae Titulescu a jucat un rol major ca ministru de externe al Romaniei.

Chestiunea germana, ce dominase Real Politik-ul continental si secolul anterior, a ramas si a fost influentata de reparatiile imense cerute Berlinului de coalitia invingatoare –asupra carora a avertizat Keynes, vezi si lucrarea lui “Consecintele Pacii de la Versailles” (1919). Acele despagubiri au alimentat extremismul si revansismul in Germania, iar Hitler a venit la putere pe valul consecintelor Marii Depresiuni, criza financiara si economica din anii 1929-1933.

Marea Depresiune a aratat ce inseamna un sistem financiar nereglementat, ezitari ale bancilor centrale de a functiona ca Imprumutator de ultima instanta (LoLR) cand preferinta pentru lichiditate creste asimptotic –cu consecinte sociale teribile daca ne gandim la somajul de peste 20% din SUA, peste 30% in tari europene; la caderea de productie industriala de peste 40% in SUA si Germania, de peste 30% in alte tari, la oameni care primeau tichete de masa (mancarea era rationata), stateau la coada sa primeasca o supa calda de la organizatii caritabile, de la biserica. Asigurarile sociale nu erau dezvoltate cum sunt in zilele noastre.

Marea Depresiune a condus la o regandire a functionarii sistemului economic, a functiilor unei banci centrala si a guvernelor, a stimulat dezvoltarea asigurarilor sociale (incepute in sec XIX, cand Bismarck era cancelar in Germania); a condus la o reglementare a industriei financiare, separarea bancilor de investitii de cele comerciale, etc. A fost introdus sistemul Bretton Woods ca regim de aranjamente internationale, ce avea in gena nevoia de stabilitate in relatiile dintre economii.

Dupa al doilea razboi mondial a existat si competitia cu sistemul comunist in a infrana inegalitati sociale; asa s-a dezvoltat “economia sociala de piata”( die soziale Marktwirtschaft). Ce ironie, ca in anii din urma asistam la o desirare a aranjamentelo internationale sub genericul “Me first”, cu politici de saracire a vecinului (beggar your neighbor policies), asemanatoare cu cele din perioada interbelica.

Criza de acum, legata de pandemie, are o particularitate majora, o unicitate; intr-un text din martie (De ce acum este intr-adevar altfel. Efectul Shutdown), am numit-o “efectul lacat”(efectul shutdown/lockdown). La reuniunea din aceasta luna a FMI, Gina Gopinath, economistul sef al acestei institutii, a numit actuala criza drept “Marea inchidere” (The Great Lockdown). Inchiderea partiala a economiilor ca decizie de politica publica, pentru limitarea pandemiei, provoaca o scadere drastica si subita a activitatii economice. Logica inchiderii cere ca numeroase persoane sa stea acasa, in timp ce o economie normala inseamna miscarea libera a factorilor de productie.

Nu poti sta la nesfarsit cu motoare ale economiei turate foarte slab. Dar nu exista harta uniforma de repornire. Vaccinul poate fi ”tragaciul” pentru o relansare economica


Pana si in vremuri de “razboi cald”, intr-o war economy/Krigswirtschat, factorii de productie se misca, chiar daca distorsiuni mari exista. De aceea, razboiul cu acest virus este atat de neobisnuit. Iar efectul lacat nu poate fi contracarat cu mijloace de politica economica ca intr-o recesiune normala, fie aceasta severa. Estimari ale OCDE, ale altor IFIs, considera ca fiecare luna de inchidere a economiilor duce, in medie, la o scadere cu 2,5-3% din PIB-ul anual, uneori chiar mai mult. De aici rezulta caderi mari de activitate economica.

Razboiul cu Covid19 poate fi judecat prin prisma unui ciclu epidemiologic. Cu cat mai eficace este stapanirea pandemiei, cu atat mai repede pot fi relaxate restrictii. Nu poti sta la nesfarsit cu motoare ale economiei turate foarte slab. Dar nu exista harta uniforma de repornire; multe in luarea deciziilor depind de circumstante, de capacitatea sistemelor medicale de a raspunde la efort si de disciplina cetatenilor. Reguli de protectie si distantare sociala se vor mentine pana ce vom avea un vaccin eficace. Vaccinul, vorbind generic, poate fi tragaciul pentru o relansare economica, pentru un rebound purtat si de euforie, ca dupa un razboi castigat. Dar vor fi sechele ale acestei pandemii si economiile vor fi suferinde; convalescenta nu va fi de cateva luni, in opinia mea. Iar unele schimbari vor fi structurale; revenirea la lucru nu va insemna ca totul va fi ca inainte.

Privind consecinte, indatorarea multor state si firme, mari si mici, va creste. Faptul ca dobanzile reale sunt foarte joase, frecvent negative, nu poate ascunde ca nu avem o rezolvare de fond la supraindatorare, publica si privata. Dupa 2009, datorii publice si private au crescut in numeroase state. Fragilitatea multor economii se va perpetua. Pietele vor discrimina, vor ataca pe cei mai vulnerabili.

De pilda, in zona euro, pana ca BCE sa anunte noul pachet de masuri (de cca 750 miliarde euro), marjele la obligatiunile Italiei iar au luat-o rapid in sus. In unele tari se recurge la tiparire de bani, la “bani din elicopter” pentru a sprijini economia si cetateni. Fed-ul a ajuns un fel de “cumparator de ultima instanta” pe toate pietele financiare depasind gama de operatiuni din timpul Marii Recesiuni; pana si fonduri de risc (hedge funds) pot fructifica noile facilitati ale Fed, mai amplu decat cea implicat salvarea indirecta a fondului de risc LTCM in 1998.

Dar asa ceva este posibil unde bancile centrale emit moneda de rezerva, au forta economica iesita din comun. Desi nu este clar cat vor putea sa functioneze astfel. Fiindca nimic nu poate fi vesnic… este pana ce nu mai este. Inflatia este posibil sa creasca in viitor, daca nu va mai exista o preferinta atat de mare pentru lichiditate, pentru cash.

Pandemia actuala aduce o a doua runda de injectii masive de lichiditate. Si acum exista o capacitate limitata de raspuns la socul foarte mare –la inchiderea economiilor, ceea ce nu este insa surprinzator.

Criza pandemiei va accentua probabil erodarea clasei mijlocii. Criza va lovi economic, socialmente si psihic, mai mult pe cei care isi pierd locurile de munca


Cu ani in urma am scris un studiu la FMI in care am aratat ca arieratele pot fi vazute si ca raspuns la un soc data fiind incapacitatea unui sistem de a se restructura rapid. Asa s-a intamplat cu economile avansate in Marea Recesiune; marea de-reglementare din anii 80-90 a favorizat criza financiara si a reclamat operatiuni non-standard ale bancilor centrale pentru a se evita prabusirea sistemului financiar. Dar nu nu au fost rezolvate probleme de fond, s-a continuat cu “kick the can down the road”.

Criza pandemiei va accentua probabil erodarea clasei mijlocii -- ceea ce este de rau augur. Mai ales ca tentatii autoritariste, radicalizare politica se intensifica in perioade de criza acuta. Vor fi loviti mai tare cei care au venituri mici si foarte mici. Criza va lovi economic, socialmente si psihic, mai mult pe cei care isi pierd locurile de munca, care au venituri la limita a ce asigura bunuri pentru viata de baza.

Sunt de adaugat in tablou schimbari de clima, ce au consecinte dramatice pentru societate si care obliga la alegeri de politica publica, la compromisuri tare complicate, ce pot fi de genul rau vs. mai rau. In timp ce, in fundal, exista modificari ale raporturilor de forta economica in lume, care stimuleaza un sindrom de aparare, de intoarcere spre interior (inward looking) –-observabil peste Ocean si chiar in UE.

Daca americanii si europenii nu se vor trezi la realitate , nu vor dovedi solidaritate (am in vedere relatia transaatlantica), daca nu vor pune stavila demantelarii sistemului international multilateral prin reinventarea aranjamentele Bretton Woods, este probabil ca alunecarea de putere economica si geopolitica catre Asia sa se accentueze. Cand europenii (presedintele Macron, dar nu numai el) vorbesc de “suveranitatea economica” a Uniunii, ei au in vedere relatiile cu ceilalti doi mari poli de putere in spatiul global –SUA si China.

Problema Europei, a UE, este insa ca nu are o constructie federala. Si nici nu vad cum poate avea in viitorul prefigurabil. Atunci cum sa rivalizeze cu SUA si China? De aceea, discutia privind viitorul UE este mai importanta ca oricand. Nu vad insa o clasa politica europeana de anvergura celei care dupa al doilea razboi mondial a cladit Uniunea. Adenauer, Schuman, De Gasperi, mai apoi Mitterand , Schmidt, Kohl, raman giganti politici; drept este ca au avut sprijinul american in acei ani, pentru a stavili comunismul.

NATO este de introdus in aceasta ecuatie geopolitica. Cu cat ororile celui de-al doilea razboi mondial si ale sistemelor totalitare raman mai mult in carti de istorie si mai putin in memoria colectiva traita, cu atat disensiuni si apetit mic pentru solidaritate sunt mai pronuntate. Statele nationale sunt realitati vii si cu alonja institutionala puternica in Europa. Eurocratii au neglijat adesea acest aspect, desi de mult timp se vorbeste de un deficit democratic in UE.

Vezi si episodul trist al lucratorilor sezonieri; cum sunt mexicani pentru SUA, asa sunt est-europeni pentru tari vestice. Nu imi place, dar este o realitate economica


Rep: Înainte de a intra în vria indusă de Covid19, piata locală a muncii era tensionată. Acum, bună parte din emigranți s-au întors acasă ca urmare a lockdown-ului. Credeți că acest reflux al emigranților va rezolva tensiunile din piața muncii? Se vor re-calibra si salariile în anumite sectoare?
Daniel Dăianu: Este de vazut daca revenirea de acum este durabila pentru cei mai multi, mai ales daca se va gasi un vaccin eficace contra Covid19 nu peste mult timp. Diferentialele de salarii, venituri, sunt inca substantiale, iar Vestul are nevoie de resurse de munca din Est. In Vest multa populatie este imbatranita si refuza anumite munci.

Vezi si episodul trist al lucratorilor sezonieri; cum sunt mexicani pentru SUA, asa sunt est-europeni pentru tari vestice, chiar daca eu ingrosez fotografia prin ceea ce spun. Asa erau in primele decenii postbelice italieni, portughezi, iugoslavi, turci, etc pentru tarile europene bogate –Gastarbeiter. Nu imi place, dar este o realitate economica. Si nu este fenomen european numai. Emigratia economica, mai mult sau mai putin injositoare, face parte din peisajul economic global de decenii, chiar sute de ani –fie in epoca coloniala, fie dupa.

Revenirea acasa a unor concetateni va exercita o presiune in jos asupra salariilor, mai ales ca vom avea un somaj in crestere ca efect al crizei economice. Somajul va avea mai multa relevanta statistica, desi va fi deformat in continuare de partea subterana, informala a economiei. Dar trebuie sa avem in vedere ca aceasta criza sparge bule speculative si pe piata muncii; va exista o presiune a crizei in sine de diminuare a salariilor, peste tot in lume. Va exista un cost-cutting aplicat salariilor in goana dupa supravietuire, robustete. Si in sport, vom vedea scaderi mari de salarii si bonsuri. Poate numai cele mai mari staruri vor fi protejate.

Presiunea pe piata muncii va depinde si de coabitarea excesului pe anumite segmente cu penurie de forta de munca pe alte segmente. Aceasta coabitare este fireasca in conditiile in care oamenii nu au capabilitati profesionale similare si mai ales cand se produc socuri, modificari structurale in economie. Chiar si cei cu versatilitate inalta (pot tine mai multe slujbe) isi ating limitele.

Daca numarul celor care revin si raman acasa este considerabil, va creste stocul de capital uman. Important este ca acest capital sa fie mai bine folosit de economie, societate. Iar aici intram in sfera actiunii de politica publica, de cultura organizationala, a spiritului antreprenorial, de modernizare a agriculturii, etc. Sa nu neglijam infractionalitatea ce poate creste mult daca somajul nu va fi mic; acest factor micsoreaza din productivitatea economica. Infractionalitatea poate creste si fiindca se intorc numeroase persoane certate cu legea.

Rep:Care considerați că sunt sectoarele economice care își vor reveni cel mai greu? Dar cel mai devreme?
Daniel Dăianu: Mari dificultati vor intampina tot ceea ce inseamna aglomeratie de persoane, densitate mare. Nu vad cum industriile HORECA, transporturile aeriene de persoane sa isi revina pana ce nu vom avea un vaccin eficace. Nu vad oameni intrand intr-un restaurant si consumand la mese cu masti pe fata; multi vor fi mefienti si vor opera norme de distantare sociala inca ceva timp.

In schimb, tot ceea ce se poate bizui pe telemunca, digitalizare, va merge iute inainte. Ramuri industriale pot recupera mai repede unde lanturi de productie se refac.

Criza pandemica, The Great Lockdown, scot la iveala redundante substantiale in sectorul public si chiar in cel privat. Vor avea loc restructurari de activitati si rearanjari organizationale, unele cu avantaje de cost si eficienta –atat in sfera publica cat si cea privata.

Am dubii ca va fi o evolutie a activitatii economice agregate (a PIB-ului) in forma de „’V” propriu-zis, cu simetrie a pantelor


Sectorul sanatatii publice va cunoaste o dezvoltate inevitabila avand in vederea wake-up call-ul reprezentat de pandemie. Bugete nationale vor trebui sa fie adaptate la noile circumstante.

Rep: Ce tip de scenariu privind revenirea preferati: L, V, W...? De ce?
Daniel Dăianu: Peste tot impactul este sever. Am dubii ca va fi o evolutie a activitatii economice agregate (a PIB-ului) in forma de „’V” propriu-zis, cu simetrie a pantelor. Cum am mentionat, exista domenii ce nu isi vor reveni din aceasta criza mai mult timp. Sunt afectate lanturi de productie interne si externe, ce numai partial se vor reface. Lanturi de productie crosfrontaliere erau oricum in „deglobalizare”, din considerente geopolitice si legate de robustetea/rezilienta sistemelor.

Criza coronavisus subrezeste principiul de management „just in time”, care se aplica specializarii si minimizarii costurilor din perspectiva globala. Fiindca, „just in time” implica o functionare lina a pietelor, fara conflicte si stopari bruste, fara „lebede negre”’. Relansarea va revela modificari in fizionomia si fiziologia economiilor.

Problematica sociala va fi mai acuta unde disparitati sociale (de venituri) sunt adanci. Guvernele vor fi obligate sa tina cont mai mult de protejarea celor mai vulnerabili. Finlanda a experimentat un venit minim garantat. Spania este un herald probabil pentru ceea ce se va intalni in Europa pentru a atenua tensiuni sociale. Va fi greu insa de conciliat aceasta cu nevoia de a controla dezechilibre in bugetele publice nationale. Vor fi transferuri din bugetul UE? Mari semne de intrebare apar daca nu se vor dezvolta mecanisme de stabilizare, fiscale, comune.

Nu imi este clar care va fi exit-ul din supraindatorare in anii ce vin, chiar daca unii vor spune ca experienta japoneza arata ca se poate trai cu datorii foarte mari


Nu imi este clar care va fi exit-ul din supraindatorare in anii ce vin, chiar daca unii vor spune ca experienta japoneza arata ca se poate trai cu datorii foarte mari. Nu vad o Italie “niponizata”din acest punct de vedere, mai ales ca ea face parte din zona euro, unde nu exista inca mecanisme de risk-sharing. Japonia este un caz aparte in mai multe privinte, inclusiv in ceea ce priveste solidaritatea.

Va exista o iertare de datorii fatisa in Europa, pentru unele state (deci nu aplicata la tari sarace, cum se propune acum de catre FMI)? Este o tema extraordinar de delicata. Apare aici si problema bailing-in-ului, in special daca ar fi vazuta ca o practica generala. Multe aspecte nu sunt lamurite privind bailin-in-ul, care poate accentua fragmentarea in zona euro prin miscari de capital intre statele membre, induse de vizualizarea unor posibile falimente.

Tarile scandinave vor avea o sarcina mai usoara intrucat au bugete publice “bogate” si sentimentul de solidaritate este mai dezvoltat, au contracte sociale mai generoase, ce exprima preferinte sociale; sunt ajutate poate de spiritul protestant, de modestie si frugalitate in conduita multor cetateni.

Rep: Care credeți că e jumătatea plină a paharului acestei crize (digitalizarea poate fi una din variantele de răspuns, dar poate vedeți și altele...)?
Daniel Dăianu: Nu intodeauna poti separa lesne albul de negru. Digitalizarea va fi stimulata. Telemunca asisderea. Si la noi industria agroalimentara va fi stimulata avand in vedere chestiunea alimentara, ce este legata si de schimbarea de clima. Aceasta industrie trebuie sa fie insa sprijinita de stat, intrucat cei mai multi dintre fermierii nostri au resurse limitate. Fonduri europene pot fi utilizate in acest scop. Pamantul nostru este un activ de mare valoare, dar nu este bine valorificat. Cand vad ce se face in Israel, in unele tari europene, te incearca regrete mari. Si este obligatoriu sa ne construim un sistem de irigatii; vedem si anul acesta, cu seceta mare, ce impact nefast are asupra culturilor agricole.

In lume, in general, cred ca se vor regandi multe pentru ca societatea sa aiba mai multa rezistenta la socuri; fie ca sunt epidemii, catastrofe naturale, efecte ale schimbarilor de clima, evenimente extreme in general. Organizatiile private vor reevalua propria capacitate de rezistenta. In industria financiara vorbim despre Total Loss Absorptive Capacity (TLAC), capacitate de a absorbi socuri; asa cum se fac teste de stress.

Notez aici ca bancile au o functie de utilitate publica, oricat de straniu poate suna pentru unii. A invoca mereu riscuri sistemice devine un discurs unilateral daca nu se intelege relatia profunda, in doua sensuri, cu economia reala. Precaritatea unei parti mari din populatie este un risc sistemic mai profund decat cel ce priveste starea industriei financiare.

Chiar interventia bancilor centrale, a guvernelor, ca LoLR, arata ca industria financiara are nevoie, cand este la mare ananghie, de stat.

Revenind la societate, economie in ansamblu, se poate gandi din aceeasi perspectiva, a capacitatii de absorbtie a socurilor. De aceea este nevoie de buget public solid, de rezerve (buffere), de banci centrale credibile, de solidaritate, colaborare, parteneriate intre sectorul public si sectorul privat. Este nevoie si de coordonatori de “actiune colectiva”.

Homeostaza sistemelor nu se poate realiza numai prin piete. “Bionomics”, credinta ca sistemele se echilibreaza de la sine fiindca sunt complexe nu convinge. Socuri mari, non-liniaritati, usor destabilizeaza sisteme, mai cu seama cand sunt fragile, in stari de echilibru precar.

Stilul de viata va cunoaste schimbari. Dar ma indoiesc ca natura achizitivă a omului se poate schimba in mod fundamental


As adauga ca mari inventii, de la internet la masina de calcul (computer), cercetarile spatiale, au fost initiate, sau sprijinite de stat. Iar lectia istoriei este ca in vremuri de restriste a fost nevoie de stat, nu numai ca back-up. Si cum nu avem un stat global, tot statele nationale sunt chemate sa isi protejeze cetatenii la nevoie, dincolo de ce poate face fiecare pentru sine. Uniunea Europeana si in aceasta criza isi arata limitele, intrucat bugetul UE este foarte mic (sub 1% din PIB agregat), iar mecanisme, instrumente de solidaritate (de impartire a poverii) sunt firave.

In economii avansate este posibil sa traim un alt ’New Deal”, in logica a ceea ce a adus ca viziune administratia Franklin Delano Roosevelt in SUA si care a avut reverberatii dupa al doilea razboi mondial in Europa. Nu aiurea amintesc nevoia unui nou Bretton Woods, de a combate pozitii dominante abuzive pe piete, de a ingradi inechitati. Chiar SUA au nevoie de investitii petru modernizarea infrastructurii, de crestere a incluziunii sociale. Se vorbeste despre un “compassionate capitalism”. Vedem ca in UE, doamna Ursula von der Leyen si alti lideri europeni vor un nou Plan Marshall. Romania trebuie sa fie parte din acest plan, care nu trebuie aplicat numai la zona euro. Dar trebuie sa facem mult mai mult si mai bine acasa, cu resursele noastre.

A ajunge la un “New Deal”’ nu inseamna intruziune necontrolata a statului in economie in mod inevitabil. Fara economie privata nu poti avea economie libera, democratie. Dar piete completamente nereglementate usor conduc la concentrare de putere periculoasa, tensiuni economice si sociale, la erodarea increderii in guvernanta democratica; s-a vazut si in timpul Marii Recesiuni, ale carei ponoase le tragem la mai bine de un deceniu. Aici trebuie sa includem chestiunea echitatii (fairness), care nu inseamna egalitate de venituri, ci sanse egale, protectia celor mai vulnerabili. Altminteri ajungem la jungla economica si sociala.

Lumea corporatista va trebui sa ia mai in serios chestiunea “responsabilitatii sociale”, atat de clamata in textbook-uri in scolile de afaceri. A tine cont si de alti stake-holderi va trebui sa se vada in fapt. Industria financiara are de continuat schimbarea modelelor de business, chiar daca bancile sunt mai bine capitalizate; de notat ca au crescut exponential riscuri in asa numitul shadow-banking. Daca industria financiara va cunoaste iar esecuri (falimente) de mari proportii, posibile daca vom avea o criza economica de durata, cred ca vom vedea o noua runda de preluari de catre stat -- cum a fost in timpul Marii Recesiuni, cu implicatii pentru bugete publice, probabil coplesitoare in unele cazuri.

Stilul de viata va cunoaste schimbari. Dar ma indoiesc ca natura achizitivă a omului se poate schimba in mod fundamental. Va trebui sa gasim un echilibru mai bun in relatia cu natura. Va fi nevoie si de o regandire a modului in care intelegem sa protejam bunuri colective globale –protectia contra pandemiilor fiind un exemplu elocvent. Efecte ale schimbarilor de clima reclama colaborare pe plan international si resurse adecvate in bugetele nationale. Cum vor afecta toate acestea rivalitati economice si geopolitice este de vazut.

Este foarte greu sa dai cu barda (in aparatul bugetar-n.n) in criza. Eu si din acest motiv am propus o taxa de solidaritate, aplicabila de la un prag de venituri - cu exceptia personalului medical si a celui din ordinea publica


UE, ca sa fie ce se proclama oficial, nu se poate rezuma la o “piata unica”, ce oricum nu este un “level paying field”. Daca nu isi va modifica mecanisme de guvernanta, daca nu va dovedi solidaritate in momente dificile va pierde din atractivitate. Este bine ca s-au pus la lucru resurse prin bugetul UE in lupta contra coronavirus. Dar este putin; trebuie regandit intreg bugetul UE, fiindca lumea nu va mai fi ce a fost, in multe privinte. Poate un nou Plan Marshall va aduce o alta filosofie in functionarea UE.

Rep: Considerați că e nevoie de o re-așezare a aparatului bugetar? Și, mai ales, poate fi ea făcută în criză? Care sunt argumentele Dvs pro sau contra?
Daniel Dăianu: Da, este nevoie de o re-asezare a aparatului bugetar, ca functii si resurse consumate. Mai ales ca bugetul nostru public este foarte mic in raport cu PIB-ul, iar cheltuielie cu salarii detin cca 1/3 din total cheltuieli ale bugetului public; cu asistenta sociala se ajunge la cca 2/3. Nu pare mult in raport cu PIB-ul, dar ocupa loc excesiv in bugetul public. Veniturile fiscale (inclusiv contributii sociale) sunt foarte mici in Romania, 26-27 la suta din PIB, cand in UE media este 40% din PIB. Avem un aparat puternic birocratizat, hipertrofiat si clientelar. Umflarea administratiei publice, centrale si locale, trebuie inversata.

Dar este foarte greu sa dai cu barda (in aparatul bugetar-n.n) in criza acuta. Una este sa bagi in somaj tehnic o parte dintre bugetari, din considerente de economisire de resurse bugetare si altceva sa duci multi oamenii in somaj efectiv. Si intre 2009-2012 s-a recurs la taieri de salarii (venituri), crestere mare de TVA, ca modalitate de a imparti povara ajustarii; masuri ce pot fi comparate cu somaj tehnic. Eu si din acest motiv am propus o taxa de solidaritate, aplicabila tuturor cetatenilor de la un prag de venituri --cu exceptia personalului medical si a celor care asigura ordinea publica.

Cum am mentionat, criza arata cat de multa redundanta este in sectorul public si ca reforme adanci trebuie sa fie facute.

Rep: Credeți că noi, românii, vom ieși mai solidari din această încercare sau dimpotrivă, mai dezbinați? Cum argumentați?
Daniel Dăianu: Nu ma hazardez cu un punct de vedere transant. Dar sugerez repere pe baza carora sa incercam sa gasim un aspuns.

Am si nedumeriri in acest sens, ca temei pentru reflectie. Intre repere de judecare a gradului de solidaritate as include:
- stocul de ceea ce Robert Putnam numeste “capital social”. As extrapola notiunea la ceea ce poate fi numita “empatie sociala”. Adica sa te intereseze soarta celorlalti. Intr-o acceptie mai larga putem face referire la calitatea institutiilor, de care depind constructia si eficacienta politicilor publice
- continutul contractului social. Si aci ne putem gandi la marimea bugetului public, volum de bunuri publice (educatie si sanatate in special), asistenta sociala, etc. De notat diferente mari intre statele nordice, Germania (cu die soziale Marktwirtschaft), Austria vs tari sudice din Europa, sau fata de tari latino-americane, chiar SUA
- calitatea invatamantului si a sanatatii publice (exemplare fiind Israel, Canada, Germania, Finlanda)
- gradul de conformare la plata taxelor si impozitelor, ce exprima nu numai respect fata de lege, ci si respect fata de semeni (numarul celor care “calatoresc fara bilet”’/free riders)
- coalizare politica, formala sau informala, in momente foarte dificile. Cum a fost, de pilda cabinetul de razboi al lui Churchill dupa 1939
Ca nedumerire am o constatare. Ma refer la reactia fata de un posibil demers public de solidaritate. Intrucat nu poti numai prin gesturi ale unor cetateni, ong-uri, firme private, sa suplinesti ceea ce ar trebui sa fie o reactie structurata la nivel de politica publica. Este drept ca oamenii se gandesc in primul rand la cei mai apropiati, asa fac si guverne cand privilegiaza proprii cetateni.

Remarcam mai sus ca diferente economice intre state, de-a lungul istoriei, pot fi explicate prin capital social si institutional (Acemoglu si Robinson ofera texte relevante din acest punct de vedere), de modul in care cetatenii nu ca accepta, ci vor sa existe bunuri publice care le fac viata mai buna, care protejeaza coeziunea sociala.

Cat priveste teza ca nu pot fi marite incasari fiscale in Romania, nu merita atentie. Daca vrem se poate.


Nu mi se par convingatoare argumentele ce resping o taxa de solidaritate ab initio. Iar critica impozitarii progressive, ca ar fi inechitabila, o forma de socialism, este ridicola. Deci SUA si Germania, ca sa iau doua exemple, sunt tari cu gandire socialista privind regimul fiscal. A afirma ca nu accepti asa ceva intrucat exista coruptie, ca statul este rau prin definitie, ca libertatea presupune taxe cat mai mici, suna gol, in opinia mea. O taxa de solidaritate ar ajuta bugetul si pentru sprijinirea economiei private –ma refer la somaj tehnic, ajutor pentru IIM-uri.

Mai remarc aici propensiunea spre consum superioara la persone cu salarii mici, la cei intrati in somaj tehnic –apropos de dinamica cererii. Admit insa ca, psihologic, orice nou impozit creeaza reactii adverse si ar putea deturna atentia de la frontul de lupta care este razboiul cu Covid19.

Cat priveste teza ca nu pot fi marite incasari fiscale in Romania, nu merita atentie. Daca vrem se poate. S-a reusit in Bulgaria, in Polonia, Georgia, etc. Sa inteleg ca nu trebuie sa combatem evaziunea fiscala? Si cum in SUA se declara toate veniturile si averile (la IRS), asa trebuie sa facem si in Romania.

Vedeti, chestiunea solidaritatii trebuie sa ajunga la asemenea probleme de fond: relatiile dintre cetateni, intre stat si cetateni, intre mediul de afaceri si cetateni, intre mediul de afaceri si stat, intre capitalul autohton si cel strain. Suna poate a abordare corporatista. Dar nu este as. In orice societate interesele se artciuleaza prin forme reprezentative care sa permita dialogul si luarea de decizii optime.

Este mult de discutat privind solidaritatea la noi. Sunt gesturi individuale demne de toata lauda. Si merita toata stima medicii, personalul medical care se lupta pentru viata noastra. Dar nu cred ca trecem testul de acum cu nota glorioasa.

Revin insa la o obsesie a mea. Inainte sa cerem ajutor de la altii, de la strainatate, trebuie sa ne ajutam noi in primul rand, inclusiv printr-un demers de politica publica. Si preocuparea fata de deficitul bugetar ar fi o ilustrare a faptului ca intelegem ca trebuie sa ne ajutam intre noi. Mai ales ca suspendarea (temporara) a regulilor fiscale in UE nu inseamna ca putem sa ne indatoram dupa vrere.

Iar BNR nu poate monetiza deficite cum fac Fed si BCE, fara a provoca o criza mare a leului. Problema finantarii deficitelor este subestimata de multi. Daca mai punem la socoteala programe de relansare de zeci de miliarde de euro, cum propun nu putine voci, ajungem la sume greu de contemplat in mod realist. Uitam ca in 2008 datoria publica era in jur de 14% din PIB si tot am intrat in criza de lichiditate, ca fost nevoie de un program de sprijin financiar international pentru a evita insolventa. Se poate ajunge si acum la ceva analog.

Ironia este ca in UE se vorbeste de un fond de solidaritate, de un nou Plan Marshall, finantabil prin emisiuni de obligatiuni comune. Europarlamentari romani sunt implicati in pledoaria pentru asemenea actiuni; ar fi bine ca ei sa fie vocali si acasa cand vine vorba de solidaritate.

Cat priveste viitorul solidaritatii la noi, ea poate fi mai buna daca vom respecte mai mult reguli de conduita civica si sociala; daca va exista mai multa colaborare intre sectorul public si cel privat, mai putina ipocrizie si limbaj dublu; daca vom trece la impozitare progresiva si daca vom accepta masuri de crestere a veniturilor fiscale; daca va creste gradul de conformare in ceea ce priveste plata taxelor si impozitelor; daca vom construi politici publice care sa creasca robustetea, rezilienta economiei autohtone, etc. Adaug ca robustetea depinde de radacini economice interne mai solide.

Acolo unde lucrurile se deterioreaza mult se poate ajunge la anomie, la pierderea democratiei daca puterea este preluata de regimuri autoritariste


Rep: Criza coronavirozei va duce la un avans sau mai degraba la un recul al populismului? Cum argumentați?

Daniel Dăianu: As face distinctie intre populism si autoritarism. Un lider “suprem”’, un autocrat, poate fi si populist, dar nu in mod necesar. Si poti avea lideri populisti, dar care sa nu fie fie purtatori ai autoritarismului.

Cele doua dimensiuni se intalnesc usor insa in vremuri dificile. Intre factori ce pot alimenta tentatii autoritariste si ”ïliberalismul” enumar:
• Crize economice foarte severe, cand sentimentul de “ïnechitate”, injustitie, de a fi abandonat este acut
• terorism, pericole neconventionale (schimbare de clima, imigratie, protejare a granitelor, securitate cibernetica, etc) --care reclama interventie publica de protectie
• subestimarea efectelor globalizarii neingradite, cand inegalitati de venituri se adancesc
• resorturi identitare, etnice, religioase; teama de necunoscut si nevoia de “confort”a oamenilor in mediul in care traiesc in mod stabil, ce nu pot fi disociate de obisnuinte, sentimente de apartenenta si identitati impartasite
• “efecte de demonstratie”’ dat fiind ca regimuri autoritariste exista in tari (in Asia mai ales), cu performante economice notabile
• fragmentare sociala si anxietate, care intaresc inclinatia de a cere de la stat protectie
• furie, protest fata de elite, fata de politici publice esuate
• stiri false (fake news), contestarea “adevarului”
• pura dorinta de putere in combinatie cu structuri de mentinere a status quo-ului
• scleroza institutionala, in spiritul analizelor lui Douglas North, Mancur Olson Jr.
• noua revolutie industriala, ce pare sa debusoleze elite politice si intelectuale.

Cele prezentate mai sus alimenteaza populismul si tentatii autoritariste. Momente foarte dificile, precum criza de acum, Marea Recesiune, au revelat fisuri si slabiciuni in functionarea institutiilor, fracturi in coeziunea sociala si politica. Acolo unde lucrurile se deterioreaza mult se poate ajunge la anomie, la pierderea democratiei daca puterea este preluata de regimuri autoritariste, nedemocratice sub deviza de a incerca sa stopeze disolutia statului, a institutiilor, de a face fata unui mare pericol. Si sa nu uitam ca omul este cea mai agresiva fiinta…prin porniri si armele pe care le poseda. Sa nu uitam totdata razboaiele din secolul trecut, conflictele militare din acest secol, ce au facut regimurile totalitare.

Ca sa raspund mai scurt. Enorm depinde de cand vom invinge pandemia si de cum vom iesi din criza economica si sociala. Cu abordari fundamentaliste, care ignora realitati economice si sociale, va fi rau. Este nevoie de lideri politici intelepti, care stiu sa asculte, care lasa politica marunta deoparte in momente de mare cumpana, in care oamenii sa aiba incredere; lideri care sa gandeasca la interese nationale intretesute cu interesa ale omenirii in ansamblu. Razboiul contra Covid19 priveste soarta intregii omeniri.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





17696 vizualizari

  • +5 (19 voturi)    
    De ce nu ajuta AI? (Marţi, 21 aprilie 2020, 14:20)

    Sparafucile [utilizator]

    Fiindca AI nu e creativa. Ea doar scotoceste cu o viteza uimitoare printre lucrurile care s-au mai facut si le combina in fel si chip. Or acum e nevoie de idei noi si solutii noi.
    • +7 (11 voturi)    
      cam asa (Marţi, 21 aprilie 2020, 15:42)

      young_e [utilizator] i-a raspuns lui Sparafucile

      AI ajuta numai acolo unde nu e nevoie sa fi prea destept. mai pe intelesul economistilor (apropos, dnule Daianu, de ce nu ajuta AI si big data la punerea pe picioare a unor modele economice in sfarsit fiabile? - ah , cam tot de aia.)
    • +10 (12 voturi)    
      pe scurt - fiindca trebuie facute teste pe oemeni (Marţi, 21 aprilie 2020, 16:10)

      snowflake [utilizator] i-a raspuns lui Sparafucile

      de aiai nu ajuta AI-ul si big data
      Acest etern sinecurist isi pune intrebari care nu au sens pentru ca nu a catadicsit sa isi faca o minima documentare in privinta omologarii medicamentelor.
      • -1 (1 vot)    
        . (Marţi, 21 aprilie 2020, 18:37)

        Mihai Panet [anonim] i-a raspuns lui snowflake

        Din cite inteleg, vaccinuri exista deja, trebuie sa mai fie testate si aprobate, iar asta ia timp.
      • +1 (1 vot)    
        Ajuta (Miercuri, 22 aprilie 2020, 15:02)

        pehash [utilizator] i-a raspuns lui snowflake

        Corect. Faci un miliard de simulari pe calculator intr-o ora, 1 promite rezulate, dar iti ia o saptamana pana produci efectiv vaccinul sau ce o fi, si luni sau ani de zile pana il testezi, sa te asiguri ca nu vindeci toata populatia globului de coronavirus, dar dupa un an suntem toti dementi sau sterili.

        Big data.. va uitati pe Google la harta cu evolutia coronavirusului actualizata la minut. Israel foloseste reteaua de telefonie mobila pentru a monitoriza bolnavii. China colaboreaza de cateva luni cu Apple si Google pentru a monitoriza populatia prin aplicatii specifice. Franta a cerut inclusiv celor de la Apple sa permita monitorizarea distantei fata de alte telefoane prin Bluetooth.
  • +6 (12 voturi)    
    Mda... (Marţi, 21 aprilie 2020, 14:43)

    Atoatestiutorul [utilizator]

    E prea lung interviul ca sa fie interesant. Raspund la intrebarea din titlu. Una e data "in silico" si una este data "in vitro". Asta nu inteleg cei care nu au habar de medicina/biologie si care traiesc doar in "big data" , meta-data si simulari. Si ca dovada sistemele coordonate de ei dau kixuri fara numar. Doar ca alea nu au impactul pe care l-ar avea un vaccine de asta visat din metadate.
    Ca sa clarific: idei de vaccinuri sunt, chiar si imunizare pasiva (cu plasma). Sunt peste 10 vaccinuri in test la momentul actual. Problema e ca exista niste reglementari prea stricte (pe buna dreptate) car enu permit ca acel vaccin sa ajunga pe piata in mai putin de 1-2 ani...si mai mult. Daca...Este si posibilitatea ca el sa nu fie valiudat niciodata si sa nu avem vaccin (pentru HIV am avut vaccin).
    Eu zic economistii sa faca simularile lor cu date si sa lase biologii (care stiu mai bine) sa se ocupe de asta.
    In alta ordine de idei, vad ca nu intra in nici o discutie niste chestii de bun simt. Se vorbeste de clasa de mijloc, doamne fereste bugetarii iar saracii la mila generala. EAvem sansa la ceva mai coresc: reformat imediat sistemul fiscal si legislatia, intrat pe filiera bogatilor romani, investigat in regim de urgenta obtinerea averilor (matuse si de astea nu exista in nici o tara civilizata) si pornit de la confiscare exstinsa.
    Urmat cu pensii speciale, taieturi la sange in bugetarii de lux si apoi trecut la taietorii de paduri si alte specii care n-au avut nici un dumnezeu in ultima perioada. Cam astea sunt singurele recomandari d ebun simt si de care nu s-ar supara nimeni.
    • +3 (7 voturi)    
      Nu tocmai (Marţi, 21 aprilie 2020, 15:32)

      Eu the first [utilizator] i-a raspuns lui Atoatestiutorul

      Parte dintre vaccinurile care-s in clinical trials au fost concepute folosind big data si AI. Doar ca testarea in vivo - testele clinice prin care trebuie sa treaca orice vaccin - nu pot fi scurtate de big data sau AI. Se poate accelera partea de birocratie, dar timpii de monitorizare de la injectare trebuie sa fie la fel de lungi ca la orice alt vaccin.

      In rest, ce ziceti dvs. se potriveste cu nick-ul ...
  • +1 (9 voturi)    
    Hold your horses (Marţi, 21 aprilie 2020, 14:51)

    Anonym [utilizator]

    The supreme AI has not arrived yet.
    Open your eyes to real world nu doar la carti si youtube cu Musk si alte fantezii Kurweizeliste
  • +3 (9 voturi)    
    O sa incerc sa va raspund: (Marţi, 21 aprilie 2020, 15:01)

    clint [utilizator]

    Big data nu colecteaza prea usor date biologice ( in special legate de genetica, imunitate, antigene, samd ), care necesita aparatura si procesare de spital, nu zic ca nu s-au colectat pana acum, insa de obicei e o colectare targetata si datele nu prea pot fi refolosite in alte cercetari. Insa pot colecta foarte usor date legate de comportament ale posesorului de telefon mobil.

    M-am gandit si eu daca nu cumva Google si Apple, pentru mine aproape sinonii cu BigData mai ales pe cele 1-2 luni de pandemie, nu ar putea sa isi puna datele colectate de telefoanele noastre in ajutorul combaterii pandemiei, intr-un mod anonimizat, bineinteles. Mai intai ar putea fi posibila predictia unor posibile focare de infectie pe baza unor tipare de miscare a populatiei si a Machine Learning-ului, adica daca aceste tipare sunt cumva similare cu cele ale unor focare cunoscute deja si "invatate" de catre masina. Nu stiu daca e viabil din punct de vedere legal, dar cred ca Google si Apple "stiu" deja daca respecti carantina, si ar putea sti cam ce sanse ai sa fi luat virusul bazandu-se pe patternul tau de miscare. Aceasta ar putea ajuta de exemplu la testare, am putea directiona testele catre acele categorii de persoane care au avut mobilitatea mare de exemplu. Si statele ar putea sa dea inapoi Google si Apple acele date de infectare pe baza carora masinaria ar invata destul de repede incat sa poata prezice, cu o precizie de 80-90% daca ca esti sau nu infectat, fara a fi nevoie de tesare. Iar pe masura ce datele vor fi si mai multe, masinaria va prezice chiar si mai bine. Problema e ca aceste date in urma nu mai pot fi anonimizate. Trebuie ca statul sa dea numele si prenumele imbolnavitului catre Google sau Apple pentru ca ei sa il poata identifica in baza de date a utilizatorilor de Android sau iOS.... Se va rezolva si acesta la noile update-uri pe care le veti primi la sistemul de operare, printr-un nou paragraf la lungul EULA pe care oricum il agream fara sa il citim.
    • +1 (3 voturi)    
      Big data poate nu, dar ... (Marţi, 21 aprilie 2020, 17:22)

      Eu the first [utilizator] i-a raspuns lui clint

      ... AI combinat cu big data culege tot ce poate culege un om. Diferenta e ca un AI are echivalentul unui creier mult mai mare decat al unui om, si poate "citi" si retine si analiza de mii, chiar milioane de ori mai multa informatie decat poate un om, in acelasi interval de timp. Drept e, resursele de calcul pentru un AI de gabaritul ala nu-s un simplu laptop, dar resursele alea firmele active in domeniul AI le au.

      In plus, exista o diferenta de nuanta. Pentru un AI, spre deosebire de-un om, recunoasterea unei pisici intr-o poza e o sarcina incomparabil mai complicata decat citirea tuturor articolelor medicale de pe arxiv, analizarea lor, si extragerea unor corelatii sau dependente logice pe care un om nu le-ar descoperi intr-o viata. De-aia, acolo unde se stie ce-i aia AI - in cea mai mare parte, pe moment, doar la institutii de invatamant superior, sau institutii de cercetare afiliate institutiilor respective de invatamant superior - AI chiar e folosit pentru a selecta si filtra informatie relevanta, si a sintetiza raspunsuri la intrebari foarte concrete care apar in diverse proiecte de cercetare. Nu e folosit inca pe scara larga peste tot pentru ca folosirea AI-ului inca necesita personal de specialitate, care-i putin (nu toti programatorii au habar ce-i aia AI, sau cum se foloseste), resurse de calcul mari, pe care nu toata lumea le are, si o colaborare interdisciplinara pe care nu multe colective sunt capabile s-o faca sa functioneze.

      Aia cu privacy cel putin in Europa poti s-o uiti. Nici macar o pandemie ca asta actuala n-o sa convinga organizatiile cetatenesti implicate in protejarea datelor private sa slabeasca legislatia existenta in UE.
      • 0 (0 voturi)    
        RNN (Miercuri, 22 aprilie 2020, 12:08)

        asd555 [utilizator] i-a raspuns lui Eu the first

        Cred ca excluzi RNN-urile din schema, care sunt modele de limba f.complicate , un exemplu de state of the art e Turing NLG. Asa poti sa folosesti si tehnici f.simple cu rezultate modeste. Iar cu recunoscutul pisicii exista inclusiv demonstratii jucarie in testele AI, si cred-ma ca nu sta mai mult de 2 minute sa faca trainingul , iar inferenta e instantanee. Iar daca ai reteaua neuronala gata facuta, se poate face si in browser recunoasterea (inferenta), tot aproape instantaneu... asa ca nu mai citi articole pune mana si fa tu, ca e alta experienta ;)
    • 0 (4 voturi)    
      . (Marţi, 21 aprilie 2020, 18:38)

      Mihai Panet [anonim] i-a raspuns lui clint

      Stii la ce ma gindesc? Dupa cautarile facute pe Google s-ar putea determina miscarile oamenilor si categoria de expunere, de unde ar putea fi determinat riscul unor focare.
  • +4 (12 voturi)    
    de ce nu ajuta AI ? (Marţi, 21 aprilie 2020, 15:05)

    GabiAlex [utilizator]

    Si AI, si Big Data, sunt in faza embrionara ( si, chiar si asa, extraordinare - de exemplu, recent au gasit doua noi antibiotice, eficiente impotriva superbacteriilor ). Totul se reduce insa la bani. Daca s-ar fi investit in cercetare cat se investeste in aparare, showbiz sau sport, acum am avea vaccin impotriva SIDA si o longevitate de 150-200 de ani. Asa insa, daca avem noroc si supravietuim virusilor, teroristilor si politicienilor care nu vor decat putere si castiguri personale, vom ajunge acolo, probabil, in 4-5 secole.
    • 0 (12 voturi)    
      Taticule... (Marţi, 21 aprilie 2020, 15:40)

      Atoatestiutorul [utilizator] i-a raspuns lui GabiAlex

      ..daca investesti numai in bunastare si tratamente nu ai fi sustenabil. Doamne fereste sa traim 200 de ani, pai saraca planeta de-abia ne mai tine...ce ne facem? Iar apararea este la fel de importanta precum cercetarea. Fara "razboi" nu ai pace...asta e clar. Fantasmagorii de astea pacifist marxiste s-au mai vazut...doar ca toti oamenii planetei trebuie sa gandeasca exact la fel. Ori asta nu se va intampla (slava Cerului) niciodata.
      • +1 (1 vot)    
        ... (Marţi, 21 aprilie 2020, 16:53)

        John.Doe [utilizator] i-a raspuns lui Atoatestiutorul

        Pleava nu o sa traiasca, dar cei care is permit financiar da.
      • -1 (3 voturi)    
        Cam aiurea (Marţi, 21 aprilie 2020, 17:28)

        Eu the first [utilizator] i-a raspuns lui Atoatestiutorul

        Daca AI ar fi folosit pe scara larga, n-ar fi folosit doar pentru tratamente si bunastare, ar fi folosit si pentru o buna exploatare a resurselor, pentru guvernare, pentru cam tot ce tine de buna functionare a societatii omenesti. Folosirea AI ar permite abordarea problemelor intr-un mod integrat, tinand cont de toti factorii, nu doar de unii. Chestie care acuma-i vai si amar de capul ei cum e facuta.

        La fel de atoatestiutor ca mai sus, bag de seama ...
        • +2 (2 voturi)    
          Aha... (Marţi, 21 aprilie 2020, 21:29)

          Atoatestiutorul [utilizator] i-a raspuns lui Eu the first

          ...am inteles. IA le rezolva pe toate. De la buna functionare a unei societati (ma intreb cum si mai ales ce inseamna societate...ca avem vreo 200 de "societati" nationale si multe alte tipuri de societati regionale si locale.
          Deci daca totul e exploatat perfect iar noi vom trai ca niste moluste sute de ani in perfecta bunastare si vesnic feritciti. Nici Marx n-a visat asa ceva...
      • +1 (1 vot)    
        "fiule"... (Marţi, 21 aprilie 2020, 17:56)

        GabiAlex [utilizator] i-a raspuns lui Atoatestiutorul

        "daca investesti numai in bunastare si tratamente nu ai fi sustenabil."
        Unde anume ai vazut ca am scris cuvantul "NUMAI" ? Aici este vorba de prioritati.

        "Doamne fereste sa traim 200 de ani, pai saraca planeta de-abia ne mai tine..."
        Solutii se vor gasi intotdeauna. Numai cine nu munceste nu are ce manca. Planeta ne poate tine ( pe ) multi si bine, daca o tratam corect; stii ca, daca am trai decent, nu am ocupa mai mult spatiu decat continentul Australia ? Totul este sa fim cumpatati si muncitori. La fel cum acum nu ne lasam de servici la 30 de ani: daca vom trai doua secole, nimeni in toate mintile nu s-ar astepta sa fie 140 de ani pensionar.

        Si nu, lipsa razboiului nu implica ca toti gandim la fel despre absolut orice; doar ca avem constiinta.

        "Fara razboi NU ai pace ?"
        Asta este o afirmatie pe care o inteligenta artificiala o clasifica, clar, FALSA; una naturala, FARA SENS.
        • +3 (5 voturi)    
          AI (Marţi, 21 aprilie 2020, 21:26)

          Atoatestiutorul [utilizator] i-a raspuns lui GabiAlex

          Sa presupunem ca ai toata bunastarea si IA controleaza totul minunat, asta ar fi cel mai apocaliptic scenariu posibil, sa fii supravegheat si sa traiesti in bunastare intr-o societate total AI-enta. E un fel de 1984 cu diferenta ca ar fi vreo entitate AI in loc de vreun om. Ai gandit diferit, AI-ul te "regleaza" cumva. Nu cu razboi, cu altceva. Ma intreb cu ce?
          O sa mi se spuna ca totul va fi reglementat...doar ca reglementarile le vor face oamenii...
    • -2 (2 voturi)    
      nu numai banii au fost o problema... (Marţi, 21 aprilie 2020, 23:42)

      ..13 [utilizator] i-a raspuns lui GabiAlex

      Au existat si alte limitari - acum lucrurile se schimba destul de repede si cu oarece sinergie o sa vedem rezultatele mult mai repede.

      Sigur pot aparea si probleme, daca sunt scapate de sub control - vezi COVID-19
  • 0 (4 voturi)    
    AI nu poate garanta eficacitatea (Marţi, 21 aprilie 2020, 15:08)

    AliB [utilizator]

    Numai testarea arata ca vaccinul e eficient. In vremuri normale dureaza cam 15 ani pana un vaccin intra pe piata: 10 in cercetare/dezvoltare si 5 in teste clinice. De ce? Pentru ca sunt bifati un zilion de pasi (modelare moleculara, in vitro, teste pe animale - in special primate, abia apoi teste clinice pe oameni) care garanteaza ca vaccinul chiar face ce trebuie sa faca: protejeza fara sa cauzeze rau. Acum s-a sarit direct la teste clinice....si daca vaccinul nu e eficient cand o sa se vada? Tarziu in Faza II de testare, adica cam dupa un an. Si gata cu asta, altul la rand. Sunt peste 80 de variante de vaccin in teste....poate unul o sa fie eficient.
    • +1 (1 vot)    
      vaccinul este o mare ambitie... (Marţi, 21 aprilie 2020, 23:31)

      ..13 [utilizator] i-a raspuns lui AliB

      Zic ca si un tratament care sa dea rezultate rapide ar fi bine venit.
      Odata infectat si vindecat te transformi, pentru o perioada de timp, in individ imun.

      Cu cat suntem mai multi imuni cu atat mai bine - nu se mai raspandeste virusul asa de repede, chiar poate sa dispara, Sigur nu va spun nimic nou.
  • +2 (4 voturi)    
    folding@home (Marţi, 21 aprilie 2020, 15:26)

    __Anonim__ [utilizator]

    Exista o aplicatie, care ajuta expertii sa gaseasca tratamente pentru mai multe boli.

    Prioritar este COVID-19. Pot contribui si cei fara studii in AI.

    (https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-23725060-trtatament-covid-19-puterea-procesare-computerelor.htm)

    Vesti bune pot fi gasite aici:
    https://foldingathome.org/2020/04/13/new-simulations-to-search-for-covid-19-treatment-via-repurposing-existing-ntp-analog-drugs-that-target-viral-rna-replication/
    • 0 (0 voturi)    
      Articol (Miercuri, 22 aprilie 2020, 12:19)

      __Anonim__ [utilizator] i-a raspuns lui __Anonim__

      https://www.weforum.org/agenda/2020/04/governments-must-build-trust-in-ai-to-fight-covid-19-here-s-how-they-can-do-it/
  • +2 (4 voturi)    
    Un monolog bun, dar fara utilitate (Marţi, 21 aprilie 2020, 15:52)

    Fides [utilizator]

    Opiniile lui Daianu sunt liniare, nimic nou, placid. Arata cu degetul catre altii, fara sa vada rahatul in care el si alti asa-zisii elitisti (alegeti voi orice nume din BNR ca nu ma supar) ne-au adus. Si nu intru in clasa politica, aia nu merita nici macar mentionati. Dar sa revin, el vine si spune ca noi toti trebuie sa facem acum mai mult, dar nu spune de exemplu ca daca vrem sa mai existe banci in viitor, e timpul ca acestea sa vina catre clienti nu debitorii sa se roage de ele zilele astea sa primeasca pasuiri, ci ei sa le ofere deliberat. Bai avem deja aproape un milion de omanei in somaj tehnic, maine vor fi mai multi, iar unii vor fi someri. Ce facem daca se mai si imbolnavesc, de stau cateva saptamni prin spitale ori raman cu sechele? Asta pt. aia cu rate, nu mai zic de firme ori aia ce-si mai tin bruma de economii prin banci.
    • +2 (2 voturi)    
      Cel putin unele banci ... (Marţi, 21 aprilie 2020, 17:30)

      Eu the first [utilizator] i-a raspuns lui Fides

      ... au recunoscut problema si-au aderat din proprie initiativa la planurile de amanare a platii ratelor. Nici bancile nu-s proaste, si-s constiente ca daca nu gasesc o modalitate prin care sa nu-si omoare clientii, mor ele, nu clientii.
    • -1 (1 vot)    
      au fost cel putin 2 banci care au anunat planuri (Marţi, 21 aprilie 2020, 23:26)

      ..13 [utilizator] i-a raspuns lui Fides

      Proprii de ajutor in favoarea clientilor inainte de a veni guvernul cu ordonanta.

      Asta arata ca bancile s-au miscat repede.Bravo lor!
      BNR-ul la randul lui a transpirat intens pentru ca intelegea ce se intampla inainte ca altii sa ...
      Plus ca la nivel european s-au discutat masuri de sprijin - sefa de BCE a fost extrem de activa.
      Guvernul a gasit lucrurile oarecum pregatite si a apasat pe pedala si el, dar cred ca a apasat prea mult. Vom vedea.
  • +2 (4 voturi)    
    AI a fost folosit (Marţi, 21 aprilie 2020, 15:57)

    ..13 [utilizator]

    in identificarea virusului si in realizarea testelor in cca. 1 luna fata de 5-6 luni - o mare performanta tehnologica utilizata acum cu succes.- sursa Mihai Netea

    In ceea ce priveste realizarea unui vaccin aici lucrurile se misca mai greu pentru ca sunt necesare clinical trials - reglementari impuse ca fiind necesare protejarii lansarii pe piata a unor vaccinuri cu efecte nefaste. Nici in ceea ce priveste tratamentele lucrurile nu sunt chiar usoare dar se incearca si foarte probabil se va reusi daca nu chiar s-a reusit.

    Dar pentru usurarea noastra sa asteptam increzatori pentru ca tot Mihai Netea ne spune:
    "Ceea ce este adevarat este ca in spitalele universitare din Nijmegen si Utrecht vom studia daca re-vaccinarea cu BCG in studii randomizate ar putea efecte de protectie contra COVID-19: aceasta protectie heterologa intre BCG si infectii virale a fost demonstrata in studii epidemiologice, dar dureaza doar 1-2 ani, si de aceea nu poate proteja pe durata indelungata"

    In ceea ce priveste gripa spaniola in acele vremuri a existat o cenzura - era inca razboi - dar pentru ca Spania nu era parte atunci ea a fost singura care a detaliat ce se intampla cu gripa aceea. Sunt imagini din 1918-1920 din USA care arata cum se proteja lumea atunci - seamana cu ceea ce ne asteapta pe noi acum, evident intr-o forma mai elaborata, mai aproape de SF.

    Tot cercetarile - cele pe care le-am citit eu - au relevat ca exista o transmisie relativ rapida si de aceea se recomanda inchiderea - SHUTDOWN - dar va rog sa fiti atenti la nuante

    "Decreasing the disease transmissibility in terms of R0 could postpone the peak, which may gain valuable time to prepare and allocate the resources in response to incoming patients. Relocating the population at risk (if possible) could sustainably decrease the daily incidences, and thus relieve the tensive demands in the healthcare, and improve in the treatment outcome. "

    Acum existe testari, se stapaneste oarecum tratamentul si asteptam vaccinul.
  • +3 (5 voturi)    
    Daianu (Marţi, 21 aprilie 2020, 16:00)

    Alfabetix [utilizator]

    Vorbeste bine, vorbeste “din carti”, dar teoria moare in lupta cu realitatea atunci cand deciziile sunt luate de politicieni descreierati si corupti.
    Vad ca v-a placut partea cu inteligenta artificiala, probabil vom ajunge sa ne conduca partidul robotilor :)
    • 0 (2 voturi)    
      Pai nu suntem departe (Marţi, 21 aprilie 2020, 17:03)

      Flav_ [utilizator] i-a raspuns lui Alfabetix

      Inca se lucreaza la treba asta. Si poate ca in situatii ca astea era mai bine sa fim un pic de roboti mai ascultatori nu ca tovarasii nostrii din Ferentari , Rahova.

      https://patentscope.wipo.int/search/en/detail.jsf?docId=WO2020060606&tab=PCTBIBLI&fbclid=IwAR10b1Fyb0aUOnlFAgu48btZ4HDhOpLtWtGX4RDU3y0tG2iFAlIL2ETBc8Q

      https://www.microsoft.com/en-us/microsoft-365/blog/2018/02/12/decentralized-digital-identities-and-blockchain-the-future-as-we-see-it/?fbclid=IwAR0KiyRbria9i84mnyKP1hHEL-HnrsTL1L0gWx1I5-FaHtgObQNfj8hoU0E
  • +1 (5 voturi)    
    iata ce inseamna sa te bagi in seama... (Marţi, 21 aprilie 2020, 16:03)

    Fuscus [utilizator]

    si sa vorbestiu aiurea in tramvai. ce poate face AI pentru a accelera procesul de testare de faza 3 care este si cel mai lung? cum poate AI accelera procesele biologice care se petrec in voluntari? dar asa este cand vorbesti fara sa ai habar... tipic pentru constelatia de maimutoi care se dezvolta si ies la iveala in plina criza!
  • +1 (5 voturi)    
    apreciez seria de interviuri (Marţi, 21 aprilie 2020, 16:09)

    ..13 [utilizator]

    Opiniile invitatilor Dvs. ajuta in intelegerea diferitelor aspecte.

    Totusi, in mod concret, cum si in ce fel ne putem intoarce la lucru sau nu este posibil?

    Nu vad ca fiind o problema sa port o masca sau o vizeta si niste manusi,daca acestea vor fi masuri obligatorii necesare a fi luate pentru #BacktoWork.

    De ce ne speriem inca asa de tare???
    Acum stim cum arata, stim cum se manifesta, il putem opri oarecum, daca evolueaza rapid stim cum sa ii reducem raspandirea, incepem sa intelegem ca anumite reguli trebuie respectate, deci..

    Sunt centre, zone unde lucrul s-a reluat sau urmeaza sa fie reluat in cel mai scurt timp.
    Mai asteptam ceva? Ce?

    Time is money.
    • 0 (4 voturi)    
      Nu-i chiar asa. Pe moment ... (Marţi, 21 aprilie 2020, 17:39)

      Eu the first [utilizator] i-a raspuns lui ..13

      ... ii franam raspandirea pentru ca am redus foarte mult contactele intre persoane. In mod specific, prin faptul ca stam acasa, nu respira nimeni acelasi aer cu cel pe care-l respira altcineva pentru perioade indelungate.

      Daca intr-o hala lucreaza zece oameni opt ore pe zi, si unul singur dintre ei vine la lucru infectat - fara sa-si dea seama - si are simptome abia in ziua a cincea (ceea ce-i cam media), fara costume de cosmonaut sansele ca ceilalti sa nu se infecteze sunt zero. In alea cinci zile pana la simptomele primului, ei pot da virusul mai departe la soti/sotii, care la randul lor mergand la lucru il dau mai departe in alte colective. Asta chiar daca se poarta masti si viziere. Pentru ca alea nu-s ermetice, complet inchise, cum e costumul de cosmonaut, si in opt ore dintr-o zi, in acelasi spatiu inchis, tot prinzi suficiente particule virale de la cel infectat ca sa te infectezi si tu.

      De-aia, oricat de enervant si de daunator pentru economie ar fi, nu avem alt mijloc de protectie decat izolarea cat mai aproape de strict. Nu putem s-o ducem la extrem (gen o luna de zile nu iese nimeni din casa). Dac-am putea, pana acuma am fi scapat de virus. Daca insa n-o practicam nici macar la nivelul de-acuma pana cand aducem cazurile zilnice aproape de zero, sansele de revenire a raspandirii masive sunt aproape de 100%. Aia ar insemna ca tot efortul de pana acuma a fost degeaba. O noua perioada de izolare ar deveni necesara, ca inca n-avem tratament eficient sau vaccin, si aia ar insemna o si mai mare gaura in economie.

      Avem doua posibilitati pentru inceperea unei relaxari partiale - si foarte graduale. Prima - cea mai la indemana, chiar daca dureroasa economic - e sa stam acasa pana cand ajungem sa avem sub 10 cazuri pe zi in toata tara, vreme de ideal o luna, da' macar doua saptamani, urmat de carantinarea doar localitatilor care inca au cazuri si redeschiderea treptata a celorlalte. A doua, care inca nu se vede la orizont, e aparitia unui tratament eficient.
      • -1 (1 vot)    
        daca eu pp infectat asimptomatic (Marţi, 21 aprilie 2020, 23:00)

        ..13 [utilizator] i-a raspuns lui Eu the first

        Imi pun masca si manusile ce se poate intampla???

        Nu dam la nimeni din aerele mele, nu tulbur pe nimeni.

        Deci cred ca nu se intampla nimicutza - problema este daca stiu sa imi scot echipamentul de protectie, daca am de schimb alte materiale de protectie si daca sunt capabil sa respect rutina de echipare si de dezechipare - personal aici, la ultimul aspect, am eu oarece probleme...Dar promit sa ma indrept...

        Acum nu zic sa ne aruncam dintr-o data pe lucru caci daca ni se face rau de atata munca, nu? Deci de acord, sa o luam usurel...

        Cred ca doctorii care s-au lovit de virus au invata foarte multe despre el si ar putea asista pe altii care nu prea s-au intalnit. S-a avansat destul de mult si daca iti faci un pic de timp si chiar daca nu stii mare lucru tot poti sa acumulezi niste notiuni care poti sa iti fie utile la momentul potrivit.

        Poate ca niciodata schimbul rapid de informatii a ajutat enorm si cred ca va contribui si mai departe la iesirea din criza de sanatate.

        Mai avem o sansa - lectia crizei din 2008-2009 nu a fost uitata.
        Poate este pentru prima data cand se va folosi criza globala.

        Iesirea din criza va depinde de abilitatile conducatorilor, de coordonarea globala a lor si de curajul cetatenilor in a-si asuma niste riscuri pe care sa le controleze. Imi aduce aminte de vorba aceea: Curaj gaina ca te tai!

        PS
        Nu stiu de ce nu se pot face acum niste ajustari salariale la bugetari dar nu cred ca este momentul sa discutam despre impozitul progresiv,.

        Cred ca trebuie insa sa discutam mai mult despre relansarea/consolidarea SECTORULUI PRIVAT si lupta ANTICORUPTIE. Romanii, intr-o prea mare majoritate, inca nu ii respecta pe cei care muncesc in sectorul privat, isi pot pierde locurile de munca maine sau au deja salariile micsorate in marea lor majoritate.

        Sa fim solidari, dar nu cu cei din sectorul privat ci cu cei care inregistreaza constant venituri si beneficii mai mari... Deh...
  • +5 (7 voturi)    
    Raspuns: de ce nu ajuta bigData si AI (Marţi, 21 aprilie 2020, 16:17)

    danut1 [utilizator]

    Pentru ca:
    ca sa se gaseasca un raspuns corect trebuie sa pleci de la date corecte.
    AI si BigData este o prelungire a gandiri umane (un instrument), si in esenta acestea fac: sa aplice logica umana pe un set imens de date, imposibil de prelucrat in timp util de mintea umana.

    Exemplu: omul se intreaba, cred ca viruslul X are comportamentul Y?
    AI si BiData cauta in toate datele, in toate felurile stiute de ele si sintetizeaza un raspuns la inrebare. Dar ca sa faca asta trebuie sa aiba datele pe care sa faca cercetarea/cautarea. Si trebuie sa aiba implementat algoritmul de cautare, sa stie cum sa caute in datele respective, pe care tot omenii il compun.

    practic sintetizeaza niste concluzii, "date semantice" pe care oamenii pot sa le analizeze si sa ia decizii pertinente.

    Altfel spus Big Data si AI nu sunt entitati cu vointa si comportament independent precum oamenii.

    NU inca!
    De aia, nu ajuta AI si BigData in felul cerut de dl Daianu :)
    • +1 (1 vot)    
      @danut1 (Miercuri, 22 aprilie 2020, 0:29)

      paonipao [utilizator] i-a raspuns lui danut1

      De acord cu rationamentul din postarea dvs.

      Inteligenta artificiala nu este o entitate ce functioneaza in afara datelor cunoscute de om...aceasta are acces la o baza de date si functioneaza strict in limita unui soft si a unor algoritmi stabiliti de catre om.
      Exista procesoare capabile sa execute miliarde de operatii/secunda...dar va mai trece ceva timp pana cand va fi dezvoltata o entitate artificiala care sa poata “gandi” si evolua independent de cunostintele actuale ale omenirii.
  • +7 (7 voturi)    
    OMS (Marţi, 21 aprilie 2020, 16:23)

    piticu_enigmatic [utilizator]

    Nimeni dar nimeni nu avea in calcul asa ceva un fenomen planetar la gravitatea asta. Doar un razboi poate egala asa ceva dar razboi peste tot ca pana acum au fost locale. Sa ne aducem aminte cum au fost avertismente de la serviciile americane ca s-ar putea sa...de la OMS ca e probabil sa acum un an si chiar 2 si ce s-a intamplat? Haidi bre ne lasi? Mai vedem...n-are cum...avem tehnologie avem de toate...nu i-a bagat nimeni in seama. Pentru ca nimeni n-a crezut. De ce? Pentru ca asta e omu. Pana nu vede fenomenul sau efectul nu ia nimeni masuri sa opreasca avioanele si sa inchida granitele si sa paralizeze economiile. De-aia nici OMS nu s-a grabit ca nu a fost sigura si pariu ca au fost dezbateri si acolo dar nu te joci cu decizii si anunturi de-astea. Sunt evenimente rare de amploare toata lumea se uita pe cer sa vada de unde vine piatra care sa ne tulbure si uite ca piatra e o amiba care o fo langa noi aicisa. Daca asta nu e scenariu de film nu stiu ce e.
    • +1 (1 vot)    
      totusi... (Marţi, 21 aprilie 2020, 23:12)

      ..13 [utilizator] i-a raspuns lui piticu_enigmatic

      1. Daca ai ceva neuroni care nu depind de chinezi iti poti da seama destul de repede ca ceva acolo s-a intamplat si brusc virusuletzul ala a trecut la om,,, ce surpriza nu este asa???

      2. Chinezii au stiut si OMS la fel a avut informatiile necesare ca se raspandeste fff rapide.

      3. Ceea ce nu s-a intamplat niciodata pana acum s-a intamplat acum - virusul a aparut in China si cum aceasta tara detine locul 1 in comertul international era de asteptat sa se raspandeasca all over the wolrd...

      Nu m-as fi asteptat sa ajunga asa de repede in Europa si totusi...
      NU m-as fi asteptat sa se raspandeasca asa de repede in Europa si totusi, curat ghinion, din cauza fotbalului ...
  • 0 (4 voturi)    
    da (Marţi, 21 aprilie 2020, 16:25)

    codrean [utilizator]

    Intrebari bune, raspunsuri competente, obiective, cuprinzatoare. Si mult bun simt !
    Felicitari ambilor participanti la dialog !
  • +4 (4 voturi)    
    ideea principala: sa platim o taxa de solidaritate (Marţi, 21 aprilie 2020, 16:49)

    Antenistontel [utilizator]

    pentru plata sinecurilor bugetare si a pensiilor speciale!
  • -2 (4 voturi)    
    alarmism degeaba (Marţi, 21 aprilie 2020, 16:50)

    Dedalus [utilizator]

    Astfel de disperari si pseudo-solutii apar cand vrei sa extinzi fara a avea o baza.

    - Vaccinul nu are nicio treaba cu Inteligenta Artificiala si nici cu Big Data. Nu-i mai mult de comentat- cine vrea sa inteleaga, are la dispozitie ditamai internetul
    - Criza este si o oportunitate- mediul de afaceri si politicul primeste impulsul dorit spre schimbare; sa nu confundam confortul lucrului cunoscut cu valoarea acestuia
    - Anomia apare la destructurare, nu la intrerupere (ce anomie declanseaza vacanta de vara sau perioada Craciunului/Anului Nou?!)
    - Taxa de solidaritate are sens cand economia sufera din cauza perioadei de lungi re-asezare, nu cand nu mai exista cat turism (de masa, pentru ca turismul ecologic nu va suferi deloc!) am dori si cand ne asezam mai rasfirati in restaurante

    Au aparut industrii noi, oamenii au inceput sa invete mai multe, au aparut si vor aparea noi intreprinderi si locuri de munca - toate sub impactul pandemiei. Daca ne uitam numai la partea rea, sigur ca numai pe aceea o vedem.
  • +1 (1 vot)    
    ... (Marţi, 21 aprilie 2020, 16:50)

    John.Doe [utilizator]

    Sa zicem ipotetic ca ai un AI care ar putea sa gaseasca un vaccin, ce parametri ii dai ? Adica AI-ul ala are nevoie de niste date, bine catalogate si trebuie sa stie ce sa faca cu ele, nu ii ca si cum mergi la un AI si il rogi frumos ce sa faca, nu traim in filme SF gen Star Wars. Daca ar exista un astfel de AI am fi rezolvat deja majoritatea problemelor de pe Terra.
    Sa faci un AI exclusiv doar pt vaccinuri este alta poveste mult mai realista, dar trebuie sa il faci mai intai si daca majoritatea resurselor omenirii merg tot in alte domenii, nici nu o sa il avem prea curand. Degeaba iei AI-ul chinez pt recunoastere faciala sau AI-ul lui Musk care joaca DOTA, ii ca si cum ai vrea ca un vapor sa zboare la 10.000m altitudine, cand tu defapt ai nevoie de un avion.
  • -2 (2 voturi)    
    Incotro (Marţi, 21 aprilie 2020, 17:00)

    Setalcott [utilizator]

    Toata lumea considera de la sine inteles ca vaccinul va fi obligatoriu, nimeni nu spune explicit. Cu exceptia adeptilor asa-zisei teorii a conspiratiei.
  • +3 (5 voturi)    
    Imunizarea de turma altfel deraiezi (Marţi, 21 aprilie 2020, 17:38)

    Dalinar [utilizator]

    Pt ca asa e economia mondiala si lumea facuta. Pur si simplu nu poti astepta 2-3 ani pana la vaccine. Adica astepti dar iei in calcul mortii pe care o sa ii genereze actiunea de asteptare, enorm de multi comparative cu cei generati de virus.
  • +3 (5 voturi)    
    Auzi ce declara, abureli... (Marţi, 21 aprilie 2020, 18:38)

    kkciosuldelahamangia [utilizator]

    In perioada 2009-2012 bugetarii au impartit povara cu privatii...
    Nu au impartit absoliut nimic, au pierdut unii 25% din salariu dar apoi au recuperat banii si nu a fost niciunul dat afara. In privat sau inchis nenumarate firme iar foarte multi au plecat sa munceasca in U.E..
    Fostul pdl, actualul pnl, aripa ,,liberala'' a usl, repeta aceleasi lucruri, mentin un aparat bugetar urias, in jur de 1.700.000-1.800.000, dupa ultimile declaratii ale minstrului muncii V.A.( nu va mirati, a declarat ca anumite categorii de bugetari, nu erau prinse ca platiti de stat ), aparat platit din taxe, impozite si imprumuturi.
  • 0 (0 voturi)    
    Dar cu ce ar ajuta? (Miercuri, 22 aprilie 2020, 9:00)

    Jegul Cristian Ioan [utilizator]

    Sa zicem ca AI ar fi facut deja, de ieri, un vaccin eficient.
    La ce bun, cand milioane de oameni au fost convinsi de propaganda Oliviei, si nu vor s se vaccineze???
  • +1 (1 vot)    
    S-a facut ! (Miercuri, 22 aprilie 2020, 11:45)

    smbioscience [utilizator]

    S-a facut deja si se face in continuare, inclusiv la nivel militar! Asa s-au restarans posibilele rezolvari ale problemei, atat in privinta vaccinurilor, cat si a unor posibile medicamente de sinteza chimica. Partea de testare e mai grea (in vitro, pe animale, pe subiecti umani), este esentiala si dureaza, cel putin pana spre sfarsitul anului, pentru, a trage concluzii clare. Vorbim de proceduri accelerate (1-2 ani in total), nu de cele normale - care dureaza 5-7 ani.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by