​Financial report Cum s-a desfăşurat prima zi ale noii "normalităţi" în marile oraşe şi insule din Grecia. Coronavirusul și mitul Suediei. Europa se pregătește să iasă din blocajul economic

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 5 mai 2020, 4:11 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: Pixabay
Financial Times: Europa se pregătește să iasă din blocajul economic. Guvernele se luptă pentru găsirea echilibrului dintre nevoia de a reporni economia și teama privind siguranța sanitară ● The New York Times: Coronavirusul și mitul Suediei. Modul în care a abordat Suedia epidemia oferă un exemplu seducător. Dar SUA n-ar trebui să-l copieze ● Naftemporiki: Cum s-a desfăşurat prima zi a unei alte "normalităţi" în marile oraşe şi insule din Grecia. ● Actualități europene ● Știri pe scurt.

Financial Times: Europa se pregătește să iasă din blocajul economic. Guvernele se luptă pentru găsirea echilibrului dintre nevoia de a reporni economia și teama privind siguranța sanitară





Șefii de sindicate, politicienii și publicul larg din Franța, Germania și Spania solicită guvernelor să nu ia decizii pripite odată cu ridicarea restricțiilor. În Franța, peste 300 de primari din zona Parisului au protestat împotriva redeschiderii școlilor începând de săptămâna viitoare, atunci când restricțiile vor fi ridicate.

Cei 329 de primari din regiunea Ile-de-France, inclusiv Anne Hidalgo, primarul socialist al orașului Paris, au semnat o declarație avertizând că calendarul guvernului privind ridicarea restricțiilor este „nesustenabil și nerealist”. Ei au scris în protestul lor că „Măsurile privind siguranța sănătății trebuie să fie extrem de serioase, iar acestea nu pot fi improvizate.”

Companiile și sindicatele din industria transporturilor franceze, inclusiv SNCF- compania feroviară de stat, dar și rețeaua de metrou și de autobuze RATP din Paris, sunt la fel de precaute și au avertizat cu privire la dificultatea de a impune distanțarea socială și purtarea de măști de către pasageri pe trenurile aglomerate și pe platformele gărilor.

Angajatorii din sectorul privat din toată Europa sunt dornici să revină la muncă cât mai curând posibil, dar în același timp sunt îngrijorați că ar putea fi responsabili pentru infectarea sau chiar decesul vreunui angajat dacă nu reușesc să impună distanțarea socială - în lifturile companiei de pildă - sau dacă nu pot oferi echipamentul de siguranță adecvat.

Edouard Philippe, premierul francez, a avertizat asupra efectelor dezastruoase asupra economiei ale unui blocaj prelungit. „Este imperativ ca viața economică să repornească rapid”, a spus domnul Philippe.

În toată Europa, aproape toate guvernele se luptă pentru a ajunge la un echilibru delicat. Pe de o parte, guvernele vor să aplatizeze curba îmbolnăvirilor și să prevină apariția de noi cazuri odată cu ridicarea restricțiilor, dar, pe de altă parte, se tem de daunele economice și sociale pe care le-ar provoca un blocaj economic prelungit.

În Italia, cea mai afectată țară din UE la începutul pandemiei, 4,4 milioane de oameni au revenit la muncă luni, într-o încercare de relaxare a restricțiilor. Cafenelele și barurile s-au redeschis pentru ”takeaway service”, iar traficul pe străzile Romei a revenit la normal.

Luni, în Spania, cuvântul de veghe a fost precauția. Câțiva dintre oamenii cu care am discutat în Madrid au spus că sunt îngrijorați deoarece multe persoane au neglijat să-și pună măști sau să păstreze distanța socială. ”Nu avem de ales", spune María Angeles Lezamit în prima zi de muncă la salonul de coafură din Hortaleza- Madrid. „Trebuie să muncim, trebuie să mâncăm; trebuie să ne plătim facturile; trebuie să trăim. Nu este o problemă de teamă, ci o problemă de supraviețuire."

Confederația Spaniolă a Organizațiilor de Afaceri a cerut o revenire „sigură și treptată” la viața obișnuită, pentru a evita apariția unor situații „care ar avea un impact grav asupra activității economice”. Spania are un plan complex, în patru etape, de a reveni până la jumătatea lunii iulie către așa-numitul nou normal - în care o mare parte a economiei ar funcționa din nou, dar cu respectarea regulilor de distanțare socială.

Chiar și în Germania, care a ținut sub control evoluția pandemiei, sindicatele au avertizat împotriva revenirii pripite la normal. „Protecția sănătății trebuie să fie în centrul atenției, pentru a exclude riscul unui al doilea val de infecție”, a declarat Reiner Hoffmann, șeful federației sindicale din Germania.

Ca și în Franța, unde angajatorii și sindicatele au cerut o revenire atent calculată la muncă începând de luna viitoare, frica de Covid-19 în rândul populației este ridicată. Conform unui recent sondaj de opinie realizat de YouGov pentru HuffPost din Franța a arătat că mai mult de trei sferturi dintre cei chestionați ar dori ca redeschiderea școlilor să fie amânată până la sfârșitul vacanței de vară din septembrie.

Același sondaj făcut pentru agenția de știri DPA arată că 49 la sută dintre germani consideră că ridicarea restricțiilor are loc prea repede. Doar 15 la sută spun că ea vine cu întârziere, în timp ce 28 la sută sunt mulțumiți de ritmul actual de ridicare a restricțiilor.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a căutat să mai calmeze nervii francezilor luni, spunând că relaxarea este „un pas esențial” care trebuie făcut metodic și cu calm. "Am înțeles toate preocupările și le avem în vedere", a spus el.

El a adăugat că săptămâna viitoare, când se va fi scăpat de restricții, nu va însemna „o revenire la normal”, ci o nouă etapă în care vom fi nevoiți să conviețuim cu virusul.

The New York Times: Coronavirusul și mitul Suediei. Modul în care a abordat Suedia epidemia oferă un exemplu seducător. Dar SUA n-ar trebui să-l copieze







Pentru țările care luptă cu pandemia de coronavirus, Suedia oferă un exemplu seducător. În vreme ce economiile cele mai mari ale planetei s-au închis, o țară mică și bine guvernată din Scandinavia le-a permis celor mai multe dintre firmele sale să rămână deschise. Strategia pare a se baza pe „imunitatea de turmă”, în care o masă critică de infecții apare la populații cu risc scăzut, împiedicând în cele din urmă transmiterea bolii.

Dar realitatea nu e chiar așa de simplă în Suedia. Autoritățile centrale de acolo par a fi în favoarea strategiei, apoi împotriva ei, apoi din nou pentru atunci când datele arată promițător. Și e periculos să presupunem că, dacă strategia chiar funcționează în Suedia, ea va funcționa și în alte părți. Conducătorii sunt în căutare de strategii pentru vremuri de mare incertitudine - însă modelul suedez ar trebui abordat cu prudență.

În Suedia, viața nu se desfășoară de fapt ca de obicei. Majoritatea călătoriilor și adunărilor nu sunt permise, iar unele școli au fost închise. Dar restricțiile guvernului sunt considerabil mai puțin severe față de multe alte țări. Restaurantele și barurile încă mai funcționează, unele dintre ele doar cu măsuri minime de distanțare.

Rezultatele au fost împărțite. Suedia are cel mai mare număr de decese ca valoare absolută și per capita din toată Scandinavia, dar mai mic decât la unii dintre vecinii ei sudici. Perturbarea economiei a fost semnificativă, dar nu debilitantă, ca în alte țări. Epidemiologul-șef al țării a estimat recent că aproximativ 25% din populația capitalei Stockholm a dezvoltat anticorpi.

E încă prea devreme pentru a se aprecia dacă abordarea a funcționat. Stockholm nu înseamnă toată Suedia. Și dacă 25% din populație are anticorpi, acesta nu-i motiv pentru a celebra imunitatea. Nu știm dacă procentul e real, pentru că nu sunt date disponibile, testele pentru anticorpi par să ducă încă lipsă de acuratețe și nici măcar nu știm ce înseamnă o testare pozitivă pentru anticorpi. Există un oarecare optimism, în sensul că cei mai mulți oameni infectați vor avea o imunitate temporară. Dar dacă imunitatea e de scurtă durată și prezentă doar la unii, acel procent oricum incert de 25% devine chiar și mai puțin convingător. De asemenea, încă nu știm ce procent din populația totală ar trebui atins pentru obținerea imunității de turmă. Poate chiar și 80%.

Chiar dacă am avea o cunoaștere perfectă a cazului suedez, există riscuri enorme asociate copierii strategiei suedeze într-o țară precum SUA. Americanii sunt mult mai puțin sănătoși decât suedezii. Ratele diabetului și hipertensiunii sunt mult mai ridicate - două dintre co-morbiditățile cele mai periculoase. 4 americani din 10 sunt obezi. O strategie a imunității de turmă în America ar presupune că mai toți acești oameni ar trebui supuși unei forme sau alta de izolare mult mai multe săptămâni, cel mai probabil luni.

Mai mult, exemplul suedez demonstrează că o strategie a imunizării deliberate de turmă nu prea face mult pentru protejarea categoriilor de populație cu riscuri mai mari. Rata deceselor a fost dureros de ridicată printre vârstnicii Suediei. Într-o țară mai dens populată precum SUA, și cu o proporție mai mare de oameni vulnerabili, bilanțul deceselor de pe urma unei strategii a imunității de turmă ar putea fi devastator.

Dar economia? Alegerea de făcut nu este între un blocaj indefinit și ruleta rusească. E necesar să aibă loc o tranziție care să pună în balanță riscurile existente. Din perspectiva aceasta, Suedia reprezintă viitorul. Dar nu din cauza strategiei imunității de turmă. La momentul oportun se poate elabora o abordare mai calibrată a distanțării sociale, atunci când metodele tradiționale medicale pot sprijini o relaxare treptată a restricțiilor într-un mod care poate fi ajustat pe măsură ce învățăm mai mult și ne creăm noi instrumente - tratamente, înțelegerea imunității, ameliorarea testării și date epidemiologice.

Cheia va fi ca țările să nu-și lase garda jos prea devreme. Ele trebuie să-și creeze o infrastructură de testare și monitorizare a contactelor care să permită depistarea timpurie a focarelor și aplicarea izolării sau carantinei, după nevoie. În SUA acesta ar fi un obiectiv realist, dacă există suficientă voință politică, muniție fiscală și coordonare. Aceste lucruri - iar nu experiența suedeză - ar trebui să ne ghideze următorii pași. (Rador)

Naftemporiki: Cum s-a desfăşurat prima zi a unei alte "normalităţi" în marile oraşe şi insule din Grecia







Respectarea măsurilor, păstrarea distanţei şi îngrijorarea compun imaginea primei zile de după relaxarea măsurilor în multe oraşe din Grecia. Lumea nu mai stă în casă, dar încearcă să rămână în siguranţă, protejându-se pe măsură ce se întoarce treptat la o "normalitate" nemaicunoscută. Primele afaceri s-au deschis, dar respectarea măsurilor de protecţie pare a determina noul comportament social al majorităţii covârşitoare a cetăţenilor. În prima zi de relaxare a izolării, după şase săptămâni de măsuri restrictive, grecii au mers în număr mare la frizerii şi saloane de coafură, precum şi la primele magazine deschise într-o primă fază: florării, librării, magazine de articole sportive şi de aparatură electronică, unde s-au format cozi.

"Frizeriile, florăriile, librăriile s-au deschis din nou astăzi în cadrul relaxării treptate a măsurilor restrictive impuse în urmă cu şase săptămâni pentru a stopa extinderea coronavirusului", se arată într-un reportaj al agenţiei Reuters. Autorităţile de poliţie au efectuat controale încă de dimineaţă în autobuze, staţii de metrou etc. pentru a se asigura că pasagerii poartă măşti. Autorităţile fac controale şi în magazine pentru a verifica dacă sunt respectate regulile de distanţare socială. Se preconizează ca şcolile, restaurantele şi barurile să reînceapă să funcţioneze în săptămânile următoare, iar hotelurile din luna iunie.

Agenţia Reuters comentează că Grecia doreşte cu disperare relansarea activităţii de afaceri, în contextul temerilor că pandemia de coronavirus va reduce dramatic veniturile din turism.

După ridicarea măsurilor se observă o creştere a circulaţiei pe străzile din Atena şi din alte mari orașe ale Greciei.

În Patra, vremea frumoasă i-a îndemnat pe mai mulţi locuitori ai oraşului să iasă la plimbare în centru, pe trotuare şi în pieţele oraşului. Majoritatea celor care nu deţin autoturisme proprii au preferat ca mijloc de deplasare taxiul, chiar dacă în mijloacele de transport, şoferii şi pasagerii poartă măşti de protecţie şi în multe cazuri şi mănuşi.

În Heraklion, Creta, circulaţia a fost mai intensă pe străzi decât în urmă cu o zi, iar locuitorii au început să facă primele vizite la magazine, purtând măşti şi păstrând distanţa, dar sentimentul dominant este unul de precauţie şi îngrijorare. La saloanele de coafură şi frizerii, programările sunt făcute deja pentru multe zile de acum încolo.

Şi în insula Rhodos, "relaxarea" a venit cu măsuri sporite de protecţie, dar şi cu îngrijorare faţă de viitor. Cea mai mare parte din drumurile făcute de locuitori au fost către frizerii şi saloanele de înfrumuseţare, dar şi spre librării, magazine de optică medicală, de articole sportive şi aparatură electronică. Cozi numeroase s-au format şi în faţa agenţiilor bancare.

Majoritatea magazinelor rămân încă închise, dar proprietarii fac deja pregătiri pentru deschiderea lor, care va fi permisă în perioada următoare. Însă proprietarii de magazine sunt îngrijoraţi cu privire la comportamentul consumatorilor, având în vedere condiţiile economice.

Pe oamenii de afaceri, dar şi pe lucrătorii din Rhodos cel mai mult îi preocupă ce se va întâmpla cu sezonul turistic şi în ce condiţii va funcţiona, având în vedere că aproape toată economia locală este dependentă în mod direct de turism, lucru valabil şi pentru celelalte insule din sudul Mării Egee şi nu numai. (Rador)

Actualități europene

CEHIA
  • 1. În cadrul unui interviu acordat televiziunii cehe la 3 mai 2020, premierul Andrej BABIS a declarat că executivul ceh nu va solicita Parlamentului prelungirea stării de urgență care urmează să expire la 17 mai 2020. În schimb, guvernul va propune modificarea legii privind protecția sănătății, în vederea acordării de puteri sporite Ministerului Sănătății, în sensul de a putea emite decizii de interzicere sau limitare a funcționării magazinelor, centrelor comerciale, a companiilor care furnizează diverse servicii etc;
  • 2. Ministrul ceh al culturii Lubomir ZAORALEK a anunțat că marile festivaluri muzicale din Republica Cehă, care atrag în mod tradițional mii de fani, nu vor putea avea loc până la jumătatea lunii octombrie 2020. A menționat că executivul ceh a luat în calcul emiterea unei legi prin care organizatorii de acest gen de manifestări să poată oferi vouchere pentru cei care își achiziționaseră deja bilete, în loc să le ramburseze. Conform planului actual al guvernului privind relaxarea măsurilor luate în contextul COVID 19, evenimentele culturale (inclusiv cinematografe și teatre) cu participare de până la 100 de persoane vor putea fi organizate începând cu 11 mai 2020;
  • 3. Începând cu 1 mai 2020 a intrat în vigoare amendamentul propus de Ministerul ceh al Finanțelor privind reducerea cotei de TVA pentru berea de tip draft de la 21% la 10%. Se estimează că restaurantele, barurile și berăriile, principalii beneficiari ai acestei măsuri, își vor crește vânzările începând cu 11 mai 2020 când va fi permisă redeschiderea teraselor. În prezent este permisă vânzarea acestui tip de bere doar de la fereastră și nu poate fi consumată în apropierea locațiilor. Berea la sticlă va rămâne, în continuarea, la nivelul de 21% la cota TVA;
  • 4. EUROWINGS, compania aeriană germană de tip low-cost, membră a grupului Lufthansa, a reluat cursele directe regulate dintre Germania și Republica Cehă după o pauză de mai mult de șase săptămâni. Astfel, cursa Düsseldorf-Praga din 3 mai 2020, a fost primul zbor al unei companii aeriene, care își suspendase cursele către Republica Cehă datorită epidemiei COVID 19. EUROWINGS a anunțat că până la 1 iunie 2020 va opera pe această rută doar două zboruri săptămânal, urmând ca de la 1 iunie 2020 să se revină la orarul de două zboruri pe zi. De asemenea, compania KLM își va relua de la 5 mai 2020 zborurile pe ruta Amsterdam-Praga-Amsterdam, urmând ca inițial să efectueze o singură cursă pe zi (tur-retur). Este de așteptat că până la sfârșitul lunii curente și alte companii aeriene să anunțe redeschiderea zborurilor către și de la Praga. De menționat că de la începutul pandemiei de COVID 19 numai companiile BELAVIA (ruta Minsk-Praga-Minsk) și BULGARIA AIR (Sofia-Praga-Sofia) și-au menținut zborurile regulate.
FINLANDA
  • Un sprijin financiar temporar este disponibil pentru părinții care îngrijesc copiii acasă fără plată în timpul epidemiei de coronavirus. Legea privind sprijinul financiar temporar care se plătește persoanelor absente de la muncă fără plată ca urmare a epidemiei coronavirusului a fost adoptată la 30 aprilie 2020 și a intrat în vigoare la 1 mai 2020, se arată într-un comunicat de presă al guvernului. Despăgubirea pentru pierderea câștigurilor este de asemenea plătită în situația în care unei persoane i s-a recomandat să rămână în condiții de carantină după ce s-a întors în Finlanda din străinătate. Sprijinul compensează salariile pierdute de un părinte când acesta este absent de la muncă fără remunerație, în timp ce a respectat recomandările guvernului de izolare. Beneficiul este de asemenea disponibil pentru persoanele care sosesc în Finlanda din străinătate, care sunt plasate în condiții de carantină și care, prin urmare, sunt plecate de la muncă fără remunerare. Condiția compensării este aceea că persoana are un raport de muncă contractual sau de serviciu public în vigoare în Finlanda. Sprijinul va fi plătit pentru o perioadă de maximum 14 zile de la data sosirii în Finlanda. Valoarea ajutorului este egală cu indemnizația minimă pentru creșterea copilului, 28,94 EUR pe zi (723,50 EUR pe lună). Asistența este disponibilă retroactiv începând cu data de 16 martie pentru toată perioada stării de urgență.
LETONIA
  • Finance Latvia Association, în colaborare cu membrii săi, a dezvoltat un moratoriu care le permite clienților băncilor care întâmpină dificultăți financiare temporare din cauza COVID-19 să întârzie rambursările ipotecare de bază cu până la 12 luni și leasingul lor și rambursarea bazei de împrumuturi de consum pentru o perioadă de până la șase luni. Moratoriu a fost convenit cu Comisia pentru piața financiară și de capital, şi a fost, de asemenea, revizuit de Consiliul Concurenței din Letonia, după consultările cu Comisia Europeană. Astfel băncile pot oferi un sprijin sporit clienților lor pentru a-i ajuta să rezolve dificultăți pe termen scurt în realizarea rambursărilor împrumuturilor. Moratoriu afirmă că un client va putea întârzia plata sumei de rambursare de bază a împrumutului său dacă nu a avut întârzieri semnificative în îndeplinirea obligațiilor în ultimele 12 luni înainte de 12 martie 2020, atât timp cât nu a declarat insolvența înainte de data specificată sau în perioada de pauză a împrumutului și cu condiția ca clientul să plătească în continuare dobânzile și / sau alte plăți stabilite în contractul de împrumut. Moratoriu a intrat în vigoare pe 29 aprilie 2020 și se va aplica până când Asociația anunță că s-a încheiat. O pauză de plata a împrumutului poate fi acordată o singură dată în conformitate cu principiile moratoriului; clienții trebuie să depună o cerere, iar băncile trebuie să ia o decizie până la 30 iunie 2020. Astfel de moratorii au fost, de asemenea, semnate în aceste zile în Lituania și Estonia. Sursa: The Baltic Course

  • Ministerul Economiei va solicita Ministerului Finanțelor și guvernului să ia în considerare mai multe măsuri de sprijin pentru companiile de turism, inclusiv introducerea unei cote reduse de impozit pe valoarea adăugată de 5% pentru industria de catering și cazare, a informat Ministerul Economiei în urma întâlnirii ministrului economiei, Janis Vitenbergs cu reprezentanții industriei turismului. Printre posibilele măsuri de sprijin, va fi evaluată punerea în aplicare a unui sistem echilibrat de bonuri pentru serviciile de turism furnizate de agenții de turism. Ministerul Economiei intenționează, de asemenea, să introducă măsuri de sprijin pentru dezvoltarea turismului local pentru a sprijini companiile locale de turism în perioada viitoare și pentru a crește cererea locală, inclusiv o campanie de informare care promovează turismul local. De asemenea, va fi considerat un sprijin pentru dezvoltarea turismului de afaceri, și se va oferi sprijin companiilor care au ajutat la organizarea zborurilor de repatriere. Criza cauzată de virusul Covid-19 a provocat acum o scădere a cifrei de afaceri de aproape 100% în toate sectoarele turismului, provocând pierderi agenților și operatorilor de turism, precum și a sectoarelor de cazare și catering. Acest lucru a afectat direct peste 3.000 de întreprinderi mici și mijlocii și mai mult de 25.000 de angajați, a subliniat Ministerul Economiei. Conform datelor întocmite de Ministerul Economiei, industria a suferit pierderi de aproximativ 110 mil. EUR, operatorii de turism și agențiile au pierdut 33 mil. EUR, sectorul de cazare 21 mil. EUR și sectorul catering 56 mil. EUR.

POLONIA

  • Etapa a II-a de relaxare economică din Polonia a început ieri, 4 mai 2020, si consta in: redeschiderea hotelurilor și a altor spații de cazare (fără restaurantele din dotare); redeschiderea magazinelor din galeriile comerciale, cu limitarea numărului de persoane în funcție de spațiul disponibil (1 pers./15m2), cu excepția spațiilor de relaxare și gastronomice; redeschiderea unor instituții de cultură: biblioteci, muzee și galerii de artă, cu limitarea numărului de persoane în funcție de spațiul disponibil; redeschiderea spațiilor destinate sportului – doar a celor exterioare (stadioane, terenuri, terenuri de tenis). Din 6 mai se redeschid creșele și grădinițele. Următoarele etape de relaxare economică vor fi anunțate la un interval de două săptămâni, în baza a trei criterii, care vor fi supuse analizei: numarul cazurilor de îmbolnăvire (nu mai mare de 3-4%), respectarea distanțării sociale, eficiența serviciului medical (numarul de paturi libere din spitale, aparatura disponibilă, numărul medicilor). Mai multe informatii.
  • La 30 aprilie, Seimul Poloniei a adoptat așa-numitul scut anti-criză 3.0. Acum, documentul va fi procesat de Senat. Ce se schimbă? Din punctul de vedere al antreprenorilor, cea mai importantă schimbare se referă la contribuțiile de securitate socială. Reamintim că dispozițiile actuale ale scutului anticriză scutesc toți antreprenorii care angajează până la 49 de angajați de la plata lor. Cu toate acestea, pentru a beneficia de scutire, venitul lor nu poate depăși limita de 300% din salariul mediu lunar. Aceasta înseamnă că scutirea a fost acordată celor care nu au înregistrat venituri mai mari de aprox. 16.000 PLN. Scutul anti-criză 3.0 in textul sau presupune extinderea acestei scutiri. Antreprenorii vor putea opri plata contribuțiilor de asigurări sociale (ZUS) dacă venitul lor depășește 300%, dar venitul nu este mai mare de 7.000 PLN. Reducerea se aplică numai la două luni (pentru aprilie și mai). Scutul anti-criza - varianta 3.0 prevede, de asemenea, că străinii ar putea prelua munca sezonieră fără permis. În plus, următoarea tranșă a scutului anti-criză a inclus prevederi care prevăd că Institutul Polonez de Film (IPF) va primi o injecție de numerar de la giganti streaming. Companii precum Netflix, Amazon, Apple, CDA.pl, Polsat și TVN vor plăti 1,5% în contul IPF veniturile platformelor. Institutul Polonez de Film urmează să primească aproximativ 15 milioane PLN în acest sens.
  • În 4-8 săptămâni, Fondul polonez de dezvoltare (PFR) intenționează să strângă până la 100 de miliarde PLN din emisiunea de obligațiuni adresate în principal investitorilor instituționali - a declarat președintele PFR Paweł Borys. "Aceasta este o operațiune pe care nimeni nu a făcut-o până acum, trebuie să strângem 100 de miliarde de PLN pentru a preveni falimentele în masă, creșterea bruscă a șomajului și pentru a reduce riscul sistemic al băncilor cu 4-8 săptămâni", a declarat Borys în cadrul dezbaterii Societății CFA Polonia. "Presupunem tenori mai lungi și mai scurti, avem garanții ale Trezoreriei Statului. Ideea de a introduce o problemă pe piața de vânzare cu amănuntul este de asemenea bună, dar aici am putea vorbi despre sume de ordinul a 5 miliarde de PLN. Prin urmare, acestea nu sunt sume mari, vrem să strângem o sumă mult mai mare din sectorul financiar "- a adăugat președintele PFR. Paweł Borys a anunțat că PFR dorește să înceapă programul de sprijin pentru antreprenori în zilele următoare, după ce a obținut acordul Comisiei Europene. Mai multe informații.
  • Președintele PGNiG: obiectivul nostru este să devenim complet independenți de gazele din Rusia. Rusia este încă cel mai mare furnizor de gaz pe piața europeană prin Gazprom. A doua sursă de gaz pentru Europa este data de Norvegia. Această investiție are o importanță strategică nu doar pentru sectorul energetic polonez, ci pentru întreaga economie poloneză - a declarat Jerzy Polinski, președintele PGNiG la Radio 24 din Polonia. În octombrie 2022, gazul din Norvegia urmează să curgă în Polonia prin conducta de gaz a zonei Marii Baltice. Președintele Andrzej Duda a spus că proiectul are o importanță deosebită pentru economia energetică din Europa și pentru securitatea energetică europeană. „O etapă importantă în devenirea independentă de Rusia”. Președinte PGNiG pentru construcția conductei baltice Jerzy Kwieciński a explicat că investiția în țeava baltică înseamnă că Polonia câștigă o nouă sursă de gaz care va curge direct de pe raftul norvegian. „La sfârșitul anului 2022, contractul nostru cu Gazprom expiră pentru livrările în Polonia prin conducta Yamal. În loc să curgă gaze dinspre est, vom avea gaz care să curgă din Norvegia, prin Danemarca” - a spus invitatul emisiunii. "Înainte nu exista voința politică de a implementa această investiție". După cum a menționat președintele PGNiG, discuțiile despre aprovizionarea cu gaze din nord au fost deja în curs în 2005-2007. „A fost una dintre investițiile aparținând conceptului strategic al președintelui Lech Kaczyński, astfel încât să devenim independenți de gazul rusesc tocmai prin construirea unei conducte care să ne conecteze cu punțile de pe raftul norvegian. Această investiție ar fi putut fi pusă în aplicare mai devreme, dar nu a existat voință politică - a adăugat el. „Vedem că pe piața europeană unele țări, în special vecinii noștri occidentali, se străduiesc să creeze cele mai bune condiții pentru funcționarea gazelor rusești, astfel încât să ocolească atât Polonia, cât și Ucraina. Gazoductul Nord Stream I și II vor servi acestui scop. Pe de altă parte, există aspirații ca infrastructura construită de ruși să fie exclusă din ordinea europeană. Credem că acest lucru este absolut greșit. Toate entitățile ar trebui să fie supuse acelorași principii europene ", a declarat Jerzy Kwieciński. Mai mult, aici. (sinteză realizată de MMACA)

Știri pe scurt:


  • Pandemia de coronavirus rămâne principalul subiect urmărit de presa internațională, care pune accent pe cele mai recente evoluții dar și pe măsurile de relaxare treptată a restricțiilor, adoptate de mai multe țări. În timp ce majoritatea țărilor europene anunță că au depășit vârful epidemiei și că încep să relaxeze măsurile de izolare impuse, doar cinci state de pe bătrânul continent încă nu au atins vârful, susține Andrea Ammon, directoarea Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), citată de The New York Times. Responsabilul din domeniul medical le-a declarat europarlamentarilor că „în Bulgaria încă mai are loc o înmulțire a cazurilor, în vreme ce în Regatul Unit, Polonia, România și Suedia agenția nu a observat nici o schimbare substanțială în ultimele 14 zile”. În toate celelalte țări europene s-a înregistrat o scădere a cazurilor, a declarat Andrea Ammon, precizând că „De sâmbătă, pare că valul inițial de transmisie în Europa a trecut de vârful său”, mai notează The New York Times. Referindu-se la situația din România, publicația americană reține faptul că președintele Klaus Iohannis a anunțat că nu va fi extinsă starea de urgență după expirarea ei pe 15 mai, dar va fi impusă o „stare de alertă”. Ziarul grecesc I Efimerida precizează că starea de alertă, anunțată de președinte României după întrevederea avută cu membrii executivului, permite o relaxare ușoară a restricțiilor.
  • Pentru a susține eforturile privind dezvoltarea unui vaccin împotriva coronavirusului, Uniunea Europeană a demarat o strângere de fonduri la nivel mondial, inițiativă care a adunat mai multe miliarde de euro în primele ore de la lansare, scrie Euronews. Fondul se dorește „o platformă globală pentru a accelera și impulsiona cercetarea, dezvoltarea, accesul și distribuția echitabilă a vaccinului și a altor terapii salvatoare de vieți”. După o sesiune-maraton de strângere de fonduri, timp de trei ore, liderii mondiali au promis o contribuție de 7,4 miliarde de euro, foarte aproape de obiectivul propus, de 7 miliarde și jumătate, scrie Deutsche Welle. Comisia Europeană a deschis evenimentul cu promisiunea unei donații de un miliard de euro, urmată de anunțuri similare din partea Franței și a Germaniei, care au spus că alocă sume de 500, respectiv 525 de milioane de dolari. Evenimentul a fost umbrit însă de absența Statelor Unite, care au decis anterior să își suspende și contribuția la Organizația Mondială a Sănătății, mai amintește Deutsche Welle. „Nu este vorba doar de bani” în această strângere de fonduri, comentează Der Spiegel. „Intenţia este ca şi parteneriatul dintre ţările UE, fundaţii şi instituţii de felul OMS şi Uniunii Africane, să transmită un mesaj: în lupta împotriva unui virus care nu respectă frontiere naţionale, acţiunea comună este mai importantă ca oricând. Şi la fel ar trebui să stea lucrurile mai târziu, când va veni vremea să fie distribuit un vaccin. Este nevoie ca acesta să fie pus rapid la dispoziţia ţărilor mici şi sărace”, arată Der Spiegel.
  • Despre criza coronavirusului și implicațiile asupra mediului politic scrie The Guardian, care opinează că „Premierul Sloveniei o ia pe urmele lui Viktor Orban cu atacuri la adresa media şi a migranţilor”. „Premierul de dreapta din Slovenia, Janez Janša, i-a calificat pe jurnaliştii critici la adresa sa drept mincinoşi şi practicanţi ai prostituţiei în domeniul presei şi a spus că directorul general al OMS ar trebui să demisioneze. Criticii se tem că Janša, asemenea mentorului său Orban, vrea să folosească criza coronavirusului în avantaj politic. El va putea totodată să acţioneze ca o nouă voce în UE în sprijinul lui Orban şi al guvernului polonez, care vor să se asigure că uniunea nu va ţine prelegeri statelor membre pe teme de democraţie şi stat de drept”, mai arată The Guardian. Și tot din actualitatea politică europeană, EUobserver notează că Bucureștiul și Budapesta sunt implicate într-un scandal legat de declarațiile președintelui României privind un proiect de lege pe tema autonomiei Ținutului Secuiesc. Schimbul de replici și de acuzații pe tema declarațiilor președintelui s-a acutizat între Budapesta și București însă trecând peste scandalul diplomatic, „unii analiști politici văd răbufnirea președintelui român ca pe o manevră electorală pentru atragerea de voturi naționaliste și pentru distragerea atenției de la modul în care gestionează statul pandemia”, comentează EUobserver.(Rador)






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





8090 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Aiureli politice. (Marţi, 5 mai 2020, 8:54)

    asavreau [utilizator]

    Hai să ne facem că muncim.Va fi audiat Halvig,se va da un comunicat la general că nu,nu se cunoaște nimic.Dacă SRI confirmă sau infirmă clar,înseamnă că SRI recunoaște că are oameni infiltrați la vârful politicii în fiecare partid și atunci înseamnă că au încălcat legea!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by