Pandemia cauzată de coronavirus a cauzat 200.000 de decese în întreaga Europă de la începutul lunii ianuarie, nicio nație nefiind cruțată. În cele mai afectate țări, întregi comunități au fost îndoliate. Impactul însă nu a fost resimțit în mod egal de toată lumea, scrie Euronews.
În întreaga lume persoanele vârstnice au suferit cel mai mult. În Regatul Unit doar 0,01% din decese au fost înregistrate în rândul tinerilor sub 15 ani, 1% în rândul celor cu vârsta între 15-44 de ani și în jur de două treimi din fatalități au avut loc printre persoanele de peste 75 de ani.
Aceasta nu este o boală care îi afectează pe tineri. Dar pe măsură ce Europa a intrat în carantină, afacerile s-au închis și locurile de muncă au dispărut, tinerii au fost afectați disproporționat într-un alt mod.
Unii se tem că șocurile cauzate de pandemie i-ar putea traumatiza pentru întregul parcurs al vieții lor profesionale, creând o așa-numită „generație a restricțiilor”.
Mai mult de 1 din 6 tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani și-au pierdut locul de muncă sau au fost disponibilizați temporar de la izbucnirea pandemiei, potrivit Organizației Internaționale a Muncii (OIM). Chiar și cei care au continuat să meargă la muncă și-au văzut numărul de ore lucrătoare scăzând cu 23%.
OIM afirmă că la nivel mondial mai mult de 4 din 10 tineri cu vârsta între 15 și 24 de ani lucrau în sectoare puternic lovite de pandemie când a izbucnit criza și aproape 77% aveau locuri de muncă informale.
În Europa, situația tinerilor este cea mai dificilă în sudul continentului. În țări ca Italia, Spania, Grecia și Franța, toate locuri unde rata șomajului în rândul tinerilor era deja mai mare decât media Uniunii Europene, procentul locurilor de muncă sezoniere sau pe termen scurt este mai ridicat întrucât economiile naționale se bazează puternic pe sectoare precum turismul.
Chiar și înainte de izbucnirea pandemiei Italia era țara din UE cu cel mai mare procent al persoanelor cu vârsta între 20 și 34 de ani care nici nu lucrează, nici nu studiază, așa-numita generație NEET (Not in Education, Employment or Training). Cu un procent de 27,8% Italia se afla cu mult peste media de 16,4% a Uniunii.
Lucrurile s-au înrăutățit atât de tare încât mulți au renunțat să își caute un loc de muncă fiindcă pur și simplu nu erau posturi disponibile.
„Impactul va fi enorm”
Per total, Banca Central Europeană a estimat luna aceasta că sub cea mai pesimistă prognoză, rata șomajului ar putea crește la un record istoric de 12,5% anul viitor, ceea ce ar însemna 7 milioane de locuri de muncă pierdute. O lovitură devastatoare iar pentru mulți este a doua în mai puțin de 10 ani.
Instabilitatea a venit în cel mai rău moment posibil. Tinerii care au intrat pe piața muncii în mijlocul crizei financiare între 2008 și 2013 sunt loviți din nou tocmai pe când începuseră să se pună pe picioare.
„Impactul va fi enorm deoarece tinerii oricum încep dintr-o poziție foarte vulnerabilă caracterizată de incertitudine și nu decontaseră încă în întregime factura crizei anterioare”, afirmă María Ángeles Davia Rodríguez, profesor la Universitatea Castilla-La Mancha.
Deci nu ar trebui să constituie o surpriză că numărul tinerilor cu vârsta între 16 și 24 de ani care se simt deprimați s-a triplat în rândul femeilor și a crescut de patru ori în rândul bărbaților în timpul crizei, potrivit cercetărilor realizate de institutul pentru sănătate publică Sciensano.
Fiecare generație a fost marcată de evenimente traumatice care pot genera teamă și incertitudine. Aceste evenimente schimbă modul în care oamenii înțeleg lumea și afectează maniera în care aceștia iau decizii și își asumă riscuri.
Tinerii din ziua de azi nu se confruntă doar cu riscul de a nu își putea găsi un loc de muncă pe termen scurt dar, pentru a doua oară în ultimii 10 ani, se confruntă cu forțe care le schimbă viața, salarii mai mici pe termen lung și presiuni inevitabile care pentru mulți vor însemna că nu își vor putea îndeplini niciodată ambițiile, notează Euronews.
Citește și:
0
1
