Cum arată tavernele din Grecia (foto-video reportaj). ● Furnizorii de gaze nu vor să scadă preţurile, deşi producătorii le vând ieftin. ● Piaţa muncii, lovită puternic de pandemia de COVID-19. ● Nicu Marcu a primit aviz pozitiv din partea Comisiilor economice din Parlament pentru şefia ASF. ● Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. ● Dăianu: O relaxare excesivă a politicii monetare, combinată cu un deficit de două cifre, ar destabiliza economia şi ar crea o criză a leului. ● Bursa românească este blocată. Deși există bani în piață, investitorii se tem de o înăsprire a restricțiilor. ● FP: Achiziția activelor CEZ de către Hidroelectrica ar afecta procesul de listare.

Business reportFoto: Colaj foto

FOTO-VIDEO REPORTAJ | Cum arată tavernele din Grecia. Pandemia de Covid-19 a adus ineditul în turismul anului 2020. După o perioadă de lock down de aproximativ 100 de zile, activitatea în turism este relansată cu măști, mănuși și dezinfectant. În România, redeschiderea teraselor a fost primită cu mare entuziasm, dovada (oarecum ironică) stând și în creșterea numărului de cazuri noi de coronavirus. Asemenea României, și Grecia a spus DA turismului și tuturor afacerilor din domeniu. Cum arată terasele din Grecia și dacă poartă ospătarii echipamentul de protecție, aflăm din materialul realizat de wall-street.ro. Unul dintre motivele pentru care românii, dar și alte naționalități aleg să viziteze Grecia este diversitatea felurilor de mâncare, gustul culinar grecesc, dar și mărimea porțiilor de mâncare. Grecia a redeschis turismul pentru câteva dintre statele europene, tavernele locale fiind pregătite să primească primii oaspeți. Sub auspiciile noului virus, ospătarii greci, chiar și proprietarii tavernelor sunt obligați să poarte măști sau viziere, care să împiedice răspândirea noului virus, scrie wall-street.ro.

Furnizorii de gaze nu vor să scadă preţurile, deşi producătorii le vând ieftin. Furnizorii de gaze din România nu vor să scadă preţurile la gaze, de la 1 iulie, odată cu liberalizarea pieţei, şi susţin că nu există pe piaţă gaze ieftine pe termen lung. Asta deşi producătorii sunt obligaţi să vândă chiar şi sub costul de producţie. Ministrul Economiei, Virgil Popescu, spunea că facturile ar trebui să scadă cu 10-15%, odată cu liberalizarea pieţei. El a acuzat marii furnizori de gaze naturale că încearcă să profite de pe urma românilor care nu se informează cu privire la liberalizarea preţului la gaze. În acest sens, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energiei (ANRE) i-a obligat pe cei doi mari producători, Romgaz şi OMV Petrom, să scoată la licitaţie pe bursele din România 30% din producţie la un preţ iniţial maximal egal cu 95% din preţul de pe bursa austriacă CEGH, în primă fază, scrie adevarul.ro.

Piaţa muncii, lovită puternic de pandemia de COVID-19: Mai mult de 467.000 de locuri de muncă au fost şterse din economie până pe 1 iunie. Economia locală a pierdut aproape 6.100 de locuri de muncă zilnic de la debutul stării de urgenţă şi până pe 1 iunie. Mai mult de 467.000 de locuri de muncă au fost şterse din economie în perioada 16 martie – 1 iunie, conform datelor transmise de Inspecţia Muncii, la solicitarea Ziarului Financiar. Astfel, piaţa locală a muncii a pierdut aproape 6.100 joburi zilnic în perioada menţionată. Numărul contractelor de muncă încetate, adică oamenii care fie au fost concediaţi, fie nu le-au mai fost prelungite contractele de muncă, a fost de 467.453 pe 1 iunie, conform sursei citate. Pe 28 mai, ultima dată la care Ministerul Muncii a făcut publice datele cu privire la contractele încetate şi suspendate, erau 429.585 de contracte încheiate, ceea ce înseamnă că aproape 38.000 de oameni au rămas fără loc de muncă numai în intervalul 28 mai – 1 iunie, scrie ZF.ro.

Nicu Marcu a primit aviz pozitiv din partea Comisiilor economice din Parlament pentru şefia ASF. Audierea lui Nicu Marcu pentru funcţia de preşedinte la ASF din Comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament a fost un "adevărat simulacru", a scris pe Facebook Ramona Nicoleta Dinu, senator USR. Aceasta a precizat: "Audierile unicului candidat la funcţia de preşedinte al ASF au constat în 15 minute prezentare din partea candidatului, 15 minute pentru adresarea de întrebări şi încă vreo 15 minute pentru răspunsuri. Un adevărat simulacru! În cadrul sesiunii de întrebări, i-am cerut candidatului să îmi prezinte sfera de cuprindere a domeniului financiar în înţelegerea dumnealui, dar şi în sensul dat de OUG 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară. Apoi, l-am întrebat ce secvenţe din CV-ul dumnealui ar trebui avute în vedere pentru a dovedi îndeplinirea condiţiei de minim 8 ani experienţă profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare. În răspunsul său a menţionat ca fiind relevante activitatea didactică în învăţământul superior, experienţa de contabil şef şi cea de consilier de conturi în cadrul Curţii de Conturi. În opinia mea şi, mai ales, în sensul dat de OUG 93/2012 domeniului financiar (ce cuprinde piaţă de capital, asigurări şi pensii private), domnul Nicu Marcu nu îndeplineşte condiţia impusă prin art. 9, lit. a^2 din actul normativ anterior menţionat", scrie bursa.ro.

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari. Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii zece ani, cu sprijinul Fondului de revenire economică propus de Comisia Europeană și dezbătut la ora actuală de liderii europeni. Proiectele s-ar axa pe sănătate publică, infrastructură de transport și energie/reducerea dependenței de carbon. România ar putea fi unul dintre cei mai mari beneficiari ai unui astfel de plan, aflându-se pe harta principalelor proiecte de infrastructură propuse de institut. Proiectele sunt structurate pe doi piloni, statele membre urmând să contribuie cu circa 500 de miliarde de euro. Cea mai mare parte a banilor – 1.500 de miliarde de euro – ar fi dedicată finanțării unor proiecte ”cu adevărat europene”, care să creeze valoare adăugată pentru toate statele membre. ”Criza indusă de pandemie, survenită în urma crizelor financiare și a datoriilor din zona euro, reprezintă o provocare uriașă. Răspunsul trebuie să țină cont de provocările structurale pe termen lung și, mai ales, de provocările induse de schimbările climatice. Uniunea Europeană ar trebui să se ridice la nivelul acestor provocări printr-un program de reformă ambițios pe termen mediu,scrie cursdeguvernare.ro.

Dăianu: O relaxare excesivă a politicii monetare, combinată cu un deficit de două cifre, ar destabiliza economia şi ar crea o criză a leului. "Pandemia nu a fost învinsă, iar cifrele ne descurajează. Dacă nu ai colaborarea cetăţenilor, dacă nu există un parteneriat între cei care administrează treburile publice şi mediul de afaceri şi nu în ultimul rând cetăţenii, dacă nu îi ai alături, o să ajungi din nou în situaţia unor măsuri percepute ca foarte restrictive. Ai nevoie de cetăţeni să-ţi fie alături. Şi nu va fi simplu", a arătat Dăianu, în cadrul evenimentului organizat de ziarul Bursa, scrie Agerpres. El consideră că suntem într-o fază de încercare de limitare a stricăciunilor, nu într-o fază de construcţie. "Este lăudabil că explorăm viitorul şi ne gândim la un nou model de dezvoltare, dar suntem încă în faza în care încercăm să limităm stricăciunile. Peste tot se face aşa. Iar stricăciunile privesc afacerile, dar în primul rând capitalul care este cel mai de preţ al unei corporaţii, al unei economii, al societăţii: oamenii. Maşini şi echipamente, dacă plăteşti, poţi importa. Dar dacă nu ai oameni sănătoşi, pricepuţi, nu funcţionează nimic", a subliniat preşedintele Consiliului Fiscal. Potrivit acestuia, România are dezavantajul faptului că veniturile fiscale sunt doar 26-27% din PIB, în timp ce în statele dezvoltate media este de 40%, noteaza enonomica.net

Bursa românească este blocată. Deși există bani în piață, investitorii amână reintrarea la cumpărare, temători că autoritățile ar viza o înăsprire a restricțiilor. Prăbușirea subită a volumelor de la BVB este explicată de un broker atât prin depășirea perioadei de dividend, cât și printr-o prudență a investitorilor față de o eventuală amânare a reintrării în normalitate după ce majorarea numărului de testări a adus o creștere a raportărlor infecțiilor cu noul coronavirus. „Pe măsură ce a început să crească numărul de cazuri deja lumea stă în așteptare să vadă ce se întâmplă”, spune Răzvan Raț de la BRK Financial din Cluj-Napoca. La Bursa de Valori București am consemnat a 11-a sesiune a unei etape prelungite de oscilații laterale și o nouă zi cu volume foarte mici. Rulajul pieței de acțiuni abia a fost de 15,78 milioane lei (3,26 milioane euro) într-o ședință în care doar pe 4 emitenți a fost depășit reperul unor transferuri de 1 milion de lei. „Lumea cumva încă așteaptă să facă investiții”, a declarat pentru Profit.ro Răzvan Raț, director general adjunct la BRK Financial Group. „Ca și tipar, cei care nu au acțiuni stau cu bani în cont și așteaptă să cumpere acțiuni în perioada următoare.”, noteaza profit.ro.

FP: Achiziția activelor CEZ de către Hidroelectrica ar afecta procesul de listare și ar pune în pericol șansele României de a fi promovată la statutul de piață emergentă de către MSCI. Fondul Proprietatea (FP) îndeamnă Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, în calitate de acționar majoritar al Hidroelectrica, să ia în considerare pe deplin riscurile privind achiziția activelor CEZ și să nu aprobe solicitarea companiei de a depune o ofertă angajantă, potrivit unui comunicat. Fondul consideră cu fermitate că achiziția activelor CEZ de către Hidroelectrica nu ar crea valoare pentru acționarii săi și ar afecta procesul de listare și evaluarea potențială a companiei, ceea ce, la rândul său, ar pune în pericol șansele României de a fi promovată la statutul de piață emergentă de către MSCI. Fondul a transmis: “În opinia noastră, în structura sa actuală, Hidroelectrica este poziționată în mod optim pentru a depăși cu bine actualul mediu de business dificil. Fondul și-a exprimat și în trecut îngrijorările în legătură cu această potențială achiziție și ar dori să sublinieze posibilele riscuri pentru Hidroelectrica și acționarii săi: Achiziționarea activelor CEZ riscă să dilueze valoarea generală a Hidroelectrica, compania nu are o experiență dovedită în gestionarea acestor tipuri de active, Hidroelectrica și-ar asuma riscurile specifice noilor linii de business, iar listarea Hidroelectrica ar fi îngreunată și întârziată, din cauza timpului și resurselor necesare procesului de integrare a noilor achiziții, scrie financialintelligence.ro.