Programul Prima Casă reporneşte în două săptămâni. Cum va fi numit şi ce schimbări aduce ● Cum sunt amenințați românii care vor să schimbe furnizorul de electricitate chiar de marile companii. Mărturiile oamenilor. ● Împrumuturile României, de la criză la criză. Deja –vu? ● Kovesi, interviu la Euronews: Sunt sigură că vor urma atacuri ● Proprietarul City Grill: “Sperăm ca miercuri să se ia o decizie privind redeschiderea restaurantelor. În cel mai bun caz, deschidem vineri, pe 10 iulie” ● Ministrul Energiei: Mă aştept ca şi al doilea mare furnizor din piaţa gazelor să anunţe scăderi de preț ● Numărul companiilor chineze listate în lume a crescut.
Programul Prima Casă reporneşte în două săptămâni. Cum va fi numit şi ce schimbări aduce. Guvernul pregăteşte schimbări la programul Prima Casă, care va fi deblocat în circa două săptămâni şi va deveni programul „O Nouă Casă”, a anunţat Cristian Păun, preşedintele FNGCIMM. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat în plină criză proiectul ce prevede ca programul „Prima Casă“ să devină un program social intitulat „O familie, o casă“. Cu toate acestea, programul „O familie, o casă“ încă nu are normele de aplicare. Drept urmare, de facto, ambele programe sunt blocate. Prezent la Digi24, Cristian Păun a precizat că noul program nu se va mai axa pe aspectul social. Cu alte cuvinte, plafonul salarial nu va mai fi o condiţie. În forma actuală, creditele „O familie, o casă” puteau fi accesate doar de românii cu venituri de până în 4.500 de lei de familie, respectiv 7.000 de lei, dacă au copii, scrie adevarul.ro
Cum sunt amenințați românii care vor să schimbe furnizorul de electricitate chiar de marile companii Mărturiile oamenilor. În teorie, piața de energie electrică este liberă, dar în practică am găsit situații în care oamenii sunt șicanați și chiar amenințați dacă schimbă furnizorul actual cu unul nou. Iar practicile sunt ale unora dintre marile grupuri de firme care își doresc, declarativ, liberalizarea completă a pieței, dar nu le mai place atunci când alții le iau din clienți. Liberalizarea pieței de energie electrică, ce implică inclusv posibilitatea de a schimba furnizorul în funcție de dorința consumatorului, este un demeres susținut, declarativ, de toate marile grupuri de distribuție și furnizare de energie electrică din țară, Enel, CEZ, Electrica și E.On. În practică însă, așa cum veți citi mai jos, când un client vrea să plece de la unele dintre aceste mari grupuri pentru a avea un alt furnizor, inclusiv altul dintre cei mari, este sfatuit să se mai gândească și chiar amenințat, dacă chiar o face. Am intrat în posesia unor notificări ale mai multor persoane fizice care au reclamat că au fost amenințate de vechiul furnizor să rămână la el (sau să se întoarcă în cazul în care a semnat cu alt furnizor) și uneori oamenii chiar au renunțat să se mai mute, cedând amenințărilor – li s-a spus chiar că rămân fără curent. Vi le vom prezenta în continuare, scrie economica.net.
Împrumuturile României, de la criză la criză. Deja –vu? Vă mai amintiți de criza din 2009 și de împrumutul de aproape 20 de miliarde de euro pe care a trebuit să îl luăm pentru a traversa acea situație economică dificilă?
Dincolo de banii FMI (circa 13 miliarde de euro) achitați integral până la începutul lui 2016, România a mai returnat de la bugetul statului cele 5 miliarde de euro primite ca ajutor de la UE. Dar cu asta nu am terminat nici până în prezent cu achitarea obligațiilor asumate în urmă cu un deceniu. Conform programului stabilit pentru serviciul datoriei aferente așa-numitului „Pachet financiar extern”, mai avem de restituit miliardul luat prin trei împrumuturi de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (cunoscută drept Banca Mondială). Partea bună în contextul pandemiei care a afectat mersul economiei și va expanda deficitul public pe anul în curs este că nu avem obligații de plată legate de banii luați de la BIRD în 2020 și 2021. Partea care rămâne de onorat este plata unor comisioane anuale de circa 15 milioane de euro în contul acestui miliard, urmată de achitarea a 600 milioane euro în 2022 și 400 de milioane de euro în 2023 (când comisionul aferent va scădea la „doar” 3,7 milioane euro), scrie cursdeguvernare.ro.
Kovesi, interviu la Euronews: Sunt sigură că vor urma atacuri. Laura Codruța Kovesi a declarat, într-un interviu pentru Euronews, că există corupție în toate țările, nu doar în cele din UE. Despre corupția din România, procurorul șef european a spus că independența justiției a fost afectată constant, prin atacuri și modificări legislative. În interviul acordat postului Euronews, procurorul-şef european, Laura Codruţa Kovesi, a spus că fenomenul corupţiei există aproape peste tot, nu doar în ţările membre UE, însă amploarea acestuia depinde de nivelul de implicare al autorităţilor locale. Răspunzând, în limba română la întrebările jurnalistului, fosta şefă a DNA a precizat că, odată operaţional, Parchetul European va avea ca atribuţii investigarea şi angajarea urmăririi în justiţie pentru fraude legate de bugetul UE, instituţia urmând să devină una care va schimba fundamental modul în care au fost cercetate până acum aceste fraude financiare şi infracţiunile de criminalitate organizată. Pentru moment însă, activitatea instituţiei pe care Kovesi o conduce este blocată de Malta, micul stat european ce nu a oferit până acum vreun candidat eligibil pentru instituţia europeană, scrie cotidianul.ro
Proprietarul City Grill: “Sperăm ca miercuri să se ia o decizie privind redeschiderea restaurantelor. În cel mai bun caz, deschidem vineri, pe 10 iulie”. Restaurantele vor putea fi deschise cel mai devreme din data de 10 iulie, proprietarii de restaurante și organizațiile patronale din domeniu având în acest moment negocieri cu Guvernul, a declarat duminică, pentru Libertatea, Dragoș Petrescu, proprietarul lanțului de restaurante City Grill. Proprietarul City Grill, Dragoș Petrescu, a declarat că patronatele și autoritățile fac eforturi în aceste zile pentru a termina cât mai repede elaborarea normelor pentru redeschiderea restaurantelor, închise în martie, la debutul pandemiei în România. ”Sperăm să eliminăm mănușile, în rest regulile care se vor aplica vor fi cel mai probabil ca la terase”, a spus Petrescu. Dragoș Petrescu este proprietarul lanțului de restaurante City Grill, unul dintre cele mai mari din România, dar deține și localurile Hanu Berarilor, Caru cu Bere și Pescăruș. În total, acesta deține 16 unități de alimentație, iar 11.000 de români mâncau zilnic în acestea, scrie libertatea.ro
Final de drum pentru ultimele două fabrici preluate de Lactalis de la Jean Valvis în 2008. De ce închide Lactalis fabricile din judeţul Suceava, pe profit în ultimii doi ani? „Măsura concedierii colective presupune desfiinţarea a 158 de poziţii“. Grupul francez Lactalis, unul dintre cei mai puternici jucători din industria mondială a laptelui, care controlează din 2008 businessul LaDorna, a hotărât să închidă unităţile de producţie din Floreni şi Vatra Dornei, judeţul Suceava, pentru a eficientiza activitatea companiei. „Organizarea eficientă a activităţilor de producţie, continuarea procesului de producţie şi a investiţiilor în dezvoltarea portofoliului LaDorna sunt motivele care au stat la baza acestei decizii. (...) Analizând aceste cerinţe, am considerat că decizia actuală este cea mai bună soluţie ca să eficientizăm producţia şi să rămânem competitivi în industrie“, au spus reprezentanţii companiei Dorna Lactate, afacere ce a înregistrat profit atât în 2017 (3,5 mil. lei), cât şi în 2018 (9,5 mil. lei), ultimii ani pentru care există date disponibile, potrivit mfinanţe.ro. Lactalis deţine un sfert din cifra de afaceri din industria laptelui din România. Din cele mai mare zece companii din industria laptelui, Lactalis deţine trei: Albalact (liderul pieţei), Covalact şi Dorna Lactate, arată datele din Anuarul ZF Cei mai mari jucători din economie, scrie Zf.ro.
Ministrul Energiei: Mă aştept ca şi al doilea mare furnizor din piaţa gazelor să anunţe scăderi de preţ. Unul dintre cei doi mari jucători din piaţa gazelor naturale a anunţat deja reduceri de preţ de până la 20% şi mă aştept ca şi al doilea furnizor să anunţe scăderi, a declarat ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu. El a explicat luni seara, la B1TV, că săptămâna trecută a fost modificată legislaţia în domeniu, iar furnizorii sunt obligaţi să afişeze preţul cu care cumpără gazul. “Piaţa gazelor naturale pentru clienţii casnici e împărţită între doi mari jucători care au peste 90% din piaţă. Am afirmat că preţurile vor scădea între 10% şi 15% pentru că aşa este normal. Cumpără mai ieftin. Pentru iarna aceasta gazele deja se vând de către cei doi mari producători români undeva cu 40% mai ieftin decât le cumpărau în iarna trecută, deci este normal ca, pe total, cu tarife cu tot, să fie o scădere de 10–15%. Nu este uşor pentru un mare furnizor să scadă preţul pentru că se gândeşte că lumea este conservatoare, este mai uşor să nu se mute dintr-o parte în alta. Am modificat săptămâna trecută legislaţia şi le-am spus clar furnizorilor că trebuie să cumpere numai din programul de gas release, unde gazul este ieftin pentru clienţii casnici. Automat i-am obligat şi să afişeze preţul cu care cumpără. Să spună clientului cumpăr cu atât şi ţie ţi-l vând cu atât. O transparenţă totală. Ca prim efect vă pot spune că unul dintre cei doi jucători a anunţat deja reduceri cu 10% dacă fac contractul pe un an de zile şi cu 20% dacă îl fac pe doi ani. Mă aştept ca şi al doilea mare furnizor din piaţă să anunţe scăderi”, a precizat ministrul, scrie financialintelligence.ro.
Numărul companiilor chineze listate în lume a crescut. China avea, la data de 30 iunie din acest an, 7.425 de companii listate la 15 burse din lume, inclusiv la cele din Shanghai, Shenzhen, Hong Kong şi New York, cu o capitalizare de piaţă totală de 112,31 trilioane de yuani (15,9 trilioane de dolari), în creştere cu 6,24% faţă de finele lui 2019, potrivit unui clasament realizat de Wind Info, preluat de China Daily. Sursa menţionează că pragul de clasare a societăţilor chineze printre primele 500 de companii listate din lume a fost de 31,2 miliarde de yuani (valoare de piaţă) în prima jumătate a acestui an, iar valoarea medie de piaţă din clasament, de 133,5 miliarde de yuani. Potrivit Wind Info, primele 500 de companii sunt concentrate în sectorul financiar, farmaceutic şi biologic, al tehnologiei informaţiei şi electronicelor. Pe primele trei locuri în clasament se află gigantul tehnologic chinez Tencent, urmat de grupul de comerţ online Alibaba şi producătorul de semiconductori TSMC (Taiwan Semiconductor Manufacturing Corp.), cu valori de piaţă de 4,35 trilioane de yuani, 4,11 trilioane de yuani, respectiv 1,95 trilioane de yuani, scrie bursa.ro
