Anul trecut, peste 400.000 de români au părăsit localitatea în care locuiau, mutându-se în altă parte- fie în țară fie în străinătate. Ori se căsătoreau, ori își găseau un job mai bun, ori localitatea în care trăiseră nu le mai oferea speranțe pentru viitor. Media plecărilor cu domiciliul din ultimii 5 ani este de aproximativ 375.000/an. Anul trecut, bariera celor 400.000 de plecări a fost depășită. Institutul Național de Statistică numără plecările cu domiciliul ca fiind ”persoanele care pleaca din localitate si fac dovada ca au asigurată locuinta in alta localitate. Incepand din 1992 sunt incluse schimbarile de domiciliu in Municipiul Bucuresti dintr-un sector in altul. Schimbarile de domiciliu in cadrul aceleiasi localitati nu sunt incluse”. Datele de mai jos includ migratia internationala.

HotNews.roFoto: Hotnews

Am luat în calcul orașele și municipiile României, nu și satele sau comunele. Evident, o localitate este un corp viu. Oamenii pleacă, dar mai și vin. Noi am luat în calcul doar criteriul plecărilor. Si am constatat că sunt localități în care plecările din ultimii 10 ani ar fi redus cu trei sferturi populația locală. Noroc că au fost alți români care s-au mutat acolo, refacând deficitul demografic.

Datele arată că rata cea mai mare a plecărilor este din Baia de Aramă (Mehedinți), Motru (Gorj) și Rovinari (Gorj).

Vedeți mai jos top 10 municipii și orașe din care se pleacă cel mai mult (dați click pentru a mări graficul)

Baia de Aramă- Mehedinți. Site-ul Primăriei, aproape nefuncțional. Pe Ghidul Primăriilor, găsim mesajul Primarului: ”Orașul Baia de Aramă este locul în care istoria și cultura se îmbină armonios cu dezvoltarea economică și socială. Odată ajuns în Baia de Aramă, orcui îi este greu să-l părăsească (subl. mea). Orașul are un farmec aparte, pe care îl dau istoria, așezarea geografică, frumusețile naturale, tradițiile, obiceiurile păstrate cu sfințenie precum și viața băieșenilor. Pe drept cuvânt, pot spune că orașul este o destinație turistică, un loc plăcut în care să trăiești, să muncești și să studiezi, un oraș cu autorizați locale responsabile, deschise și cetățeni activi.

Ca și primar al orașului Baia de Aramă, de când am fost ales în această funcție, am fost conștient că nu îmi va fi ușor, ca Administrația locală este factorul hotărâtor pentru demararea unor serii de programe pentru crearea unor condiții de viață corespunzătoare în toate domeniile de activitate. Îmi iubesc concetățenii, mă identific cu nevoile lor, mă bucur alături de ei atunci când pot să îi ajut, din acest motiv s-a născut și dorința mea de a face tot posibilul pentru a ridica orașul și nivelul de viață al cetățenilor la standarde cât mai ridicate. Dovadă stau proiectele pe care le-am realizat în decursul mandatelor anterioare dar și proiectele care sunt în derulare”.

Orașul are puțin peste 5.500 locuitori. În ultimii 11 ani, peste 2.300 de locuitori au părăsit orașul. Anul trecut, numărul celor care au plecat a fost de 176, după ce în 2012 circa 300 de localnici au preferat să-și găsească un trai mai bun în altă parte.

Motru- Gorj. Este municipiu din anul 2000. Are aproape 22.000 de locuitori. În ultimii 11 ani, rata medie a plecărilor a fost de 31,78 la mia de locuitori. Anul trecut au plecat 551 localnici.

”Prin Hotarârea Consiliului de Ministrii nr. 1241/1959 privind dezvoltarea industriei carbonifere in tara noastra au inceput primele lucrari de deschiderea minelor. Rezervele de lignit din Valea Motrului au fost puse in valoare, odata cu realizarea lucrarilor de investitii, incepute in 1960, prin deschiderea in prima etapa a trei mine (Horasti, Leurda, Plostina), apoi prin aparitia Minei Rosiuta si Motru – Vest, iar in 1976, lucrarile de deschidere a Carierei Lupoaia.

Odata cu dezvoltarea cailor de acces, respectiv calea ferata Bucuresti – Timisoara din care, la statia Strehaia, se desprinde o linie secundara cu capatul in orasul Motru, procesul de transport al carbunelui extras s-a imbunatatit considerabil, oferind orasului nostru o dezvoltare dinamica, acesta capatând un profund caracter minier. Astfel orasul Motru ocupa locul doi ca importanta economica si sociala in judetul Gorj”, se arată pe site-ul Primăriei Motru.

Rovinari- Gorj. Oraș minier, având ca baza economică exploatarea minieră de cărbune (de suprafață și subterană) și producerea energiei electrice în cadrul termocentralei orașului, una dintre primele din Europa ca mărime. Localitatea a devenit oraș prin Decretul Prezidențial nr. 367/09.12.1981. Principala resursă minerală a orașului Rovinari este cărbunele inferior (lignit), folosit drept combustibil în centralele termoelectrice.

Regiunea Sud-Vest Oltenia cuprinde 3 zone defavorizate: Albeni, Schela și Rovinari, toate zonele fiind amplasate în județul Gorj. (vezi: Zone defavorizate)

Sub aspect economic, orașul Rovinari dispune de resurse în sectorul primar, prin rezervele de cărbune energetic, respectiv lignitul exploatat în cariere. Ponderea economică a orașului o constituie industria extractivă reprezentând circa ½ din producția totală pe județ (sursa).

Rata plecărilor la mia de locuitori din ultimii 11 ani: 31,67.

Băile Herculane (Caraș Severin). Celebra stațiune este un loc din care se pleacă des. Cu o rată a plecărilor de peste 30 la mia de locuitori, stațiunea este pe locul al 3-lea, din păcate. Anul trecut, din cei 1.600 de locuitori, 60 au preferat să plece.

Mai jos, rata medie a părăsirii orașelor și municipiilor la mia de locuitori (calcule făcute pe ultimii 11 ani: 2009-2019). Click pentru a o mări.