​Fizicianul Cristian Presura demonteaza argumentele Academiei Romane ● Ce echipamente pot primi angajaţii care muncesc de acasă şi cum se pot obţine cei 2.500 de lei de la stat ● Drama locuirii în România ● Polonia va introduce o taxă pe băuturile care conțin zahăr și pe micile sticle de băuturi alcoolice ● Cum crești o idee nouă, când un business moare ● Banca centrală a SUA va permite creșterea peste 2% a inflației pentru a proteja economia și locurile de muncă ● Afacerile cu statul ale deputaților ● Statele bogate, mai datoare decât după război ● Cristian Popa, ex-Viceguvernator BNR: Reaşezarea economiei după criza pandemică ● Cheltuielile rigide raportate la încasări - la un nou record.

Business reportFoto: Colaj foto

Fizicianul Cristian Presura demonteaza argumentele Academiei Romane. Riscul 5G, comparat cu cel al castravetilor murati. Fizicianul Cristian Presura a comentat comunicatul Academiei Romane referitor la utilizarea tehnologiei 5G, demontand mare parte dintre argumentele folosite. Presura sustine ca standardele pentru 5G sunt aceleasi ca la 4G cand vine vorba despre densitatea de energie, argumentand ca campurile electromagnetice generate nu au cum sa fie mai mari. In plus, spune ca radiatiile nu sunt neaparat periculoase. Referitor la asocierea dintre campul electromagnetic produs de radiofrecvente si dezvoltarea cancerului, fizicianul raspunde: "E adevarat, la aceeasi categorie sunt inclusi si castravetii murati. Categoria indica cum, daca punem intensitati uriase, mult mai mari, putem observa efecte in animale. La o categorie mai grava este "probabil cancerigen", acolo unde fumul de tigara are 9 molecule din aceasta categorie. Iar la cateoria "sigur cancerigen" intra carnea procesata. Citesc ca 50 de grame zilnice de carne procesata creste sansa de cancer de colon cu 18%. Zic asta doar sa vedeti cat de sanatosi sunt castravetii murati fata de fumul de tigara sau carnea procesata. Iar 5G-ul intra la castraveti murati", scrie ziare.com

Ce echipamente pot primi angajaţii care muncesc de acasă şi cum se pot obţine cei 2.500 de lei de la stat. Ministrul Muncii Violeta Alexandru a emis un ordin care stabileşte modalitatea de acordare a sprijinului financiar de 2.500 de lei de către stat pentru fiecare angajator care are salariaţi care muncesc de acasă şi categoriile de bunuri ce pot fi achiziţionate cu aceşti bani. În vederea acordării sumei, angajatorii transmit, prin mijloace electronice, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti, în raza cărora îşi au sediul social, următoarele documente, pentru care îşi asumă răspunderea privind corectitudinea şi veridicitatea datelor înscrise: a) o cerere semnată şi datată de reprezentantul legal, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 2; b) o declaraţie pe propria răspundere, dată prin reprezentantul legal, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 3; c) lista telesalariaţilor pentru care se solicită acordarea sumei prevăzute de art. 6 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 4”, se arată în ordinul supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Muncii și citat de adevarul.ro.

Drama locuirii în România: în patru sectoare din Bucureşti s-au construit 18.000 de locuinţe, dar nicio şcoală nouă în cinci ani. Primăriile dau autorizaţii de construire pentru locuinţe, însă degeaba locuinţele sunt dotate, utilate, mobilate, au gresie şi faianţă, dacă atunci când ieşi din casă nu sunt străzi, mijloace de transport, spaţii verzi, iar în clasele din şcoli ajung să înveţe şi câte 35-40 de elevi. Doar două creşe şi două grădiniţe noi au fost construite de la zero în ultimii cinci ani în sectoarele 1, 2, 3 şi 6 din Bucureşti, unde au fost livrate aproximativ 18.000 de locuinţe în acelaşi interval. Nicio şcoală de la zero nu a fost inaugurată, astfel încât să acopere nevoia care vine odată cu familiile care se mută în fiecare din noile apartamente şi case. Ziarul Financiar a întrebat pri­măriile tuturor celor şase sectoare din Bucureşti câte unităţi locative (case şi apartamente) au fost finalizate în fiecare din ultimii cinci ani (2015-2019), dar şi câte şcoli şi grădiniţe au fost date în funcţiune în acelaşi interval în sec­torul pe care îl reprezintă. Cu excepţia primăriilor sectoarelor 4 şi 5, celelalte instituţii au răspuns solicitării, scrie Ziarul Financiar.

Polonia va introduce o taxă pe băuturile care conțin zahăr și pe micile sticle de băuturi alcoolice. Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a semnat un act normativ care introduce o nouă taxă pe băuturile care conțin zahăr, băuturile energizante precum și pe micile sticle de băuturi alcoolice, în încercarea de a-i determina pe consumatori să adopte un stil de viață mai sănătos, a anunțat joi administrația prezidențială, transmite DPA. În conformitate cu prevederile noii legi, care va intra în vigoare din 2021, băuturile care conțin zahăr sau îndulcitori vor fi taxate pe 0,5 zloți (0,13 dolari) pe litru, scrie profit.ro

Ana Haralambie. Cum crești o idee nouă, când un business moare. Dacă vreți o poveste reală și fără un deznodământ fericit predictibil, aceasta este. Ana Haralambie a fondat acum 15 ani, împreună cu Marius Ștefan (Autonom), o companie care a devenit lider autoritar de piață în organizarea de târguri și evenimente dedicate nunților. Ghidul Miresei e un nume cunoscut oricui s-a căsătorit sau a stat în preajma unui cuplu de miri. Târgurile Ghidul Miresei dădeau ora exactă în industrie: după cum le mergea în cele trei zile, furnizorii de rochii, verighete, flori și locații știau cam cum le va fi anul. Zeci de mii de oameni, o bună parte din afara României, își îndeplineau aici visele legate de nunta perfectă. Vineri, 21 februarie 2020, a fost ziua deschiderii pentru ceea ce se anunța a fi cea mai mare ediție de până atunci. Doar că ceva n-a fost chiar în regulă: timp de trei zile, pavilionul central al Romexpo a părut ca o mare petrecere la care oamenii n-au mai ajuns. Dezolată, nedumerită și asaltată de expozanți, Ana vorbește despre cum, pentru prima oară în viață ”am vrut să mă ascund. Să sap o groapă și să mă îngrop în ea”, scrie Andreea Roșca pe blogul ei.

Banca centrală a SUA va permite creșterea peste 2% a inflației pentru a proteja economia și locurile de muncă. Rezerva Federală (Fed) din Statele Unite a anunțat joi o schimbare majoră a conduitei politicii monetare, precizând că va fi mai dispusă să permită o creștere mai însemnată a inflației pentru a sprijini piața muncii și economia în general, transmite presa internațională. Președintele Fed, Jerome Powell (foto), a anunțat orientarea politicii monetare a băncii centrale a SUA către ”o țintire a inflației medii”. Cu alte cuvinte, Fed va permite, ”cu moderație”, creșterea inflației peste ținta de 2% ”pentru o perioadă de timp”, în urma unor perioade în care aceasta s-a situat la un nivel sub obiectiv, potrivit cursdeguvernare.ro

Afacerile cu statul ale deputaților. Contracte de zeci de milioane de lei pentru firmele părinților sau ale soților. Diana Tușa, Dan Vîlceanu, Tudor Benga și Viorela Dobrică se numără printre politicienii ale căror familii fac afaceri cu statul. O analiză a declarațiilor de avere ale deputaților arată că firmele lor sau cele administrate de soți, părinți sau copii au contracte de zeci de milioane de lei cu statul român. Unii deputați susțin că nu au nici o legătură cu acele firme, dar le trec în declarația de interese pentru că legea îi obligă să fie prezentate contractele încheiate de rudele de gradul întâi. Se remarcă două deputate de la PSD, un deputat PNL, dar și unul de la USR. Deputata Diana Tușa a fost aleasă pe liste PSD în 2016, dar înainte de a trece în tabăra social-democraților a fost membră PNL. Firmele familiei sunt pe numele soțului, Iosif Buble, fost jurnalist la Antena3, devenit între timp patronul unui site de știri și al unui institut de sondare a opiniei publice – CURS, potrivit europalibera.org.

Statele bogate, mai datoare decât după război. Datoriile suverane ale țărilor țărilor cu economii avansate au ajuns la 128% din Produsul Intern Brut, față de 124% în 1946, avertizează Wall Stret Journal citat de Courrier International. Problema este că eliminarea datoriei nu va fi atât de ușoară, așa cum a fost în epoca postbelică, mai spune ziarul. "Analogia războiului este cea corectă", spune pentru WSJ Glenn Hubbard, economist la Universitatea Columbia.” Am fost și suntem într-un război. Împotriva unui virus, nu împotriva unei puteri străine, dar nivelul cheltuielilor publice nu este altul. " În 1959, reamintește ziarul economic american, rata datoriei raportată la PIB scăzuse deja cu mai mult de jumătate, până la mai puțin de 50%, scrie rfi.ro.

Cristian Popa, ex-Viceguvernator BNR: Reaşezarea economiei după criza pandemică. Șansele României de a opera transformări de substanță și de bună calitate sunt mari, dar și riscurile ca aceste transformări să nu fie exploatate drept oportunități veritabile sunt simetrice șanselor. Dacă echilibrul binar de care aminteam se va confirma, ratarea oportu­nităților nu va rămâne doar o posibilitate nefructificată, ci ar putea întârzia material parcursul României de alăturare la grupul economiilor reziliente și dinamice. Va fi vorba în ultimă instanță de trecerea unui adevărat (și dur) test de maturitate economică, socială și nu în ultimul rând politică. O primă oportunitate va fi aceea a aplicării efective și pe scară largă a transformării digi­tale, a automatizării, robotizării, folosirii IA, etc., precum și a consolidării capacității interne de inovare și transpunere în utilizare practică a inovării (scalare). Reconfigurarea lanțurilor de ofertă în care România este integrată va aduce cu sine generalizarea acestui fenomen și va continua cel mai probabil tendința de ascen­siune pe scara valorii adăugate, dar importantă ar fi componenta activă, dincolo de transfor­mările inevitabile care încep din afară, precum și abordarea complementară a inovării inclusiv din perspectivă regională și transfrontalieră. Un atu suplimentar îl prezintă aici și șansa reintegrării unei părți a diasporei în procesele de transformare, spune fostul viceguvernator într-un interviu acordat fineco24news.blogspot.com.

Cheltuielile rigide raportate la încasări - la un nou record. Ponderea cheltuielilor de personal şi asistenţă socială (salarii bugetari + pensii) în totalul veniturilor fiscale şi a contribuţiilor sociale au atins nivelul record de 96,3% în primele şapte luni ale anului, faţă de 81% la finele lui 2019, arată analiştii BCR, într-un raport de analiză.

Evoluţia vine pe fondul contracţiei veniturilor bugetare din cauza dinamicii negative din economie, dar şi pe fondul creşterii uşoare a cheltuielilor cu salariile din sectorul public (majorare de la circa 51 miliarde lei în S1 2019 până la 53,3 miliarde de de lei în S1 2020, +4,5%). În lipsa redresării economiei, România ar putea să ajungă în ipostaza de a tăia salarii sau de a majora unele taxe, măsuri care ar acţiona ca o frână în economie. Însă continuarea politicii de împrumuturi şi deci lipsa unor măsuri de consolidare fiscală ar atrage majorarea dobânzilor percepute de creditori. Unii economişti prognozează deja că guvernul va majora TVA în 2021, scrie bursa.ro.