Ultima fabrica de sticla din Romania, care functiona la Avrig, si-a inchis portile ● Dealerii se aşteaptă ca euro să sară luni de 4,85 lei la cursul BNR ● Orban vrea ca bugetul pe 2021 să fie votat de Parlamentul ales pe 6 decembrie ● Sindicatul polițiștilor, reacție dură după ce ministrul Bode a dat vina pe șofer ● Prim-ministrul spune că salariul minim poate crește anul viitor ● Dan Dungaciu: „Dumnezeu își ia revanșa!” – versiunea turcească ● Inventatorul noviciok: Nu pot dormi, am un păcat pe conștiință ● Singur în jurul lumii. Viața se măsoară în experiențe, nu în ani ● Doar 13% din creșterea de criză a deficitului vine din scăderea veniturilor: restul e creștere de cheltuieli.
Ultima fabrica de sticla din Romania, care functiona la Avrig, si-a inchis portile. Avea 400 de ani de activitate continua. Pandemia de coronavirus i-a fost fatala. Pandemia de coronavirus a lasat fabrica de sticla de la Avrig (judetul Sibiu) fara comenzi, ceea ce a dus la oprirea cuptorului, la inchiderea societatii si disponibilizarea celor peste 100 de angajati. Fabrica din Avrig producea obiecte unice de menaj, cum ar fi pahare, cani, vaze, boluri, farfurii, decantere, unele decorate sau gravate dupa cum doreau clientii. Oamenii lucrau exclusiv pentru export, iar caderea totala a pietei in perioada de "lockdown" cauzata de pandemia de COVID-19 a dus la oprirea tuturor contractelor. Pana in martie, fabrica livra in fiecare luna produse in valoare de minimum 160.000 de euro catre tari precum Germania, Italia, Franta, Elvetia, Belgia sau Austria, scrie ziare.com.
Dealerii se aşteaptă ca euro să sară luni de 4,85 lei la cursul BNR. Explicaţiile sunt globale: investitorii fug din activele cu risc De trei zile leul este cotat pe interbancar la un nivel de peste 4,85 lei pentru un euro. Dealerii bancari se aşteaptă ca azi, luni (n.r. 7 septembrie 2020) acest nivel să fie depăşit şi la cursul oficial al BNR. În ochii lor, deprecierea leului se datorează retragerii investitorilor din activele considerate riscante la nivel mondial. Economiştii văd în continuare un curs de schimb între 4,87 şi 4,90 lei la final de an.Sfârşitul de săptămână a fost marcat de deprecierea leului şi creşterea cotaţiilor pe interbancar laun nivel de peste 4,85 lei pentru un euro, chiar dacă banca centrală menţine un control atent, iar cursul de schimb nu a depăşit încă nivelul de 4,85 lei pentru un euro. Dealerii bancari sunt de părere însă că, pe 7 septembrie, leul se va deprecia faţă de euro peste această limită. Momentan, deprecierea nu este una foarte mare după cum apreciază economiştii şefi din bănci şi se înscrie momentan în previziunile pe care băncile comerciale le au pentru finalul acestui an în privinţa evoluţiei cursului de schimb. Dealerii explică faptul că trendul de depreciere pe cvare aintrat moneda naţională din luna septembrie se datorează unui trend general, potrivit economica.net.
Orban vrea ca bugetul pe 2021 să fie votat de Parlamentul ales pe 6 decembrie: Cred că poate fi votat până la sfârşitul anului.Prim-ministrul Ludovic Orban îşi doreşte ca proiectul de buget pe 2021 să fie dezbătut şi votat de Parlamentul care va rezulta în urma alegerilor din 6 decembrie. Orban consideră că bugetul pe anul viitor ar putea fi dezbătut şi votat în perioada dintre Crăciun şi 31 decembrie, astfel încât să existe un buget pentru anul următor încă din prima zi a acestuia. „Noi întocmim proiectul de buget. Sigur că aş prefera ca bugetul să fie votat de Parlamentul ales pe 6 decembrie, pentru că el va reflecta voinţa actuală, voinţa împrospătată a românilor, va fi o oglindă fidelă a opţiunilor politice actuale ale românilor şi chiar dacă noi întocmim proiectul de buget, dorinţa noastră este ca el să fie dezbătut de parlamentul nou ales”, a declarat Ludovic Orban duminică, într-o conferinţă de presă la Bistriţa, răspunzând unei întrebări, potrivit adevarul.ro.
Sindicatul polițiștilor, reacție dură după ce ministrul Bode a dat vina pe șofer pentru accident: ”Ne spuneți și nouă ce fumați?”. Europol acuză o ”tentativă de mușamalizare”. Reacție dură a polițiștilor, după ce Lucian Bode, ministrul transporturilor, a dat vina pe șoferul SPP pentru acidentul în care a fost implicat în Argeș. Sindicatul Europol a transmis, într-o postare pe Facebook, că Bode minte, deoarece șoferul SPP cere ”acordul demnitarului pentru orice acțiune”.”Ministrul Bode minte cu nerușinare atunci când spune că nu știa ca Touaregul cu care se deplasa avea în funcțiune semnalele acustice și luminoase sau când afirmă că nu el l-a pus pe șoferul SPP să circule cu viteză și să încalce regulile de circulație care au dus la accidentul cu victimă de pe raza jud. Argeș. Vă spunem noi că șoferul SPP cere acordul demnitarului pentru orice acțiune, inclusiv pentru traseul pe care urmează să se deplaseze. SPP-istul este o victimă și va răspunde personal pentru aroganța lui Bode și pentru faptul că a acceptat să încalce legea la solicitarea lui”, este mesajul postat pe Facebook de Sindicatul Europol. Criticile vin după ce Lucian Bode a declarat, zilele trecute, că nu ştia ca Touaregul cu care se deplasa avea în funcţiune semnalele acustice şi luminoase, scrie Libertatea.ro.
Prim-ministrul spune că salariul minim poate crește anul viitor.Premierul Ludovic Orban susține că nu va îngheța valoarea salariului minim în anul viitor și că acesta poate crește în funcție de productivitate, de inflație și în concordanță cu situația economică. Orban explică faptul că o creștere artificială a salariului minim poate duce la concedieri din cauza deciziei unor companii de a-și reloca afacerile acolo unde mâna de lucru este mai ieftină. „Nu va îngheța salariul minim, dar creșterea salariului minim se va baza pe niște fundamente economice. Aici trebuie luat în calcul indicele de productivitate, pentru că poți să crești salariul dacă crește productivitatea. Sigur că mi-aș dori să putem să o facem la nivel de ramură, odată și odată.”, a afirmat Ludovic Orban într-o conferință de presă susținută duminică, la Bistrița, scrie profit.ro.
Dan Dungaciu: „Dumnezeu își ia revanșa!” – versiunea turcească.Noile comportamente imperiale ale Turciei complică lucrurile atât la Marea Neagră, cât și în Mediterana – ”pântecele moale al Europei”.Cel mai mare neajuns al civilizației islamice este că nu are un centru – un stat lider. Cea mai mare provocare astăzi este că Turcia vrea să devină acel lider. Așa trebuie citite toate evoluțiile de la Ankara, de la prezența în Mediterana până la islamizarea Sfintei Sofia. Memoria istorică nu moare niciodată. Poate să zacă, neutilizată, în cămara plină de praf a experiențelor istorice ale popoarelor, dar nu e niciodată dispărută. Mai ales când avem de-a face cu o memorie densă, constitutivă, victorioasă. Când împrejurările o permit, iar lideri puternici utilizează oportunitățile, aceasta revine pe scenă, intempestivă, în forme noi, copii vagi ale originalului istoric, dar, totuși, recognoscibilă.
Este ceea ce se întâmplă azi, scrie cursdeguvernare.ro
Inventatorul noviciok: Nu pot dormi, am un păcat pe conștiință. Nu știu cum de n-a murit Navalnîi, poate n-a băut tot ceaiul .Inventatorul agentului neurotoxic Noviciok, Vladimir Uglev, a declarat că nu poate dormi şi că simte remuşcări de când guvernul german a anunţat că liderul opoziţiei ruse, Aleksei Navalnîi, a fost otrăvit cu această armă chimică dezvoltată în perioada Uniunii Sovietice, transmite EFE, potrivit Agerpres. “Am un păcat pe conştiinţă”, a comentat Uglev, într-o conversaţie telefonică pe care a purtat-o vineri din oraşul Anapa (Marea Neagră) cu agenţia de presă spaniolă. Uglev, în vârstă de 73 de ani, a spus că şi-a dedicat întreaga activitate ştiinţifică, 15 ani, dezvoltării a ceea ce el numeşte acum “o armă de distrugere în masă” într-un laborator din regiunea Saratov (sud-estul părţii europene a Rusiei), scrie financialintelligence.ro.
Mioara Popescu, CEO Idea::Bank: Agilitatea băncilor mici a fost şi este în continuare un atu important pe orice scală concurenţială.”Capacitatea de adaptare şi flexibilitatea, caracteristici esenţiale pentru o bancă de talie mică, au fost piloni puternici pentru a reduce impactul social şi economic generat de instalarea pandemiei COVID 19. În ciuda acestui context nefavorabil, banca şi-a conservat profitabilitatea în primul semestru din 2020...Angajamentul nostru este să continuăm să investim în digitalizare și să dezvoltăm soluții simple și inovative pentru clienți”, ne spune în interviul acordat revistei Piaţa Financiară, președintele executiv al Idea::Bank, Mioara Popescu. Despre performanţele din 2019:Deşi a debutat sub auspiciile impredictibilității legislative determinate de OUG 114 din 29 decembrie 2018 şi a consumului de resurse pentru reconsiderarea bugetelor şi a proiectelor deja aprobate, anul 2019 a fost încă un an bun în activitatea băncii și a grupului Idea::Bank România, activitatea fiind marcată de rezultatele financiare și progresele semnificative în atingerea obiectivelor noastre strategice, concentrându-ne pe simplificare şi transformare digitală, precum și pe gestionarea atentă a riscurilor și a costurilor, scrie fineco24news.blogspot.com
Sorin Drugan. Singur în jurul lumii. Viața se măsoară în experiențe, nu în ani.Ce te învață un voiaj solitar pe mare despre viață, incertitudine, decizii, risc și despre tine însuți? Am urmărit călătoria lui Sorin Drugan în circumterra – înconjurul pământului – singur, într-o barcă cu pânze fabricată în anii ’70, așa cum ai urmări un film de aventură. Întrebarea ”ce este dincolo de linia orizontului” i-a apărut în minte devreme și l-a mânat în fel de fel de aventuri pe mare în ultimele două decenii. Sorin e autorul câtorva performanțe unice, precum aceea de a fi primul și singurul care a traversat Marea Neagră solitar într-o barcă cu pânze. Sau performanța celui mai lung voiaj solitar între cele două maluri ale Oceanului Atlantic. Alături de Corina și Ovidiu, copii lui, Sorin este fondatorul școlii de navigație SetSail. Au instruit și condus pe mare aproape 2000 de oameni, iar unii dintre ei au devenit ei înșiși navigatori. Călătoria lui în jurul lumii durează, deja, de doi ani și a acoperit 15.000 de mile, de la marina din Limanu, până în Papua. Ultimul segment, din Papua înapoi acasă, urmează – voiajul i-a fost întrerupt de întâlnirea cu pirații din mările sudului, scrie Andreea Roșca pe blogul ei.
Doar 13% din creșterea de criză a deficitului vine din scăderea veniturilor: restul e creștere de cheltuieli. Bugetul general consolidat a încheiat primele şapte luni din anul 2020 cu un deficit mai mare cu 32 de miliarde de lei sau circa 3% din PIB în plus față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.„Partea leului”, adică 87% din deficitul SUPLIMENTAR față de aceeași perioadă din 2019, a revenit creșterii cheltuielilor (de la 18,7% la 21,3% din PIB). Dacă la începutul pandemiei diferența de sold negativ a evoluat ușor favorabil (în ultima lună a primului trimestru excuția bugetară a fost pe plus), după mijlocul anului, diferența deja pronunțată consemnată la finele primului semestru s-a expandat spre trei puncte procentuale din PIB (execuție lunară pe plus în iulie 2019, cu sold negativ semnificativ în iulie 2020). Ceea ce, alături de diminuarea rezultatului economic estimat pentru anul în curs, explică modificarea deficitului programat pe anul în curs de la -6,73% din PIB la -8,6% din PIB, scrie cursdeguvernare.ro.
