Bucureștiul este pe primul loc în topul orașelor cu cel mai aglomerat trafic din Europa și pe locul 14 global, din 416 orașe analizate din 57 țări de pe 6 continente, reiese dintr-un document al Camerei de Comerț Americane – AmCham România, care emite și recomandări. Potrivit acestuia, în 2019, nivelul de congestie a traficului a fost de 52% (în creștere cu 4% față de 2018), ceea ce înseamnă că o călătorie de 30 de minute durează cu 52% mai mult.
Anual, o persoană pierde 227 de ore în trafic, adică 9 zile și 11 ore în care ar putea (potrivit documentului):
• Să citească 6831 de pagini din „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust
• Să asculte de 4.365 de ori „Imagine” a lui John Lenon
• Să facă 6568 de clătite
• Să vizioneze 130 de meciuri de fotbal
• Să vadă 201 de episoade din Game of Thrones
• Să planteze 228 de copaci!
Rezolvarea problemelor legate de trafic
“Multe dintre problemele legate de trafic pot fi rezolvate în mod eficient folosind în mod inteligent volumul mare de date disponibile, cu sisteme tip Big Data sau data analytics. INFRASTRUCTURA RUTIERĂ devine o provocare din ce în ce mai mare, ca urmare a creșterii populației și a numărului de mașini la nivelul capitalei, îndeosebi în anumite zone ale orașului”, menționează sursa citată.
AmCham România recomandă:
• Decongestionarea migrației zilnice spre și dinspre nordul orașului, prin echilibrarea dezvoltării economice și a ofertei de muncă și în celelalte azimuturi, în special în estul și sudul orașului, în prezent potențialul acestor zone nefiind utilizat.
• Susținerea finalizării centurii Bucureștiului, dotată la nivel de autostradă (inel exterior) pentru reducerea numărului de mașini cu tonaj mare din oraș, a călătorilor care se află în tranzit, dar și pentru eliminarea blocajelor constante de pe centură și susținerea finalizării reabilitării și modernizării actualei centuri (DNCB) la profil de drum expres.
• Construirea unor inele suplimentare pentru fluidizarea traficului din interiorul orașului și a unor pasaje subterane și supraterane în intersecțiile foarte aglomerate pentru a degreva principalele noduri de trafic.
• Implementarea unui sistem de monitorizare și control al traficului, folosind semafoare inteligente, introducerea în mod real a “undei verzi” (de exemplu, după modelul Budapestei).
• Construirea unor parcări subterane și/sau supraetajate și implementarea soluțiilor de tip smart parking care să contribuie la eliberarea benzilor de circulație și totodată la decongestionarea traficului.
• De asemenea, se poate avea în vedere dezvoltarea unor parteneriate cu proprietarii centrelor comerciale pentru utilizarea spațiilor de parcare în intervalul orar 22:30-08:30 de către persoanele care locuiesc în apropierea acestor centre.
• Construirea unor stații Park & Ride în regiunea București Ilfov, în apropierea intrărilor în Municipiul București și a nodurilor de transport public (stații de metrou, stații de tren urban, stații de pe centura feroviară a capitalei).
• Crearea unor piste de biciclete și trotinete, cu rampe de trecere și acces, precum și amenajarea unor zone de parcare pentru acestea, încurajând astfel transportul alternativ și decongestionarea traficului.
Optimizarea rețelei de transport public prin:
• Reanalizarea densității traficului, numărului și poziției stațiilor și frecvenț ei de circulație a mijloacelor de transport.
• Alinierea stațiilor și orarelor diferitelor mijloace de transport pentru diminuarea timpilor de așteptare, precum și a duratei călătoriei.
• Realizarea unei aplicații care poate oferi date în timp real despre stadiul și potențialele întârzieri ale mijloacelor de transport, pentru a sprijini o planificare mai bună a călătoriilor.
• Oferirea unui singur tip de bilet pentru toate mijloacele de transport public și introducerea abonamentelor zonale, pentru a simplifica procesul de plată și a încuraja o utilizare pe scară largă și diversificată a mijloacelor de transport disponibile.
• Accesibilizarea transportului în comun pentru persoanele cu dizabilități, prin asigurarea rampelor de acces în toate mijloacele de transport.
• Implementarea unor indicatori de performanță care să măsoare timpii din trafic și lungimea rutelor pentru a contribui la o evaluare structurată a transportului în comun și a ajuta la identificarea principalelor zone de îmbunătățire.
• Conectarea cartierelor nou construite la rețeaua de transport public pentru a oferi o alternativă viabilă la transportul cu mașina proprie.
• Introducerea benzilor de circulație dedicate pentru transportul în comun (autobuze, troleibuze, taxi) și pentru ambulanțe.
• Dezvoltarea infrastructurii, flotei și echipamentelor prin investiții care îmbunătățesc accesibilitatea și reduc timpul de tranzit. Trei măsuri pe care le recomandăm sunt:
1. Extinderea metroului și construirea unor linii de tren urban, care facilitează o conexiune mai rapidă între principalele puncte de interes ale Bucureștiului (de exemplu, legarea aeroportului
de oraș), precum și între București și localitățile din zona metropolitană (prin reabilitarea și modernizarea centurii feroviare a capitalei și a stațiilor de pe traseul acesteia).
2. Modernizarea și extinderea rețelei de tramvai.
3. Extinderea și modernizarea flotei mijloacelor de transport pentru a reduce timpul de tranzit și a facilita condiții mai bune în mijloacele de transport, încurajând astfel cetățenii să le utilizeze.
• Susținerea demersurilor pentru reabilitarea Gării de Nord, care vizează transformarea acesteia într-un pol intermodal de transport
Vezi întregul document privind: Prioritățile pentru București.
0
1
