Indicatorii cu frecvență ridicată arată că activitatea economică din august a revenit la 75% din nivelul de dinaintea pandemiei, după ce în aprilie era la 28% iar în mai la 43%. Economia românească se îndreaptă treptat către nivelurile pre-pandemice, ajutată de investițiile în sectorul construcțiilor și de creșterea comerțului cu amănuntul. Frământările politice s-au intensificat înaintea alegerilor locale, dar impactul lor asupra piețelor a fost marginal până acum. Prognoza noastră de creștere economică este ade -4,7% în 2020, + 3,9% în 2021 și + 3,7% în 2022., arată un raport al BCR publicat vineri după-amiaza.
Citește aici raportul integral al BCR de vineri.
Intrările semnificative de fonduri UE în următorul deceniu, estimate în medie la 2,4 pp din PIB/an, ar trebui să atenueze efectul contracțional al un proces de consolidare fiscală, necesar pentru a evita scăderea ratingului. Rata medie a inflației o estimăm la 2,8% în 2020 și 3,4% în 2021, în banda țintită de BNR.
Perspectivele pentru 2021 depind în mare măsură de poziția politicii fiscale după alegerile generale și de măsurile ulterioare pentru a ține sub control deficitul bugetar și a evita scăderea ratingului. Recent am revizuit în creștere prognozele noastre de creștere economică pentru 2022-24 cu 1,2-1,4pp la + 3,7%, + 4,7% și, respectiv, + 5,3%
Ne așteptăm ca leul să continue să se deprecieze atâta timp cât deficitele gemene sunt relativ ridicate. Prognoza noastră arată o slăbire medie a leului de 2-3ppt față de euro pe an în termeni nominali. O corecție mai mare nu ar trebui exclusă după alegerile generale. Este probabil ca BNR să continue să intervină pe piața valutară pentru a calma volatilitatea, fără a se opune tendinței de depreciere. Rezervele valutare record de 36,2 miliarde EUR în iulie oferă băncii centrale suficientă muniție pentru a reduce presiunile de depreciere ale leului.
0
0
