Consiliul Naţional al IMM-urilor: Creşterile de cheltuieli votate de Parlament vor reduce resursele pentru investiţii
Organizaţia patronală a IMM-urilor aminteşte că cele două Camere ale Parlamentului au votat, marţi, proiectele de lege privind rectificarea bugetului de stat şi rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat care includ creşterea pensiilor cu 40%, creşterea cu 200 de lei a salariilor profesorilor şi creşterea fondurilor pentru Primării.
Consiliul Naţional al IMM-urilor apreciază că actuala criză economică generată de pandemia de Covid-19, coroborată cu scăderea încasărilor la buget, va determina creşterea deficitului public, impulsionat de cheltuielile curente din sectorul public şi în special din cauza indexării cu 40% a pensiilor.
"Având în vedere lipsa de resurse bugetare, creşterile votate de către Parlament vor avea ca efecte: punerea în pericol a sustenabilităţii creşterii economice a României; deteriorarea deficitului de cont curent, având în vedere consumul care depăşeşte valoarea exporturilor; lipsa resurselor pentru investiţii, care să asigure o dezvoltare durabilă şi sustenabilă; creşterea deficitului public; crearea de tensiuni suplimentare pe piaţa forţei de muncă, în special în domeniul privat", se precizează în comunicatul CNIPMMR.
Organizaţia patronală a IMM-urilor notează în comunicat că, potrivit raportului de ţară despre România pentru anul curent redactat de Comisia Europeană, România nu a înregistrat niciun progres în următoarele domenii: asigurarea implementării cadrului bugetar naţional; asigurarea sustenabilităţii sistemului public de pensii; îmbunătăţirea competenţelor prin sporirea relevanţei pe piaţa forţei de muncă a educaţiei şi formării profesionale şi a învăţământului superior; finalizarea reformei venitului minim de incluziune; îmbunătăţirea previzibilităţii procesului decizional; îmbunătăţirea guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat.
Potrivit comunicatului, în ceea ce priveşte rectificarea bugetară, CNIPMMR propune partidelor următoarele propuneri în domeniul social: creşterea cu 40% a pensiilor care au o valoare de până în 800 lei (în jur de 1.800.000 pensionari), rezultând o creştere medie de 300 de lei/lună, reprezentând un efort bugetar de aproximativ 1,3 miliarde euro/an; creşterea cu 200 de lei/lună a pensiilor cu valoarea între 801-1500 lei (în jur de 1.930.000 pensionari), reprezentând un efort bugetar de aproximativ 965 milioane euro/an; indexarea cu valorea inflaţiei a pensiilor care depăşesc 1500 lei (aproximativ 1.202.000 pensionari); îngheţarea valorii pensiilor care depăşesc 5.000 lei (în jur de 10.000 pensionari); adoptarea de măsuri pentru rezolvarea ratei ridicate a tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare.
Referitor la domeniul economic, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România susţine necesitatea sustenabilităţii şi orientării spre investiţii a bugetului şi acordarea sumelor de bani necesare pentru efectuarea plăţilor în cadrul programului Romania Start-up Nation 2018 (sume introduse în cadrul rectificării bugetare actuale).
În domeniul educaţiei, CNIPMMR propune alocarea sumelor pentru asigurarea de materiale de protecţie sanitară a profesorilor şi achiziţia de echipamente care să permită profesorilor desfăşurarea cursurilor on-line, dotarea în regim de urgenţă a tuturor şcolilor cu toalete în interiorul unităţii de învătământ şi cu apă curentă, şi înfiinţarea de cabinete medicale în toate unităţile de învătământ.
În ceea ce priveşte sectorul administrativ, organizaţia patronală a IMM-urilor solicită digitalizarea administraţiei publice, cu restructurarea posturilor care întreţin nejustificat birocraţia, şi limitarea creşterilor salariale ale bugetarilor sub nivelul investiţiilor, astfel încă aceste creşteri salariale să nu afecteze nivelul investiţiilor, se menţionează în comunicatul CNIPMMR.

Primăria Capitalei a plătit circa 40 milioane lei pentru Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară înființate de administrația Firea pentru ”îmbunătățirea” serviciilor publice în București-Ilfov și delegarea lor către companiile municipale
În ce situații ar trebui ministrul să-și delege atribuțiile / Cîțu: Când nu poți să ajungi la ședința de Guvern / Orban: Nu e corect ca un ministru chiar să nu mai semneze
Pe ce se bazează Bill Gates când le cere țărilor bogate să consume carne artificială. Incursiune în lumea biotehnologiei: „E o senzație de autodumnezeire care poate deveni periculoasă”
ANALIZĂ Cât de pline sunt parcările Primăriei Capitalei după creșterea tarifului la 10 lei/oră și ce cheltuieli cu salariile vs încasări a însemnat transferul serviciului la compania municipală
Noi reglementari ale ANRE pentru schimbarea furnizorului de energie: Consumatorii casnici vor trebui să comunice indexul / Ofertele trebuie să arate din ce este compus prețul
Moldovean, culegător de crabi în Marea Barents: Anul trecut, din cauza pandemiei în loc de 4-5 săptămâni am stat 7 luni pe mare / În martie 2020 au fost -40 de grade. Normalul e de -20 sau -30 de grade
Cum poti trata atat de discretionar subiectul pensiilor? Probabil pentru a acoperi o mare delapidare cu o alta!
Iata despre ce este vorba: pilonul 1 a fost epuizat prin sifonare la buget si acum li se spune contribuabililor ca nu mai sunt bani pentru marirea pesiilor! Cum poti sa spui asemenea aberatii, cand este este vorba despre generatiile de pensionari care in anii 1990 si 2000 au platit contributii de 120% RAPORTAT LA SALARIU (aproape 20 de ani) si apoi de 70%. Acestor generatii care i-au tinut in spate prin contributiile lor si care prin marimea contributiilor platite au sperat ca isi vor asigura pensii decente, acestora li se spune ca n-au dreptul la ceea ce au platit dinainte?
Apoi luati in calcul ca, datorita mediei scazute de viata (73 ani), un pensionar nu primeste in medie inapoi, ca total pensii, din contributiile pe care le-a platit timp de 35 de ani, nici 35%, deci grosul de 65% ramane, dupa decesul lor, la fondul de pensii (iar de acolo, sifonat la bugetul statului din care se indestuleaza cu totii).
In plus, in bataie de joc, guvernele din 2016 (Ponta) si 2018 (PSD) au comis ilegalitatea de a nu indexa pensiile, desi aveau obligatia legala de a o face.
Iar daca legea a tot fost incalcata si inainte, spre batjocorirea pensionarilor, de ce sa nu o faca si acum?!
De ce nu auzim pe nimeni punand in discutie aceste aspecte si cerand masuri reparatorii pentru pensionari?!