​​Toată presa importantă de miercuri își dedică paginile de economie neserioasei și nesănătoasei inițiative a PSD privitoare la creșterea cu 40% a pensiilor. De stânga sau de dreapta, ziarele condamnă populismul aflat în spatele acestei idei, într-o perioadă care reclamă prudență fiscală, dată fiind și fragilitatea economiei românești. ”Pe ultima sută de metri, PSD aruncă un bolovan în capul guvernului PNL: plus 40% la pensii, plus 100 mld. lei la datoria publică. BNR: Există un risc sistemic major dacă sunt destabilizate finanţele publice”, notează Ziarul Financiar.

HotNews.roFoto: Hotnews

”Nu este o problemă că pensiile cresc, problema este cine dă banii. Pentru că bugetul este gol – 30% din cheltuielile statului sunt finanţate azi din împrumuturi. Deficitul bugetar va ajunge la 12-15% din PIB, un procent pe care nimeni nu-l finanţează. Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, crede că soluţia la deficitul uriaş ar fi o nouă îndatorare la FMI, la pachet cu condiţiile dure impuse de un astfel de aranjament. Adrian Vasilescu, BNR, spune, dimpotrivă: FMI nu finanţeză deficitul bugetar – cazul nostru – ci deficitul de cont curent (intrări/ieşiri de valută). Aşa că nu există soluţia de avarie a FMI. Ministrul de finanţe, Florin Cîţu, spune că decizia Parlamentului, controlat de PSD, este „un act de agresiune la stabilitatea economiei României“: „Toţi văd cum o grupare vrea să arunce ţara în aer“, mai scrie ZF.

Majorarea pensiilor cu 40%: cum să pui pistolul la tâmpla României și să tragi. PSD, PRO România, UDMR și ALDE tocmai s-au unit și au votat cea mai aberantă măsură economică din ultimii 30 de ani: mărirea pensiilor cu 40%. Să ne înțelegem, nu a pensiilor mici și foarte mici, care aveau nevoie de așa ceva, ci a tuturor pensiilor. Mai precis, a punctului de pensie. Efectele bugetare sunt uriașe: circa 6,5 puncte procentuale adăugate la deficitul bugetar, în condițiile în care acesta ar fi ajuns oricum la aproape 9% și fără această bombă. Motivul este simplu: acești bani pur și simplu nu există. Ei nu pot fi scoși din economie nici prin taxe, nici prin scăderi de investiții, pentru că ar însemna ca tot bugetul țării să fie băgat în salarii și în pensii, scrie Pressone.ro.

Politicul şi pandemia scutură pieţele. Moneda naţională a reacţionat diferit în faţa principalelor valute, în timpul pandemiei, cursul euro/leu având un trend ascendent, în timp ce cotaţia dolar/leu a avut o evoluţie descendentă. Acest trend s-a conturat pe fondul slăbirii monedei americane faţă de cea europeană în contextul crizei provocate de Covid-19, dar şi ca urmare a evenimenteleor care au loc pe scena politică, atât la nivel naţional, cât şi global. Ultimul eveniment care s-a des­făşurat în Parlamentul nostru, respectiv votul de ieri pe majorarea cu 40% a pensiilor, a accentuat tendinţele de depreciere a leului în faţa euro şi a majorat, la nici jumătate de oră, costurile de finanţare pe termen lung ale statului. Cursul euro/leu începuse să crească la doar câteva secunde de la vot, urcând, pe piaţa interbancară, la 4,862. La o oră distanţă de vot, cursul a atins, pentru scurt timp, chiar şi 4,864 lei/euro. Nivelul maxim al cursului oficial, anunţat de BNR, a fost stabilit, săptămâna trecută, la 4,8595 lei/euro. Ieri, un euro a fost cotat la 4,8590 lei - valoarea anunţată de BNR. Creşterea euro înseamnă majorări de preţuri la produsele din import, dar şi la alte servicii taxate în euro, precum telecomunicaţii. Amintim că, în luna martie (16 martie de exemplu), cursul euro/leu era de 4,8242, scrie Bursa.

Decizia de majorarea a pensiilor cu 40% va pune în genunchi bugetul de stat. Efectele negative asupra economiei românești nu vor întârzia să apară. În 2019, valoarea pensiilor plătite a fost de 69,9 de miliarde de lei. Asistăm la o majorare de peste 39 de miliarde de lei. Această creștere ar majora deficitul bugetar la peste 11% din PIB. Înainte de toate, trebuie precizat că actualul fond de pensii nu este un fond în adevăratul sens al cuvântului, ci doar un sistem de redistribuire a banilor virați de către angajații actuali, către pensionari. Nu guvernul plătește pensiile, ci angajații ce se află în prezent în câmpul muncii. Guvernul doar redistribuie acești bani de la angajați către pensionari. Sursa de finanțare pentru majorarea pensiilor nu a fost precizată, însă în cazul în care această lege va trece, în forma actuală, cei care vor plăti această majorare vor fi angajații din mediul privat, care vor fi împovărați de taxe, scrie Claudiu Vuță pe project-e.ro

2 miliarde de euro dintr-o lovitură: Cum s-au dat peste cap într-o zi toate calculele pe deficit pe 2 ani. Legea votată în Parlament reprezintă un plus de cel puțin 2 miliarde de euro în 2020. Deficitul bugetar ar putea sări de 11% din PIB în 2021. Majorarea punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 ar duce la o creștere a ponderii în PIB a cheltuielilor cu asistența socială cu peste 2 puncte procentuale în 2021, potrivit celor mai recente estimări ale Consiliului Fiscal. Guvernul a decis cu ocazia celei de-a doua rectificări bugetare o majorare de 14% a punctului de pensie care ar presupune un efort bugetar important, de 3,6 miliarde de lei în anul 2020 și respectiv 10,92 miliarde de lei în anul 2021. Pe de altă parte, majorarea cu doar 14% a punctului de pensie ar fi menținut ponderea acestor cheltuieli, raportate la PIB, la nivelul de acum, admițând că prognozele CNSP privind evoluția economiei se vor dovedi corecte, a subliniat instituția, scrie cursdeguvernare.ro

Ce înseamnă creșterea pensiilor cu 40% în loc de 14%: 41 de miliarde de lei cheltuieli suplimentare în doi ani. ”Lucrurile sunt foarte periculoase. Trăim pe datorie”. Majorarea pensiilor cu 40% în loc de 14%, cât este prevăzut în prezent, înseamnă o gaură suplimentară în bugetul din 2020 și 2021, spun economiștii. Aceștia avertizează că leul s-ar putea deprecia, iar starea economiei s-ar putea înrăutați rapid – înaintează chiar comparații cu situația Greciei de acum câțiva ani. Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului Fiscal, a declarat la Digi 24 că impactul va fi de 11 miliarde de lei în acest an și de 30 de miliarde anul viitor. Potrivit lui Ionuț Dumitru, numai din majorarea pensiilor va exista anul viitor un impact de 2,8% din Produsul Intern Brut (PIB). Acesta lucru ar duce la un deficit bugetar de 10-11% din PIB, ceea ce, mai departe, ar trimite România la un împrumut de la Fondul Internațional Internațional (FMI), a mai spus Dumitru. România are deja un deficit estimat la 8,6% în acest an, iar țara noastră trebuie să revină în anii următori sub nivelul de 3%, prevăzut în tratatele europene. Consultantul fiscal Emilian Duca spune că ”nimeni nu va împrumuta România ca să plătească pensii și salarii. Lucrurile sunt foarte periculoase. Trăim pe datorie”, mai spune Emilian Duca. ”După pensii vor urma dublarea alocațiilor, creșterea venitului minim, a ajutoarelor sociale. Asistăm la o luptă surdă, care va dura până pe 6 decembrie, ora 22. Din punct de vedere economic este catastrofal”, a spus Duca, citat de Libertatea.