​​Românii, consumatori de paste în pandemie. Importurile din Italia au crescut cu 40% ● Cele mai mari pensii stabilite doar în funcţie de contributivitate: opt români iau peste 25.500 de lei brut lunar ● Cum funcţionează IMM Invest în construcţii: „Am folosit banii la plata furnizorilor şi pentru asigurarea stocului de marfă“ ● Avertisment: Pandemia ar putea declanșa o criză financiară ● Wargha Enayati: E mai important să luam o decizie greșită, dar în unitate, decât una corectă, dar în dezbinare ● Revenirea economiei: cum arată ”V”-urile României ● Factual.ro: E un adevăr sau o minciună afirmația lui Ciolacu: ”Niciun municipiu reşedinţă de judeţ condus de un primar PSD nu a primit niciun ban”? ● Diagnosticul şi recomandările FMI pentru atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare ● Ne paște foametea? Seceta a distrus jumătate din recolte. De ce vom duce lipsă.

Business reportFoto: Colaj foto

Românii, consumatori de paste în pandemie. Importurile din Italia au crescut cu 40%. Pastele, un simbol italian, au cucerit mesele din întreaga lume în pandemie, iar românii au fost unii din cei mai mari fani. Importurile româneşti de paste făinose din Italia au crescut cu 40% în primele şase luni ale anului, scrie publicaţia italiană Corriere. Exporturile de paste italieneşti au înregistrat o creştere de 25% în prima jumătate a anului, potrivit publicaţiei, în special datorită perioadei de restricţii severe. În valori absolute, creşteri de peste 40% ale exporturilor de paste au fost raportate către România, SUA, Canada şi Australia, în timp ce către Regatul Unit, Olanda, Arabia Saudită exporturile au crescut cu 30%. În ţări precum Hong Kong, Ucraina şi Irlanda, exporturile au crescut cu 60%, iar către alte pieţe strategice precum Franţa, China şi Coreea de Sud a fost o creştere de peste 20%. În Italia, pastele fac parte din cultura ţării şi, practic toată lumea declară că le mănâncă (98%), consumul fiind de circa 23,1 kg pe cap de locuitor pe an, notează ziarul Adevărul.

Cele mai mari pensii stabilite doar în funcţie de contributivitate: opt români iau peste 25.500 de lei brut lunar. Cea mai mare pensie plătită doar în funcţie de principiul contributivităţii depăşeşte 33.000 de lei brut în luna iulie. Peste 27.000 de români au avut, în iulie, pensie de peste 5.000 de lei brut, stabilită doar în funcţie de cât au contribuit la Bugetul Asigurărilor Sociale, arată o statistică Economica.net, făcută pe baza datelor primite de la Casa Naţională de Pensii. Economica.net a obţinut de la Casa Naţională de Pensii Publice lista celor mai mari 20 de pensii civile, stabilite doar în funcţie de principiul contributivităţii la Bugetul Asigurărilor Sociale (BAS), adică în funcţie de contribuţia de asigurări sociale virată la BAS pe parcursul vieţii profesionale a beneficiarilor. Aceste pensii sunt stabilite doar pe baza punctajului mediu anual, la fel ca pentru cei mai mulţi români. Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) nu ne-a oferit informaţii suplimentare despre profesiile din care s-au pensionat beneficiarii, despre oraşele în care locuiesc şi nici despre anii pensionării acestora, invocând Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR), scrie Economica.net.

Cum funcţionează IMM Invest în construcţii: „Am folosit banii la plata furnizorilor şi pentru asigurarea stocului de marfă“. Plata furnizorilor şi asigurarea stocului de marfă sunt principalele două direcţii în care antreprenorii din domeniul construcţiilor au ales să folosească banii primiţi prin programul guvernamental IMM Invest. Deşi nu au venit foarte repede şi au fost parcurse mai multe etape birocratice, banii le-au fost de ajutor companiilor, spun managerii. „Am accesat banii de la IMM Invest în sumă de 3 mil. lei. I-am folosit în susţinerea mijloacelor financiare, în principal la plata furnizorilor“, spune Marinică Potop, unul dintre proprietarii producătorului de vopsele Sarcom. IMM Invest a fost de ajutor şi pentru Cristinel Irinoiu, proprietarul distribuitorului de materiale de construcţii Kiki & Iri din Timişoara. „Am plătit marfa în avans la furnizori şi am obţinut discounturi suplimentare, fapt ce a condus la creşterea profitului“, spune Cristinel Irinoiu, proprietarul distribuitorului de materiale de construcţii Kiki & Iri din Timişoara, potrivit Ziarului Financiar.

Avertisment: Pandemia ar putea declanșa o criză financiară. Economistul șef al Băncii Mondiale, Carmen Reinhart, este de părere că pandemia de coronavirus se transformă într-o criză economică majoră și atrage atenția asupra posibilității apariției unei crize financiare. "Aceasta nu a început ca o criză financiară dar se transformă într-o criză economică majoră cu consecințe financiare foarte serioase", a declarat Carmen Reinhart într-un interviu pentru Bloomberg Television. "Avem un lung drum în față", a adăugat Carmen Reinhart, scrie profit.ro.

Wargha Enayati: E mai important să luam o decizie greșită, dar în unitate, decât una corectă, dar în dezbinare. E o zi urâtă și ploioasă de octombrie. Wargha Enayati stă în mijlocul unui centru medical de 35.000 de metri pătrați, un pariu de zeci de milioane de euro, și nu pare intimidat de noroiul din jur sau de termenul limită care se apropie pentru deschidere. E un pariu la care lucrează de șapte ani, acela de a crea un centru pentru oameni vârstnici. O categorie de oameni neglijată decenii la rând, fără servicii de îngrijire la domiciliu, fără servicii medicale adecvate. ”O treime din populația țării, lăsată în afara serviciilor medicale private. Dorința mea este să le redăm demnitatea”, spune. Timp de doi ani, a căutat un teren. Alți aproape doi ani a încercat să dreseze cifrele, care nu ieșeau nicicum. Între timp, proiectului i s-a adăugat un spital de oncologie. Apoi, a durat trei ani să obțină avizele. În 2018, s-a săpat prima groapă pentru fundație. Wargha are în birou o lopată legată cu o fundă, pentru a atesta acest lucru, scrie Andreea Roșca pe blogul ei.

Revenirea economiei: cum arată ”V”-urile României. Statisticile din primele opt luni ale anului privind evoluția industriei, a comerțului exterior și a consumului acreditează scenariul unei reveniri a economiei „în formă de V”, dar inclină spre ritmuri mai lente de acum încolo, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Pentru ca revenirea economiei să ajungă la niveluri comparabile cu cele de dinainte de pandemie, este nevoie de ritmuri de creștere mult superioare celor anterioare pandemiei. Or, ritmurile de recuperare sunt, încă, inferioare, scrie Cursdeguvernare.ro.

Factual.ro: E un adevăr sau o minciună afirmația lui Ciolacu: ”Niciun municipiu reşedinţă de judeţ condus de un primar PSD nu a primit niciun ban”? În 16 septembrie 2020, Marcel Ciolacu – președintele PSD l-a acuzat pe Ludovic Orban, liderul PNL și premierul țării, că a direcționat banii din Fondul de rezervă al Guvernului pentru a cumpăra primari și parlamentari: „Niciun municipiu reşedinţă de judeţ condus de un primar PSD nu a primit niciun ban. Noi nu vorbim de banii lui Orban, ai lui Iohannis sau despre România normală care ne-o tot promitea preşedintele Iohannis, ci vorbim de banii noştri, şi ai mei, şi ai dumneavoastră, pe care vremelnic îi gestionează premierul României, pe care, în loc să-i direcţioneze către adevăratele probleme ale românilor şi către priorităţile românilor, i-a folosit pentru a cumpăra primari sau parlamentari.” Vezi pe Factual.ro dacă e o minciună sau un adevăr fraza lui Ciolacu.

Diagnosticul şi recomandările FMI pentru atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare. Deşi poate mulţi dintre noi se aşteptau să vorbim mult mai puţin despre această coronacriză, iată că ea nu *se dă dusă* şi se pare că ne va mai da ceva de furcă. În această săptămână Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat și ediția de toamnă a Raportului asupra stabilității financiare, în cadrul căreia evidențiază evoluțiile recente ale riscurilor (în contextul incidenței pandemiei, un șoc fără precedent în perioada postbelică) și atrage atenția cu privire la provocările pe termen scurt și mediu. Economia reală se confruntă în acest an cu cea mai severă ajustare din perioada Marii Depresiuni (mult mai agresivă raportat la Marea Recesiune), dat fiind că incidența pandemiei a determinat implementarea de restricții fără precedent în prima jumătate a anului curent se arată într-un raport realizat de analiştii macroeconomici ai Băncii Transilvania, scrie FinEco24News.

Ne paște foametea? Seceta a distrus jumătate din recolte. De ce vom duce lipsă. Vești proaste venite din agricultură, în plină pandemie de coronavirus. Producţiile de porumb şi floarea soarelui vor scădea la jumătate în acest an, faţă de anii precedenţi, din cauza secetei prelungite, care va continua să producă efecte devastatoare şi asupra producţiilor viitoare nu numai în zona vegetală ci şi în zootehnie, susţin asociaţiile fermierilor. „Avem la ora actuală 1,2 – 1,3 milioane de hectare afectate sută la sută la porumb şi floarea soarelui. În judeţul Ialomiţa, din 360.000 de hectare cât are tot judeţul 280.000 sunt afectate sută la sută, cu grâu, orz, porumb şi floarea soarelui. Din 440.000 hectare în judeţul Constanţa, peste 300.000 sunt afectate, scrie Evenimentul Zilei.