Dăianu, Lazea, Kallai, Iancu, Lungu: Pandemia si criza economica: putem avea redresare economica si consolidare bugetara

de DP     HotNews.ro
Joi, 22 octombrie 2020, 10:01 Economie | Finanţe & Bănci


Cresterea cu 40% a pensiilor va costa Romania
Foto: Pixabay
Cinci economiști de primă mână au transmis joi HotNews.ro un text în care avertizează că este vital sa fie evitata o crestere a punctului de pensie cu 40% in acest moment, pentru ca economia nu o poate sustine. ”Daca nu va fi evitata, consolidarea fiscala graduala, care sa protejeze redresarea economica, ar deveni una fortata, dezordonata, dureroasa, cu cresteri imediate de impozite si taieri de cheltuieli. Economia si-ar intrerupe relansarea si ar reintra in recesiune in 2021. Pe termen mediu insa, o crestere a pensiilor, indeosebi cu accent pe cele mici, este necesara, concomitent cu eliminarea distorsiunilor sistemului de pensii”. Textul este semnat de academicianul Aurel Iancu, Daniel Daianu (Presedinte, Consiliul Fiscal), Ella Kallai (Ph.D, Sorbonne-Pantheon si SUNY/New York.), Valentin Lazea (Economist Sef, BNR), Laurian Lungu (Ph.D, Cardiff Business School), cu precizarea că semnatarii poarta singuri responsabilitatea acestui text, fără să angajeze institutiile cu care sunt afiliati.

Lupta cu pandemia nu s-a terminat si avem de gestionat o criza economica fara precedent, care afecteaza sever ramuri ale economiei si distruge locuri de munca. Marea provocare este cum sa avem redresare, crestere economica cu consolidare fiscala/bugetara in anii ce vin. România a început lupta contra virusului corona cu deficite bugetar si extern (de cont curent) de peste 4% din PIB, intre cele mai inalte din UE. Aceste deficite au limitat marja de actiune a Guvernului. În timp ce creșterile mari de deficit bugetar ale altor state din UE sunt cauzate de efecte ale pandemiei, aproape jumătate din deficitul probabil din acest an la noi este componenta sa structurala, care nu tine cont de pozitia ciclica a economiei. Cu cat cresc mai mult cheltuieli rigide (salarii, pensii, cheltuieli cu dobanzi) in buget, cu atat mai limitat devine spatiul de a sprijini economia, de a limta efecte sociale negative.

România va avea în 2020 un deficit bugetar in jur de 9% din PIB, care include cresterea cu 14% a punctului de pensie. Tari cu care ne comparăm adesea (Ungaria, Polonia, Cehia) vor avea deficite bugetare probabil de aceeași mărime. Dar este o diferență esențială între a avea deficite bugetare de 8-9% din PIB preponderent ca urmare a majorării unor cheltuieli permanente, cum este situația României si situatia de la vecini.

Bugete publice mai robuste devin o problemă generală în UE în raport cu provocarile imense viitoare, inclusiv consecinte ale aplicarii noilor tehnologii (ce vor elibera masiv forta de munca) si tranziţiei energetice, ca expresie a politicilor statelor în faţa schimbărilor de climă şi de mediu. . Raportul privind Starea Uniunii, al președintelui Comisiei Europene, este elocvent in acest sens. Analize ale BCE și ale altor banci centrale fac referiri sistematice la aceleasi provocari.

Este vital sa fie evitata o crestere a punctului de pensie cu 40% in acest moment, pentru ca economia nu o poate sustine. Daca nu va fi evitata, consolidarea fiscala graduala, care sa protejeze redresarea economica, ar deveni una fortata, dezordonata, dureroasa, cu cresteri imediate de impozite si taieri de cheltuieli. Economia si-ar intrerupe relansarea si ar reintra in recesiune in 2021. Pe termen mediu insa, o crestere a pensiilor, indeosebi cu accent pe cele mici, este necesara, concomitent cu eliminarea distorsiunilor sistemului de pensii.
  • Concilierea redresarii economice cu consolidarea fiscala/bugetara
In 2021 trebuie sa continuam lupta cu pandemia si sa protejam redresarea. Cum sa realizam aceste deziderate cu limitarea dezechilibrelor este marea provocare a politicii economice. Desi regulile fiscale sunt suspendate in UE in 2020 si 2021, este foarte putin probabil ca piețele sa accepte deficite bugetare mari cauzate in principal de cheltuieli permanente, preponderent recurente, ani în șir si asteapta anuntarea unui program credibil de consolidare fiscala/bugetara graduala inca din 2021

Redresarea economica in anii ce vin poate fi conciliata cu o corectie macroeconomica, a deficitului bugetar. Corecția deficitelor nu se poate face esențialmente prin deprecierea cursului de schimb; este necesară o ajustare a deficitului bugetar.

O corecție intempestiva ar submina relansarea economica. Corecția ordonata reclama un program pe câțiva ani, care să ducă deficitul bugetar sub 3% din PIB in 2024.

Programul de corecție trebuie să fie agreat cu CE, Romania fiind in procedura de deficit excesiv.

Pasul de corecție macroeconomica depinde de mersul economiei, de restrangerea cheltuielilor bugetare si de cresterea veniturilor bugetare.

Se pot gândi combinații între ajustările de cheltuieli și metode de creștere a veniturilor fiscale/bugetare . Utilizarea masiva de fonduri europene ar ajuta intr-o maniera hotaratoare pasul anual al corectiei fiscale.
Oricum, regimul fiscal trebuie sa fie echitabil si aplicat corect. Iar cheltuirea banilor publici trebuie sa fie transparenta, responsabila si eficienta astfel incat sa induca conformarea la plata a contribuabililor.
In 2021 deficitul bugetar ar putea fi adus la o valoare in jur de 7% din PIB concomitent cu continuarea unor masuri de combatere a crizei sanitare si de sprijinire a economiei. O mare parte din aceste masuri poate fi finantata cu resurse europene.

Se pot raționaliza cheltuieli acolo unde risipa este mare; creșteri de venituri finanțate de bugetul public trebuie să fie limitate în anii ce vin.

Trebuie avuta in vedere problematica sociala pe fondul robotizarii, eliberarii de forta de munca; aceasta implica existenta de resurse in bugetele publice pentru sprijinirea economiei. Dar, desi nu este realista disponibilizarea unui numar mare de persoane din sectorul public intr-o perspectiva imediata, cheltuielile bugetare cu aparatul de stat trebuie sa fie restranse.

Veniturile fiscale la noi sunt mult inferioare în raport cu ce este necesar si se poate obține. Plaja acestor venituri în noile state intrate în UE în 2004 și 2007 este 30-38% din PIB, în timp ce în România nivelul este sub 27%. Polonia si Bulgaria arata ca reforma mecanismelor de colectare, informatizarea pot aduce la bugetul public puncte procentuale din PIB.

Efortul cresterii gradului de colectare a veniturilor concomitent cu cresterea eficientei cheltuirii banului public reclama, intre altele, mai multa transparenta, lupta contra evaziunii fiscale si a practicilor neloiale de optimizare fiscala (ex: impozitarea sa sa se faca unde se realizeaza business-ul, nu unde este inregistrat), restructurarea si informatizarea ANAF, reexaminarea scutirilor si tratamentelor fiscale preferentiale care au erodat baza de impozitare.

  • Banii europeni și “chestiunea macroeconomică”
Fondurile europene au un rol cheie pentru a facilita corecția bugetului. Nu numai că susțin cererea agregata prin cheltuieli guvernamentale de cateva procente din PIB anual (net de contribuția la bugetul UE), dar și producția internă; ar avea functie anti-ciclica esentiala. Banii europeni ar ajuta si finanțarea balanței de plăți. Fonduri europene importante ar susține puternic activitatea firmelor private direct si indirect.

Este vital ca absorbția de fonduri europene să fie cât mai mare în anii 2021-2024, când se impune consolidarea fiscala. De notat ca resursele din Facilitatea europeana de redresare si rezilienta ar trebui folosite cu precădere în intervalul 2021-2023. Este imperativ ca Planul national de redresare si rezilienta, ce trebuie trimis la Bruxelles pana in aprilie 2021, sa fie ambitios, realist si profesionist intocmit astfel incat sa respecte cerintele CE Consolidarea fiscala ne-ar apropia de intrarea in Mecanismul Cursurilor de Schimb 2 si Uniunea Bancara, de aderarea la zona auro, in momentul incare economia va fi pregatita pentru asa ceva.

Intr-o perspectivă mai lungă, venituri bugetare superioare sunt necesare pentru a face față la alte crize, pentru a face economia mai robustă. Un buget public robust devine o prioritate pentru securitatea națională având în vedere provocările viitoare. Sa avem în vedere cât de puțin se cheltuie în România pentru educație și sanatate publică, pentru infrastructura critică. Cheltuielile pentru educatie si sanatatea publica sunt in fapt, in parte, investitii in capital uman.

România nu trebuie să capete dependență structurală de fonduri europene pentru a trece prin perioade foarte dificile.

Economia viitorului va fi diferita fata de cea de inainte de pandemie si trebuie sa fim pregatiti pentru schimbarile ce deja se produc, accelerate fiind de criza sanitara, de noi tehnologii si de politicile statelor in abordarea schimbarilor climatice.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1531 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Astia cinci (Joi, 22 octombrie 2020, 14:05)

    Ibit [utilizator]

    Nu renunta la 80% din veniturile lor anuale , in favoarea celor saraci ?
  • 0 (0 voturi)    
    inca 5-6 luni (Joi, 22 octombrie 2020, 15:43)

    ..13 [utilizator]

    Si tema cu pandemia se va apropia de o inchidere.

    Nu acelasi lucru putem sa spunem despre o tema mai veche si tratata insuficient - absorbtia fondurilor europene si modul in care RO a ales si va alege sa isi foloseasca aceste fonduri.

    Nu se poate peste noapte transforma societatea si de aceea piatra cea mai mare si mai grea care trebuie ridicata este cresterea calitatii actului educational - nu depinde numai de profesori ci si de parintii care unii sunt de a dreptul inconstienti si isi indruma necorespunzator copiii, este treaba lor dar pare ca nu numai -si a doua piatra este legata de cresterea numarului de locuri de munca in sistemul privat si NU IN SECTORUL DE STAT.

    Repet NU PANDEMIA este problema noastra ci altele pe care le stim de foarte mult timp dar nu le tratam sau le tratam cu mare superficialitate. si le tot ducem asa de vreo 20 ani - se poate rescrie romanul DUPA 20 de ANI...

    Ceva similar a spus si seful unei agentii de rating care apasa pe cresterea pensiilor.

    deci atentie unde se arunca mingia in teren!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by