Fiul, fiica și ginerele vicepreședintelui Curții de Conturi Niculae Bădălău fac afaceri cu statul, iar contractele sunt verificate tot de membri ai PSD ● Cu ce se confruntă Nicușor Dan la Primăria Capitalei: trafic, transport public, termoficare, spitale ● Cum îți găsești drumul când nimic nu merge ● ANAT: Deşi turismul şi-a pus mari speranţe în granturile pentru capital de lucru, vor fi foarte puţini beneficiari ● ASF pierde procese pe bandă, iar deciziile sale rămân în aer ● Haiducia din spatele redistribuirii progresive a resurselor „bogaților” este de departe cea mai proastă decizie ● Date Eurostat: România a gestionat slab perioadele bune, dar a performat când i-a ajuns cuțitul la os ● ​Evazionistii din turismul rural, marii castigatori ai pandemiei. Turistii, complici la infractiune ● Marţi intră vigoare popririle şi execuţiile silite care erau în curs înainte de facilităţile fiscale ● Standard and Poor`s acordă răgaz Italiei cu surprinzătoarea îmbunătățire a perspectivei de rating

Business reportFoto: Colaj foto

Fiul, fiica și ginerele vicepreședintelui Curții de Conturi Niculae Bădălău fac afaceri cu statul, iar contractele sunt verificate tot de membri ai PSD. Lider cu rang înalt al celei mai extinse și importante instituții din România care se ocupă de verificarea felului în care este cheltuit banul public, fostul senator Niculae Bădălău, actual vicepreședinte al Curții de Conturi, are întreaga familie implicată în contracte bănoase cu statul român. Unul dintre cele mai sărace și subdezvoltate județe ale României, județul Giurgiu, se străduiește să atragă fonduri europene, în plină pandemie, pentru extinderea spitalului din Bolintin-Vale, un oraș mărunt de provincie. Numai că banii, aproximativ 1.300.000 de euro, ajung la o firmă care, după ani întregi de inactivitate, ajunge să câștige contracte grele cu primăriile din județ, după ce la conducerea ei se instalează un tânăr absolvent al Facultății de Științe Economice al Universității “Spiru Haret”: Răzvan-Alexandru Marica, scrie Libertatea.

Cu ce se confruntă Nicușor Dan la Primăria Capitalei: trafic, transport public, termoficare, spitale. A învins-o pe Gabriela Firea cu o diferență de 32.000 de voturi și a devenit primar al Bucureștiului. Acum urmează greul. Capitala este un oraș greu de administrat, cu foarte multe defecțiuni adunate în 30 de ani. Mandatul Gabrielei Firea a adâncit și mai mult criza. Criza unei Capitale care arată tot mai puțin ca una europeană.

Traficul, poluarea, lipsa parcărilor, lipsa apei calde și a căldurii sunt câteva dintre problemele stringente ale bucureștenilor, pentru care așteaptă rezolvări rapide de la noul primar Nicușor Dan. Pandemia de coronavirus a pus în dificultate și spitalele din subordinea Primăriei, care și așa fuseseră administrate dezastruos de apropiați ai Gabrielei Firea, scrie Newsweek.

Florin Stoian. Cum îți găsești drumul când nimic nu merge. Florin Stoian a avut prima experiență de antreprenor pe la 20 și ceva de ani. A fost un eșec cu zgomot, care l-a costat casa și mulți ani de muncă pentru a returna datorii. Dar l-a învățat să nu intre în lucruri pe care nu le cunoaște și să nu-și pună capul pentru ceva ce n-a făcut el însuși. Și-a învățat lecția și a mers mai departe. Întrebarea favorită a lui Florin este ”cum putem noi schimba industria asta?”. E unul dintre antreprenorii care au ”inventat” în România platformele pentru taximetrie, imediat după criza din 2009. E cofondator al Star Taxi și al unui business asemănător, în Arabia Saudită. O experiență ciudată pentru un tânăr de 30 ani, aceea de a primi un milion de dolari în cont și libertatea de a construi un business la celălalt capăt al lumii. Un capăt care nu i-a plăcut foarte tare: normele religioase și restricțiile din lumea arabă au limitat aventura la doar doi ani. A vândut și a investit totul în două idei: o platformă integrată livrare de mâncare (Yellow Menu) și o platformă de închirieri de case (Milluu). Florin crede, și aceasta este strategia lui, că trebuie să găsești pariuri grele și drumuri neumblate. Pe cărări bătătotite nu mai găsești diamante. A lucrat, în ultimii zece ani, în trei cele mai mari și mai puțin modernizate industrii: transport, mâncare, imobiliare. Dacă reușești să schimbi ceva, să ”tai o felie” dintr-un mamut de genul acesta, poți face ceva chiar remarcabil, crede el, scrie Andreea Roșca pe blogul ei.

ANAT: Deşi turismul şi-a pus mari speranţe în granturile pentru capital de lucru, vor fi foarte puţini beneficiari. Este nevoie de măsuri reparatorii. Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) afirmă că, deşi întreaga industrie şi-a pus mari speranţe în granturile pentru capital de lucru, vor fi foarte puţini beneficiari şi este nevoie de măsuri reparatorii. ANAT atenţionează că în cazul agenţiilor de turism, unde există mai multe modalităţi de evidenţiere a cifrei de afaceri, stabilirea unui unic criteriu de calcul pentru acordarea granturilor de lucru devine inechitabilă. Peste 90% dintre agenţiile de turism evidenţiază cifra de afaceri la valoarea marjei şi nu la valoarea totală a rulajului realizat într-un exerciţiu financiar, scrie Adevărul.

Arbitrul pensiilor și asigurărilor, copleșit de procese. ASF pierde pe bandă, iar deciziile sale rămân în aer. La mijloc sunt milioane de români. Aproape toate deciziile luate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară în ultimii ani au fost contestate în instanță și, cel puțin în ceea ce privește asigurările și mai ales în ultimii 2-3 ani, contestatarii au primit, integral sau doar parțial, câștig de cauză. Transpuse în piață, toate aceste procese pierdute, fie și parțial sau temporar, înseamnă că ASF își pierde practic capacitatea de a supraveghea, controla și de a evita situații în care companiile nu mai respectă legislația în vigoare, mai ales în ceea ce privește plata daunelor, adecvarea capitalului și a rezervelor. În plus, angajați ai ASF din zona de control sunt ei înșiși amenințați cu plângeri sau chiar dați în judecată de cei pe care îi controlează, fără ca ASF să poată să le asigure consultanță juridică, notează Economica.net.

Bogații nu sunt răi. Dimpotrivă. Haiducia din spatele redistribuirii progresive a resurselor „bogaților” este de departe cea mai proastă decizie. Lumea în care trăim este crudă și nedreaptă. Nu suntem toți egali. Unii sunt mai înalți, alții mai scunzi. Unii sunt mai grași, alții mai slabi. Unii sunt mai deștepți, alții mai înceți la minte. Unii s-au născut mai în nord, alții mai în centru. Cea mai nedreaptă inegalitate pe care trebuie să o gestionăm este însă cea dintre „săraci” și ”bogați”. Două concepte absolut scoase din pălărie. Cu nimic economic în spate. Dar cu o sumedenie de drepturi pentru unii (cei considerați ”săraci”) și de obligații pentru ceilalți (cei considerați „bogați”). Clasificarea este apanajul politicii nu a economiei. Nu are nimic economic în spate. O să vedeți de ce, spune Cristian Păun pe project-e.ro.

Date Eurostat: România a gestionat slab perioadele bune, dar a performat când i-a ajuns cuțitul la os. România a avut în al doilea trimestru din 2020 a patra cea mai mică creștere a datoriei publice raportate la PIB dintre statele membre UE față de trimestrul anterior dar s-a situat la media UE dacă raportarea se face față de același trimestru al anului precedent, potrivit datelor publicate de Eurostat. Explicația constă în faptul că am fost campioni europeni detașați la deficit bugetar în trimestrele anterioare declanșării pandemiei, după care, în pofida gestiunii bune din punct de vedere al finanțelor publice în criză, rezultatul nu a mai putut fi îmbunătățit decât la nivelul de declin mediu pe UE într-o situație de criză. În care a trebuit să ne împrumutăm, ca toate celelalte state europene. Dar nu numai pentru situația apărută ci și pentru obligațiile antamate anterior, când nu știam că va veni criza. Ceea ce, pe de o parte și mai remarcabil rezultatul pe T2 2020, dar pe de alta ne atrage atenția să nu mai forțăm cheltuieli sociale suplimentare, potrivit Cursdeguvernare.ro.

​Evazionistii din turismul rural, marii castigatori ai pandemiei. Turistii, complici la infractiune. Turismul rural a fost marele castigator al anului 2020, avand in vedere ca restul sectoarelor din aceasta industrie au incasat o lovitura grea. Cu toate acestea, in acest sector, si mai marii castigatori au fost cei cu pensiuni neinregistrate, care au facut evaziune, spune consultantul in turism Traian Badulescu. Acesta afirma ca, la nivel national, capacitatea de cazare, de la cele mai mici pana la cele mai mari unitati, este de aproape 400.000 de locuri. Dintre acestea, specialistul estimeaza ca undeva la 50.000 se afla in turismul rural si sunt nefiscalizate, scrie ziare.com.

Marţi intră vigoare popririle şi execuţiile silite care erau în curs înainte de facilităţile fiscale. Din martie şi până acum, unele firme au fost scutite de anumite plăţi la stat, dar de marţi intră vigoare popririle şi execuţiile silite, care erau în curs înainte de facilităţile fiscale. Cine nu are bani pentru a plăti datoriile, poate apela la o posibilă eşalonare la plată simplificată. De luni, relaţia firmelor cu Fiscul revine la normalitate, după ce, din martie, unele firme din România au fost scutite de anumite datorii faţă de stat, din cauza crizei provocate de coronavirus.

În această perioadă, companiile care nu şi-au plătit obligaţiile către Fisc nu au fost sancţionate nici cu penalităţi, nici cu executarea silită. De marţi vor intra în vigoare popririle şi execuţiile silite, care erau în curs înainte de aplicarea acestor facilităţi fiscale, scrie Ziarul Financiar.

Standard and Poor`s acordă răgaz Italiei cu surprinzătoarea îmbunătățire a perspectivei de rating. Agenția de evaluare financiară Standard and Poor's (S&P) a îmbunătățit perspectiva ratingului suveran al Italiei, de la negativă la stabilă, oferind o veste bună neașteptată pentru a treia economie a zonei euro, transmit Bloomberg și Reuters. De asemenea, S&P a confirmat ratingul de credit pe termen lung al Italiei la "BBB", cu două trepte peste categoria "junk" (nerecomandat pentru investiții), în timp ce calificativul pe termen scurt a fost menținut la "A-2". Perspectiva de rating a Italiei echilibrează consecințele negative ale pandemiei de coronavirus (Covid-19) asupra finanțelor publice cu achizițiile de obligațiuni și politica expansionistă a Băncii Centrale Europene (BCE), apreciază S&P. În pofida recesiunii profunde și a datoriei semnificative, costurile de împrumut ale Italiei sunt la un nivel scăzut record, datorită programului masiv al BCE de achiziționare de obligațiuni, menit să sprijine economia zonei euro, scrie Profit.ro.