BNR: Scenariul de bază ia în calcul adoptarea unor noi măsuri menite să țină sub control criza de sănătate publică/Finanțarea deficitului de cont e doar parțial asigurată/ E nevoie urgentă de consolidare bugetară

de DP     HotNews.ro
Vineri, 13 noiembrie 2020, 12:50 Economie | Finanţe & Bănci


Noul CA al BNR
Foto: Hotnews
​​”Scenariul de bază al prognozei macroeconomice presupune o continuare a deteriorării evoluțiilor din plan medical, acompaniată de impunerea de către autorități a unor măsuri administrative cvasigeneralizate de distanțare socială la nivel național”, arată Raportul asupra inflației, publicat vineri de Banca Națională.

Documentul face o analiză a economiei, punând în lumină riscurile care pot duce la un derapaj economic mai sever. Potrivit autorilor, deteriorarea situației medicale ar putea duce la exacerbarea comportamentului de stocare din partea românilor, iar întârzierea asigurării accesului la un vaccin în vederea imunizării pe scară largă a populației ar putea duce la ”modificări permanente în comportamentul populației”.

Ipotezele externe: înrăutățirea pe termen scurt a crizei și incertitudini sporite

Scenariul de bază este fundamentat pe ipoteza unei înrăutățiri pe termen scurt a crizei de sănătate publică, aceasta urmând a fi controlată prin măsuri administrative de distanțare socială. Cererea externă, aproximată prin PIB UE efectiv, suferă o contracție severă în 2020 comparativ cu anul precedent. Revenirea robustă, dar parțială, a activității economice în trimestrul III 2020 va fi încetinită semnificativ de reinflamarea situației medicale în ultimul trimestru al anului și de incertitudinea sporită pe termen mediu, cu efecte nefavorabile asupra încrederii consumatorilor și firmelor.

Rata nominală a dobânzii EURIBOR la 3 luni este anticipată a rămâne la valori negative pe întreg intervalul de prognoză, pe fondul caracterului pronunțat acomodativ al politicii monetare a BCE. După aprecierea consemnată recent de euro în fața dolarului SUA, se anticipează o stabilizare a cotației.

Scenariul de evoluție a prețului petrolului Brent, fundamentat pe baza cotațiilor futures, prevede o creștere treptată a acestuia, până la valori de 47 USD/baril la orizontul proiecției. Evoluția anticipată este influențată de așteptările privind cererea globală pentru această materie primă, sensibilă la eventuale restricții de mobilitate a populației, și, din perspectiva ofertei, de acordurile OPEC+ privind limitarea producției.


Scenariul intern: scenariul de bază ia în calcul adoptarea unor noi măsuri menite să țină sub control criza de sănătate publică


Pentru ultimul trimestru al anului 2020, în contextul creșterii semnificative recente a cazurilor noi de infectare cu SARS-CoV-2, scenariul de bază ia în calcul adoptarea unor noi măsuri menite să țină sub control criza de sănătate publică, cu impact în special asupra sectoarelor de activitate care implică interacțiune umană directă. Astfel, se prefigurează că volumul activității economice va fi marginal sub cel înregistrat in trimestrul anterior.

Declinul economiei din prima jumătate a anului curent este prefigurat să imprime dinamicii PIB real o valoare negativă de amploare notabilă pe ansamblul întregului an. Pe termen mediu, pe lângă incertitudinea ridicată, activitatea economică va fi influențată de factori precum: (i) configurațiile conduitei politicii fiscale și a celei de venituri și, respectiv, ale celei monetare ori (ii) gradualitatea redresării economiei zonei euro și a celei globale.

În anul 2021, redresarea PIB este proiectată a fi imprimată de cererea internă (cu precădere pe seama aportului din partea consumului populației, la care se adaugă cel aferent formării brute de capital fix), în timp ce exporturile nete sunt prognozate a avea o contribuție negativă, însă aceasta va cunoaște o atenuare. Evaluarea PIB potențial relevă o decelerare notabilă a dinamicii acestuia pe parcursul anului curent, efectele șocului pandemic fiind apreciate în special sub forma unor pierderi abrupte de eficiență în utilizarea factorilor de producție.

Măsurile de prevenire a infectărilor implementate de agenții economici au generat costuri fixe suplimentare pentru aceștia, o reducere a productivității muncii și, implicit, majorarea costurilor unitare cu forța de muncă, în paralel unei contracții a vânzărilor acestor companii, mai accentuată în sectoarele puternic și direct afectate de pandemie. În continuare, aceste presiuni se vor diminua parțial, în timp ce influența dezinflaționistă a deficitului de cerere agregată este de așteptat să devină tot mai pronunțată. Această evoluție se va accentua pe măsură ce piața muncii și implicit venitul disponibil vor resimți efectele reducerii activității economice, care au fost inițial atenuate de sprijinul acordat de către autorități.

Astfel, acumularea de capital beneficiază de avansul proiectat al formării brute de capital fix. Aportul negativ al factorului muncă este imprimat atât de majorarea anticipată a ratei șomajului, cât și de reducerea numărului orelor lucrate per angajat (ale căror evoluții sunt însă atenuate de măsurile autorităților de sprijinire a pieței muncii). Pe termen mai lung, contribuția factorului rămâne grevată de tendințele demografice adverse. Contribuția nefavorabilă a trendului productivității totale a factorilor pe parcursul anului curent reflectă deteriorarea bruscă a activității economice, în condițiile restricțiilor impuse pentru limitarea și prevenirea infectărilor cu noul coronavirus. Pe termen mediu, câștiguri de eficiență pot fi induse de eforturile companiilor de a se adapta (inclusiv printr-un grad mai ridicat de digitalizare și inovație) la noul context economic. Suplimentar, ar putea fi fructificate avantaje din partea proiectelor finanțate prin intermediul fondurilor europene pentru investiții, condiționate însă de creșterea capacității de a elabora proiecte viabile.

Consumul final este anticipat a înregistra o dinamică negativă în 2020, pe fondul contribuției nefavorabile a consumului individual al gospodăriilor, doar parțial compensată de cea a consumului colectiv al administrației publice. Componenta privată va reflecta pe parcursul anului curent decelerarea substanțială a dinamicii venitului disponibil al gospodăriilor, precum și majorarea, atât pe fondul restricțiilor administrative, cât și al unui caracter prudențial, a economisirii. Pe de o parte, venitul disponibil este influențat nefavorabil atât de evoluțiile pieței muncii interne (unde se remarcă scăderea numărului de angajați și diminuarea dinamicii salariului mediu), cât și de cele ale transferurilor lucrătorilor din străinătate (în condițiile manifestării unui șoc simultan asupra veniturilor în țările de rezidență ale diasporei și în România). Pe de altă parte, o contribuție pozitivă la dinamica venitului disponibil vine din partea transferurilor sociale, marcată de majorarea cu 14 la sută a punctului de pensie începând cu 1 septembrie. Consumul colectiv al administrației publice este prevăzut a înregistra un avans considerabil pe parcursul anului curent, iar ulterior a decelera (evoluție corelată însă cu cea a crizei de sănătate publică). Pe termen mediu, se anticipează o revenire treptată a consumului final, sub ipoteza unei refaceri graduale a încrederii consumatorilor și pe fondul unei resorbiri graduale a șocurilor care au comprimat venitul disponibil al acestora.

Formarea brută de capital fix (investițiile) este singura componentă a PIB proiectată să înregistreze o evoluție medie anuală ușor pozitivă în 2020.

Măsurile de protecție adoptate în manieră sincronizată de către majoritatea economiilor în vederea combaterii efectelor crizei pandemice au perturbat funcționarea rețelelor internaționale de distribuție, cu impact de comprimare drastică a comerțului internațional. În acest context, fluxurile de import și export au fost puternic afectate, cunoscând o reducere semnificativă raportat la perioada precriză, cu impact și asupra echilibrului extern.


Finanțarea deficitului de cont curent se prefigurează a rămâne doar parțial asigurată


Exporturile de bunuri și servicii sunt proiectate a manifesta o contracție de amploare în decursul anului curent, urmând să își reia traiectoria ascendentă începând cu anul următor, însă în condițiile unor dinamici estompate. Dinamica anuală a importurilor de bunuri și servicii este, de asemenea, anticipată a fi negativă pe parcursul anului curent, reflectând comprimarea atât a cererii interne, cât și efectul de antrenare din partea exporturilor puternic atenuat, în condițiile în care numeroase sectoare exportatoare din economie utilizează pe scară largă bunuri intermediare din import. Per ansamblu, exportul net nominal de bunuri și servicii este estimat a exercita o nouă contribuție negativă, în accentuare relativ la anul anterior, la soldul contului curent al balanței de plăți în anul 2020.

În trimestrul II 2020, deficitul contului curent s-a menținut la valori apropiate de cele din trimestrul anterior (4,5 la sută din PIB nominal, valori cumulate pe patru trimestre), reflectând o deteriorare a deficitului balanței bunurilor și serviciilor, o ameliorare a deficitului veniturilor primare, respectiv un impact pozitiv în creștere al veniturilor secundare. Deficitul contului curent este preconizat să depășească în anul curent valoarea de tip „reper” de 4 la sută din PIB în perspectivă multianuală, stipulată de Comisia Europeană ca indicator de performanță pentru țările membre ale Uniunii Europene.

Finanțarea deficitului de cont curent se prefigurează a rămâne doar parțial asigurată prin fluxuri stabile, non-generatoare de datorie externă, pe întregul interval al proiecției, gradul de finanțare din astfel de surse fiind evaluat în diminuare notabilă față de 2019, pe fondul anticipării unor investiții directe afectate semnificativ în contextul crizei actuale.

Răspândirea mult mai puternică a coronavirusului în perioada recentă cu impact în sensul deteriorării situației medicale din România are potențialul de a genera sincope ample la nivelul procesului de redresare a economiei. În vederea atenuării crizei medicale, măsurile de distanțare socială ar putea fi extinse, mai ales în ipoteza menținerii ratei de pozitivare la cote ridicate pe o perioadă mai lungă de timp. Similar comportamentului observat în prima fază a crizei pandemice actuale, cererea de bunuri de strictă necesitate s-ar putea majora, inclusiv pe seama unei posibile exacerbări a comportamentului de stocare din partea consumatorilor.

Pe termen mediu, în cazul unor dificultăți care ar putea conduce la întârzierea asigurării accesului la un vaccin în vederea imunizării pe scară largă a populației, nu sunt excluse modificări permanente în comportamentul populației în corelație directă cu durata și intensitatea procesului de distanțare socială – atât cea impusă de autorități, cât și cea de natură voluntară –, acesta putând contribui, astfel, la comprimarea accentuată a cererii pentru anumite categorii de bunuri și servicii. Revenirea activității ar putea fi însă impulsionată de pachetele de stimulare a economiilor anunțate la nivelul Uniunii Europene, însă acestea nu ar fi de natură să substituie adoptarea măsurilor necesare pentru controlul pandemiei.

Pornind de la un Plan Național de Relansare și Reziliență solid și de la depunerea unor proiecte eligibile, statele membre ale UE, inclusiv România, ar putea beneficia de fonduri europene nerambursabile pentru finanțarea unor proiecte de investiții și a unor reforme structurale care ar facilita relansarea economică și ar crește capacitatea de acomodare a șocurilor adverse.

Se impune demararea într-un orizont scurt de timp a unei consolidări bugetare. Debutul acesteia, precum și măsurile de corecție sunt grevate însă de un grad ridicat de incertitudine


Configurația viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri continuă să reprezinte surse apreciabile de incertitudine asupra traiectoriei viitoare a ratei inflației. În legătură directă cu evoluția crizei pandemice, în eventualitatea prelungirii sau accentuării acesteia, este previzibilă sporirea volumului de cheltuieli alocate de autorități pentru gestionarea situației medicale.

În același timp, este posibilă prelungirea aplicării unor măsuri de susținere a economiei, cu precădere a celor care vizează piața muncii (de exemplu, cele asociate schemelor de tip Kurzarbeit de încurajare a timpului parțial de lucru), mai ales ținând cont de finanțările disponibile în cadrul instrumentului SURE.

Depinzând de natura de finanțare, o parte a măsurilor de sprijin economic, în pofida beneficiilor sociale evidente, ar putea conduce la majorări suplimentare ale deficitului bugetar, în discordanță cu necesitatea corecției derapajului fiscal, așa cum este presupusă și de etapele specifice Procedurii de deficit excesiv, inițiate în cazul României la începutul anului curent. Din această perspectivă, se impune demararea într-un orizont relativ scurt de timp a unei consolidări bugetare. Debutul acesteia, precum și măsurile de corecție sunt grevate însă de un grad ridicat de incertitudine, inclusiv din perspectiva gradului de neutralitate a setului specific de măsuri adoptate asupra activității economice.

În absența unei corecții, o persistență a derapajului fiscal s-ar repercuta negativ asupra percepției investitorilor, cu consecințe adverse asupra volumului plasamentelor realizate în economia domestică. Evoluțiile de pe piața muncii continuă să reprezinte factori de risc relevanți. Impactul pandemiei a fost până în prezent limitat de măsurile de sprijin ce au vizat piața muncii, focalizate însă cu precădere pe menținerea locurilor de muncă. Dificultățile induse de gestionarea crizei pandemice (de exemplu, costuri suplimentare asociate achiziționării materialelor sanitare sau reducerea productivității și, implicit, majorarea costurilor unitare cu forța de muncă) ar putea conduce însă la o restructurare a costurilor de producție materializate sub forma unor potențiale comprimări ale celor cu forța de muncă.

În același timp, este posibil ca firmele să opereze ajustări ale cererii de forță de muncă, cu precădere în sectoarele cele mai afectate de criza pandemică (HoReCa, activități recreative), dar și în eventualitatea limitării producției în cazul apariției unor focare de infecție în unități industriale, cu consecințe directe asupra capacităților de producție.

Independent de evoluția situației medicale, presiuni inflaționiste suplimentare ar putea fi exercitate și de posibila răspândire a focarelor de pestă porcină africană, cu impact advers asupra prețului cărnii de porc. În plus, incertitudini inerente sunt asociate condițiilor meteorologice, cu impact asupra ofertei de produse agricole atât pe plan local, cât și regional sau chiar global.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1271 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by