​Proiectanţii serioşi stau departe de Autostrada Comarnic-Braşov ● Alfabetul revirimentului economic? Nu-i V. E artă. E Nike Swoosh ● Studiu: 21% dintre companiile din România au făcut concedieri, 18% au tăiat salariile ● A sosit vremea introducerii săptămânii de lucru de patru zile, spun politicienii europeni ● Corecţii de până la 10% a tarifelor RCA ar putea avea loc până la finalul anului. Unele firme au modificat deja prețurile, în sus ● Blue Air reia mai devreme zborurile internaționale din Cluj-Napoca ● Nu doar ultimii, ci și departe de vecini: Cercetarea de la care așteptăm viitorul economiei ● Șef din Ministerul Economiei: Plățile către beneficiarii de ajutoare de stat încep la sfârșitul acestei săptămâni - începutul săptămânii viitoare ● Capitalele europene unde alimentele sunt cele mai scumpe ● Alexandru Filip. Ca să vezi o oportunitate, trebuie să înțelegi profund oamenii

Business reportFoto: Colaj foto

Proiectanţii serioşi stau departe de Autostrada Comarnic-Braşov. Asociaţie: Singurul ofertant este recunoscut pentru marile probleme. Asociaţia Pro Infrastructură critică licitaţia pentru pregătirea Autostrăzii Ploieşti-Comarnic-Braşov, afirmând că are numeroase probleme, printre care o valoare estimată mică sau documentaţie cu erori, motive pentru care a fost depusă o singură ofertă, iar proiectanţii serioşi nu se implică.„La licitaţia pentru pregătirea Autostrăzii Ploieşti-Comarnic-Braşov proiectanţii serioşi au stat deoparte, fiind depusă o singură ofertă. Principalele cauze: contractul complet debalansat, numeroasele erori şi neconcordanţe din documentaţie, valoarea estimată foarte mică sau modalitatea de plată doar la finalul serviciilor prestate”, arată Asociaţia Pro Infrastructură. Potrivit Asociaţiei, în cadrul solicitărilor de clarificări din partea celor interesaţi, aceştia au ridicat problema valorii estimate de Compania de Drumuri pentru acest contract extrem de complex (57 milioane lei), sub 1% din valoarea investiţiei, scrie Adevărul.

Alfabetul revirimentului economic? Nu-i V. E artă. E Nike Swoosh. Economia românească și-a revenit, aparent viguros, în trimestrul al treilea, după căderea masivă înregistrată în trimestrul trecut când a fost aproape paralizată de șocul pandemiei de Covid-19. O creștere cu 5,6% a produsul intern brut (PIB), în cel de-al treilea trimestru al anului, comparativ cu trimestrul anterior, poate semnaliza un reviriment robust. Economia noastră a depășit șocul inițial provocat de Covid-19, spune Andrei Rădulescu, directorul departamentului de analiză economică al Băncii Transilvania. Rădulescu a adăugat apoi: imaginea vizuală a revirimentului este litera V, scrisă cu majuscule, scrie Econtextmedia.net

Studiu: 21% dintre companiile din România au făcut concedieri, 18% au tăiat salariile. Conducătorii de companii din România estimează că țara noastră va trece printr-o criză prelungită. Managerii din construcții sunt cei mai relaxați, datorită creșterii volumului de lucrări, în timp ce aceia din domeniul restaurantelor și cafenelelor sunt cei mai îngrijorați, din cauza restricțiilor. 82% dintre managerii din țara noastră consideră că economia este afectată de criza generată de coronavirus, cu 7% mai mult decât în cel de-al doilea trimestru, arată studiul Confidex, realizat de către firma de cercetare Impetum Group. 21% dintre aceștia spun că au recurs la concedieri, cu 6% mai mult decât în cel de-al doilea trimestru, iar 18% spun că au tăiat salariile în companie, cu 7% mai mult decât în intervalul precedent. Concomitent, 75% dintre manageri cred că șomajul va crește, iar 79% cred că leul va scădea în fața euro, potrivit ziarului Libertatea.

A sosit vremea introducerii săptămânii de lucru de patru zile, spun politicienii europeni. Marea Britanie, Germania, Spania şi alte ţări ar trebui să adopte o săptămână de lucru de patru zile pentru a-şi ajuta economiile să-şi revină de pe urma pandemiei de coronavirus, potrivit fostului cancelar britanic din umbră John McDonnell şi unui grup de politicieni de stânga şi reprezentanţi ai sindicatelor din întreaga Europă, notează The Guardian. O săptămână de lucru de patru zile ar ajuta în lupta cu criza economică generată de pandemie, potrivit unei scrisori trimise lui Boris Johnson, cancelarului german Angela Merkel, premierului spaniol Pedro Sanchez şi altor lideri, potrivit Ziarului Financiar.

Corecţii de până la 10% a tarifelor RCA ar putea avea loc până la finalul anului. Unele firme au modificat deja prețurile, în sus. Prețurile RCA au crescut deja cu 3-5% și ar putea suferi o corecție de până la 10% până la finalul anului, în condițiile în care prețurile precepute de service-uri pentru ora de manoperă au crescut masiv în ultima perioadă. Controalele pe care ASF le-a efectuat la cei doi mari jucători din domeniu, care adună peste 75% din piață, vor avea același efect, în condițiile în care Autoritatea le-a impus celor doi, City Insurance și Euroins, inclusiv măsuri privind recalcularea rezervelor și a tarifelor, scrie Economica.net.

Blue Air reia mai devreme zborurile internaționale din Cluj-Napoca. Compania aeriană low-cost Blue Air devansează cu o lună reluarea zborurilor internaționale de la Cluj-Napoca, prevazută inițial pentru sfârșitul lunii martie, pentru a răspunde cererii în creștere înregistrate pentru această destinație. Astfel, începând cu 1 martie 2021, Blue Air va introduce 13 rute noi care vor conecta Clujul cu destinații-cheie din Europa, anunță profit.ro

Nu doar ultimii, ci și departe de vecini: Cercetarea de la care așteptăm viitorul economiei. România a rămas, de departe, ultima în UE din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare (R&D), potrivit datelor publicate de INS. Cu un procentaj de doar 0,48% din PIB pe 2019, în scădere faţă de anul precedent, ne-am plasat pe o poziție ridicolă, după ministate precum Malta (0,60%) sau Cipru (0,63%) și la foarte mare distanță de media europeană (2,18%, date Eurostat, disponibile pentru 2018). Pe fondul constrângerilor bugetare și a implicării insuficiente a sectorului privat, am reușit să ajungem la mai puțin un sfert din obiectivul autoasumat pentru anul 2020, ba chiar semnificativ sub nivelul post-aderare de 0,55%, consemnat în 2008. Interesant, din seria de date certificate Eurostat, nivelul cel mai ridicat pentru țara noastră s-a înregistrat în 1995 (0,75% din PIB), scrie cursdeguvernare.ro

Șef din Ministerul Economiei: Plățile către beneficiarii de ajutoare de stat încep la sfârșitul acestei săptămâni - începutul săptămânii viitoare. Ministerul Economiei, prin agențiile sale pentru IMM-uri, urmează să înceapă, la finalul acestei săptămâni sau începutul săptămânii viitoare, plata ajutoarelor de stat pentru firme, PFA, PNG și cabinete medicale calificate la fnanțare pentru redresarea din criza COVID-19, a declarat, luni, pentru StartupCafe.ro, secretarul de stat din Ministerul Economiei. El a menționat și când se va deschide sesiunea de depunere de proiecte la Măsura 3 - granturi de investiții, dar pentru aceasta este nevoie ca Guvernul să aprobe mai întâi un nou proiect de ordonanță de urgență. „La sfârșitul acestei săptămâni, începtul săpămânii viitoare începem plata microgranturilor de la Măsura 1 pentru aplicanți. La sfârșitul săptămânii celeilalte - începutul următoareia, pornim plățile de granturi de capital de lucru de la Măsura 2 și, tot așa, peste încă o săptămână, înscrierile la Măsura 3 - granturi de investiții” - a spus secretarul de stat Liviu Rogojinaru, pentru StartupCafe.ro

Care sunt capitalele europene unde alimentele sunt cele mai scumpe. În ce oraşe ponderea coşului alimentar în salariul mediu net e cea mai mare. Unde se plasează Bucureştiul. Nu am mai făcut de ceva vreme un exerciţiu statistic privind nivelul de trai în diferitele ţări europene. Astăzi vă propun să vedem cât costă un coş minim de alimente, necesar pentru a asigura cele 2.400 de calorii recomandate de medici, ţinând cont de specificul alimentaţiei europene. Conform Numbeo.com, un astfel de coş include: o litră de lapte, 125 grame de pâine, 100 de grame de orez, 2,4 ouă, 100 grame de brânză locală, 150 de grame de carne de pui, 150 de grame de carne de vită, 300 de grame de mere, 250 de grame de banane, 300 de grame de portocale, 200 de grame de roşii, 200 de grame de cartofi, 100 de grame de ceapă şi un sfert de salată. Nu trageţi în pianist: nu eu am făcut acest coş şi, recunosc, personal nici nu prea mi se potriveşte. Ceea ce mă interesează astăzi e să vedem unde costă alimentele din această selecţie cel mai mult, în diferitele capitale europene, şi pe unde se plasează Bucureştiul la acest capitol. Am făcut şi o clasică raportare la salariul mediu net din oraşele respective. Şi iată ce a ieşit, scrie FinEco24News.

Alexandru Filip. Ca să vezi o oportunitate, trebuie să înțelegi profund oamenii. Orice salt înainte, spune Alexandru Filip, începe cu a înțelege lumea în care te afli. A ști nu e de ajuns. Trebuie să înțelegi pentru a crea oportunitate. Alex este Managing Partner al McKinsey România, prima companie globală de consultanță într-un clasament al prestigiului. Alex are o experiență de aproape zece ani la McKinsey, timp în care a condus programe locale și regionale în industria bancară sau cea de telecomunicații. Are o experiență extinsă în management de risc, strategie sau transformare digitală. A lucrat anterior în investment banking și a studiat finanțe și business în Marea Britanie și Spania, scrie Andreea Roșca pe blogul ei.