Ulterior declanșării stării de urgență, prețurile principalelor produse au urmat evoluții divergente. Principalul motiv îl reprezintă ajustarea comportamentului de consum la pandemie, acesta ducând la mutații semnificative la nivelul cererii, arată Consiliul Concurenței într-un raport publicat joi.
Astfel, la nivelul bunurilor nealimentare, creșterea prețurilor a suferit o încetinire abruptă începând cu luna iunie, pe fondul limitării cererii pentru astfel de produse, în timp ce tarifele serviciilor și-au păstrat tendința de creștere constantă (în jurul valorii de 2,5% la nivelul primelor 9 luni din 2020, față de aceeași perioadă din anul precedent). În schimb, prețurile bunurilor alimentare și-au accentuat tendința inflaționistă, situație provocată inclusiv de sentimentul de incertitudine cu privire la disponibilitatea viitoare a produselor de bază, se mai spune în documentul citat.
Modificarea tiparului de consum al gospodăriilor se poate observa și în evoluția vânzărilor, atât la nivelul economiei românești, cât și la nivel european (vezi graficul de deasupra).
Astfel, în timp ce cantitatea cerută a crescut pentru alimentele de bază (în special cele neperisabile) și pentru produsele farmaceutice (respectiv alte produse medicale), în cazul serviciilor și al bunurilor nealimentare, cererea a scăzut cu o rată accelerată.
- Cele mai mari reduceri de vânzări s-au înregistrat pentru carburanți, textile, precum și pentru produsele electronice și electrocasnice, pe fondul incertitudinii economice și al măsurilor de limitare a mobilității populației.
Un alt factor important care a contribuit la scăderea prețurilor bunurilor nealimentare este reprezentat de scăderea abruptă a cotației petrolului pe piețele internaționale, pe fondul acumulării de stocuri, ca urmare a scăderii consumului de carburanți și a producției industriale la nivel global. Astfel, la mijlocul lunii aprilie, cotația petrolului a înregistrat cea mai abruptă scădere din istorie, reflectând șocul major al pandemiei COVID-19 pe piața materiilor prime.
De menționat este și faptul că perspectivele reducerii prețurilor la principalele materii prime existau și înaintea declanșării crizei sanitare, ca urmare a creșterii tensiunilor comerciale și a încetinirii producției în economiile emergente (în special China), acestea afectând în mod negativ cererea, în timp ce oferta de mărfuri a crescut constant (producția de petrol din SUA a atins niveluri record în 2019, în timp ce majoritatea piețelor de produse alimentare a înregistrat un nivel ridicat de producție și stocuri).
În ceea ce privește prețul altor materii prime, datele Băncii Mondiale indică o scădere mai puțin abruptă în cazul metalelor și mineralelor folosite preponderent în industrie (comparativ cu prețul produselor energetice).
În cazul mărfurilor alimentare, scăderea cotațiilor internaționale a fost mai redusă comparativ cu cea aferentă celorlalte mărfuri, rezultând într-o contribuție relativ redusă la scăderea prețurilor pentru consumatori în România (insuficientă pentru a contrabalansa cererea în creștere și majorarea altor costuri de producție).
Potrivit datelor Băncii Mondiale, prețul mărfurilor agricole a crescut cu aproximativ 9% în aprilie 2020 față de ianuarie 2020, fiind mai puțin afectat de lipsa cererii la nivel global, reflectând totodată un grad de elasticitate a cererii mai scăzut la modificarea veniturilor.
- Mai mult decât atât, nivelul prețului a fost susținut de țările ce au achiziționat volume mari de mărfuri agricole neperisabile, în vederea asigurării unui stoc suficient care să permită securitatea alimentară a populației.
Pe partea ofertei de mărfuri agricole, cele mai semnificative perturbări ale lanțurilor de producție s-au manifestat, în principal, prin reducerea accesului la factori de producție esențiali, precum forța de muncă sau alte inputuri importante. (ex. pesticide)
