Promisiunile electorale făcute de partide înainte de alegerile electorale trebuie întotdeauna luate ”cum grano salis”. Cu puțin umor. Există o percepție generală potrivit căreia partidele te mint ca să-ți ”fure” votul. E drept, nu ai cum să știi ce se va întâmpla în următorii 4 ani (vezi cazul izbucnirii actualei pandemii), dar promisiunile făcute de partide oferă informații importante despre prioritățile candidaților la guvernare. Dacă pentru partide aceste priorități contează, ar trebui să conteze și pentru tine. De aceea românii au motive întemeiate să citească programele electorale și să asculte măcar ceea ce promit partidele înainte de alegeri. Pentru astăzi ne-am uitat la cum văd principalele 3 partide/alianțe 3 indicatori: cu cât va crește PIB, cu ce preț va crește PIB și cum anume va crește PIB.

HotNews.roFoto: Hotnews

Paranteză: Nu doar România se confruntă cu decalajul dintre promisiunile electorale și realizările de după alegeri, fiți convinși. Cercetători renumiți au studiat cazurile din alte țări, descoperind că partidele din Regatul Unit, Canada, Grecia și, în anumite perioade, Irlanda își îndeplinesc între 70 și 80% din promisiunile pe care le fac în cadrul programelor electorale (Royed 1996; Rose 1980 sau aici, Rallings 1987; Kalogeropoulou 1989). Închidem paranteza.

Foarte pe scurt, sub conducerea guvernelor de coaliție din Olanda și Irlanda, rata medie de îndeplinire a promisiunilor electorale este în jur de 50-60%. În țările nordice, rata de respectare a promisiunilor a ajuns și la 85%, dar media este pe la 79-80%.

Deocamdată, pentru România nu există asemenea cercetări. Însă datele provenite din sondajele periodice (gen Eurobarometru, dar nu numai) arată că populația are încredere relativ redusă în politicieni, iar afirmația că ”partidele nu își respectă promisiunile electorale” pare să fie dominantă.

Un alt exemplu de importanță a promisiunilor electorale vine de pe site-ul american Politifact.com. Proprietarii site-ului au câștigat un premiu Pulitzer în 2009 pentru „Obameter”, care analiza fiecare dintre promisiunile electorale ale președintelui american Barack Obama, dacă este respectată sau nu. Închidem paranteza.

Cum văd principalele partide creșterea economiei României în anii care urmează?

Sintetic, tabelul e cel de mai jos:

PNL (aflat la guvernare) este optimist. De la un recul de 4,2% în 2020 vom trece la un avans de 4,9% în 2021. Adică o creștere de peste 9 puncte procentuale într-un an. Plauzibil, dar cu grad redus de probabilitate.

Mai degrabă am putea vedea o scădere a economiei mai mare decât cea estimată de guvernanți și o revenire mai lentă. Partenerii comerciali ai României sunt în fața celui de-al doilea val de coronavirus, unii pregătesc lockdown parțial sau total iar în aceste condiții e greu de crezut că motoarele noastre vor tura la viteza de croazieră. Cu o industrie puțin competitivă, cu intrări de capital deteriorate, cu o productivitate a muncii (ajustată cu costurile salariale) care gâfâie din cauza investițiilor private reduse (comparativ cu țările din jur), cu o politică fiscală deja utilizată la capacitate maximă, doar în visele cele mai frumoase putem spera să atingem obiectivele proiectate de guvernanți.

”Programul de guvernare al Partidului Național Liberal va susține o creșterea economică cu un ritm mediu anual de 5,6% în perioada 2021-2024 și cu o dinamică în accelerare peste 6,0% la finalul intervalului de prognoză, perioadă în care se va realiza o absorbţie consistentă a fondurilor europene. În primul an al guvernării liberale s-a luat în considerare continuarea măsurilor de sprijin pentru mediul de afaceri, piața muncii, creșterea încrederii populației, precum și intervențiile în domeniul medical, care să atenueze prelungirea efectelor pandemiei Covid-19. Dacă anul 2021 este marcat practic de recuperarea contracției economice cauzată de măsurile de lockdown aplicate la începutul pandemiei pentru asigurarea sănătății populației, fiind favorizat și de un efect de bază, începând cu anul următor, România va cunoaște o revigorare autentică, urmând o creştere susţinută pe termen mediu.”, spun liberalii.

De partea cealaltă, PSD este mai pragmatic, dar și mai ne-credibil. De la -5,2 anul acesta, ar urma să trecem la +3,9 anul viitor. Creșterea ar fi tot de peste 9 puncte procentuale, ni se promite dacă îi votăm pe ei. Plauzibil, dar cu un grad de probabilitate mai ridicat decât al PNL. E drept, fiind în opoziție, PSD lucrează cu cifre mai realiste privind dinamica PIB. Partea proastă la PSD este că în ultimii ani partidul a devenit atât de ne-popular prin inițiativele controversate pe care le-a luat (amintiți-vă de proiectele de mutilare a Justiției, de OUG 114 s.a.) încât a ajuns ne-credibil, oricâte eforturi ar face.

USR PLUS nu oferă date certe în programul său de guvernare, ci 40 de seturi de măsuri care ar duce la dezvoltarea României. Fără a produce date, e dificil a estima gradul de probabilitate a succesului, în cazul unei eventuale reușite electorale. În ansamblu, măsurile propuse de USR-PLUS sunt ok (cu mici excepții), dar nu pot face obiectul unei analize cantitative.

Șomajul- o reală problemă, greu de eliminat

Pe perioada pandemiei mulți români s-au trezit cu contractele de muncă amputate sau chiar suspendate. Chiar dacă în documentele oficiale șomerii depășesc cu puțin 5% din populația activă, realitatea este că munca la negru și șomajul ascuns duc acest indicator la cote mai înalte decât cele din documentele Comisiei Naționale de Analiză și Prognoză.

PNL: Intenționează să coboare rata șomajului la 2,8% până în 2024, în vreme ce PSD se mulțumește cu un șomaj de 3,5% în perspectiva aceluiași an. ”Dinamica pieței forței de muncă va fi una pozitivă, rata șomajului reducându-se sub valoarea înregistrată în 2019 cu circa 1 punct procentual, până la 2,8% în 2024. Aceasta înseamnă o creştere a ratei de activitate, în special în rândul tinerilor, femeilor, dar și al persoanelor vârstnice”, se spune în programul PNL. Cuvântul ”șomaj” apare de 7 ori în programul lor deși -date fiind evoluțiile demografice dezastruoase ale României- problema ar putea deveni în viitor una structurală.

PSD, la fel ca USR pare să se concentreze pe reducerea șomajului structural în rândul tinerilor și a celor de vârstă 55+. Are un ”plan de măsuri țintite pe lucrătorii din grupurile cu șomaj structural ridicat, tinerii între 16-25 de ani fără loc de muncă și persoane peste 55 de ani”. Alte măsuri din programul social-democraților: Ajutor de stat de 100.000 € pentru fiecare companie care înființează locuri de muncă în zone cu șomaj ridicat, Stimuli financiari de inserție pentru angajarea șomerilor, Prime de ocupare împărțite 50-50 (angajat/angajator), Prime de instruire și calificare, Vouchere de pregătire profesională, Granturi pentru înființarea de întreprinderi sociale (vezi aici ce sunt întreprinderile sociale)

USR PLUS nu dă cifre, dar are programe ambițioase de reducere a șomajului, mai ales în rândul tinerilor. ”Din păcate, nevoile reale ale tinerilor au fost neglijate, ignorate sau prost înțelese de către autorități și acest lucru se vede în studiile legate de abandonul școlar, analfabetismul funcțional, rata șomajului între tineri, procentul scăzut al tinerilor implicați în comunitate sau acțiuni de voluntariat sau care pornesc afaceri, respectiv numărul tinerilor care trăiesc în sărăcie sau excluziune socială”, se spune în programul USR-PLUS.

Niciunul dintre partide nu pare să fi consultat studiul făcut de Confederația Patronală Concordia, împreună cu KPMG și Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române.

Cum vom crește? Investiții și consum

PNL: „Modelul de dezvoltare propus de Partidul Național Liberal are în prim plan investițiile, ca motor al dezvoltării economice care să genereze cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în intervalul 2021 – 2024. Punerea în aplicare a acestui model de dezvoltare durabilă pentru România are în vedere creșterea PIB-ului potențial prin utilizarea eficientă a factorilor de producție (capitalul și forța de muncă), dar și maximizarea efectului productivității totale a factorilor. Criza economică din 2009-2010 declanşată de criza datoriilor suverane din Europa a redus rata de creștere a PIB-ului potenţial în România de la o medie anuală de 5,5% în perioada 2002-2008, la 1,5% în perioada 2009-2013, urmând apoi o redresare la o dinamică medie de circa 4,5% în 2018-2019 şi de peste 5% pe orizontul de prognoză. În acest fel, din punct de vedere al convergenței cu UE, exprimată în ponderea PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare standard, este posibil ca România să se apropie la 85% din media UE27 în următorii 4 ani, după ce a depăşit nivelul de 70% în anul 2020”, spun liberalii.

”Contribuții importante sunt anticipate și din partea consumului privat, care va fi susținut atât de creșterile veniturilor salariale, cât și de înclinația populației spre consum. Exportul net va continua să aibă o contribuție negativă în perioada 2021-2024, dar efectul de frânare a creșterii economice va fi mult diminuat. În evoluție, dinamicile relațiilor comerciale se vor apropia, astfel încât deficitul comercial ca pondere în PIB se va reduce la orizontul celor 4 ani de guvernare liberală. Acest lucru este posibil, pe de o parte, prin diminuarea în special a importurilor de bunuri de consum și creșterea ofertei de produse autohtone. Un rol important îl va juca și încrederea populației în produsele românești, în special a bunurilor alimentare, dar și cele ale industriei ușoare. În același timp, preocuparea liberală se îndreaptă spre creșterea competitivității produselor românești pe piețele externe și a cotelor de piață a exporturilor, atât prin majorarea competitivității prin costuri, creșterile salariale fiind corelate cu productivitatea, dar și prin îmbunătățirea infrastructurii, a creșterii capacității de inovare și reducerea birocrației cu care mediul de afaceri se confruntă„ spune PNL”, se mai arată în document.

PSD nu pare să fi abandonat teoria wageledgrowth, o politică de stânga care se fundamentează pe teoriile care pun la baza creșterii economice consumul. Deși nu o spune explicit în programul electoral, documentul menționează în mod repetat cum se va întoarce la buget o parte din creșterea salariilor și a pensiilor (prin taxarea consumului). ”Din punct de vedere al politicii de alocare, WLG este o politică orientată spre factorul muncă. Prin stimularea majorărilor salariale se urmărește cel puțin prezervarea dacă nu și acumularea de forță de muncă. Având în vedere contextul actual al României, cu o migrație netă negativă, o politică de alocare orientată spre forța de muncă este justificată.

Din punct de vedere al politicii de redistribuire, WLG presupune redistribuirea veniturilor spre populație, în defavoarea (în faza inițială) a capitalului.

Din punct de vedere al politicii de macrostabilizare, WLG nu este o politică de macrostabilizare în contextul actual. Având în vedere faza ascendentă a ciclului economic, stimularea consumului este mai degrabă o măsură pro-ciclică, accentuând creșterea economică cu riscul de a genera supraîncălzirea economiei. WLG poate fi o politică de macrostabilizare în faza de recesiune a economiei.

Punctul slab al WLG este legat de elasticitatea ofertei interne pentru consum. Producția internă are o elasticitate a ofertei mult mai mică decât producția externă. Prin urmare creșterea consumului va fi exploatată în primă fază de importatori. În contextul stabilității monetare, dacă nu este lăsat cursul valutar să compenseze prin depreciere deficitul de balanță comercială, și să descurajeze importurile, deficitul de balanță comercială generează o nevoie continuă de finanțare externă în valută la nivelul statului, dar și la nivel privat”, arată o analiză publicată pe Contributors.ro.

Dealtfel, potrivit afirmațiilor făcute de președintele PSD la o emisiune a Antenei 3, Cristian Socol, cel dintâi apărător al teoriei wageledgrowth la noi, ar urma să fie ministrul Finanțelor într-un ipotetic Cabinet PSD. Socol este ideologul economic cel mai cunoscut al PSD, el ocupând de-a lungul guvernărilor PSD diverse posturi bine remunerate în spațiul public.

Concluzii:

1. Mergeți la vot!

2. Analizați, în funcție de situația Dvs particulară, care partid v-ar mulțumi chiar dacă și-ar împlini în mod realist doar 50% din promisiunile electorale și acordați-i aceluia votul.

3. Amintiți-vă că viitorul e imprebizibil și că ar putea aduce evenimente care să reseteze condițiile economice și sociale (cum este cazul actualei pandemii).

4. Gândiți-vă, atunci când acordați votul unui partid/alianțe, nu doar la Dvs ci și la generațiile care vin după noi.

Și, ca să închei într-o notă relaxată, am să parafrazez o vorbă celebră, a propos de programele electorale: ”dacă vrei să-l faci pe Dumnezeu să râdă în hohote, fă-ți un plan pentru următorii 4 ani...”