Consiliul Fiscal: Scenariul revizuit al Guvernului pare mai optimist în raport cu evoluția economiei/ Apreciem un nivel probabil al deficitului bugetar în jur de 9,8% din PIB în 2020

de DP     HotNews.ro
Marţi, 24 noiembrie 2020, 7:44 Economie | Finanţe & Bănci


Daniel Daianu
Foto: Agerpres
Consiliul Fiscal apreciază drept probabilă materializarea unui gol total de venituri fiscale și din contribuții de asigurări plus alte venituri la nivelul anului 2020 (potrivit execuției cash) de aproximativ 6,5-7,5 mld. lei (circa 0,65%-0,75% din PIB). ”Acest gol provine pe de o parte din evaluarea optimistă a ANAF, a sumelor recuperabile în acest an din obligațiile amânate la plată de firme, precum și din probabilitatea ridicată ca sumele aferente închirierii benzilor de frecvență 5G să nu fie încasate în anul curent.”, se arată în Opinia Consiliului pe marginea celei de-a treia rectificări. Instituția condusă de Daniel Dăianu apreciază un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 potrivit metodologiei cash în jurul valorii de 9,8% din PIB, cu 0,7 pp peste estimarea MFP.


Trebuie menționat faptul că acest gol de venituri identificat de CF la nivelul anului 2020 este recuperabil în anul următor sprijinind execuția cash. Din perspectiva execuției potrivit metodologiei ESA, aceasta nu este influențată de elementele identificate de CF care conduc la acest gol de venituri pentru anul în curs.

Ce mai arată concluziile Consiliului Fiscal:
  • Șocul economic al pandemiei este mai puternic decât cel provocat de Marea Recesiune. Marea Închidere (Lockdown) a condus la o scădere dramatică, de două cifre, a PIB în cele mai multe țări din UE în trimestrul II din acest an. Trimestrul III a consemnat o revenire puternică a activității economice. Combaterea pandemiei și a crizei economice induse a reclamat o mobilizare de resurse exemplară. Bugetele publice au trecut în prim plan pentru combaterea efectelor pandemiei și crizei economice, chiar dacă bănci centrale au continuat, sau extins operațiuni neconvenționale -prin relaxare cantitativă (QE) și rate de politică monetară foarte joase (inclusiv negative în termeni nominali în cazul BCE). Ce practică însă economii dezvoltate (în care se emite monedă de rezervă), inclusiv achiziții masive de obligațiuni guvernamentale, nu își permit economii emergente, care se confruntă cu constrângerea valutară, care au economii mai puțin robuste, cu deficite importante.
  • Valul doi al Pandemiei întrerupe/încetinește revenirea economiilor în trimestrul IV a.c. În UE se profilează o evoluție în formă de W a economiilor din cauza unei probabile contracții economice în trimestrul IV din acest an, după cum anticipează BCE și CE. Se prognozează un declin al activității economice în UE de 7,4% în acest an.
  • Proiectul celei de-a treia rectificări bugetare majorează proiecția de deficit bugetar pentru anul 2020 cu 0,5 pp din PIB, respectiv până la un nivel de 9,1%, în principal ca urmare a impactului nefavorabil și de amploare asupra încasărilor bugetare al facilității de amânare la plată a obligațiilor bugetare, a deteriorării cadrului macroeconomic comparativ cu cel avut în vedere anterior, precum și a unor neajunsuri în construcția bugetară.
  • Dincolo de nivelul extrem de ridicat al deficitului bugetar pentru anul în curs, care va conduce la o majorare corespunzătoare a datoriei publice, poziția finanțelor publice de la finele anului 2020 este importantă întrucât reprezintă punctul de pornire al construcției bugetare pentru anul 2021. Chiar dacă execuția bugetară aferentă anului 2020 cuprinde și unele elemente de tip one-off(evaluate de CF la circa 1,5-2% din PIB,din care 0,4 pp finanțate prin transferuri UE), respectiv măsurile destinate luptei cu efectele pandemiei COVID-19, o foarte mare parte a deficitului bugetar este de natură structurală și se va manifesta și în viitor.
  • Considerând măsurile de politică fiscală deja adoptate (majorarea pensiilor, salariilor, alocațiilor pentru copii potrivit calendarului anunțat de Guvern) și eliminând măsurile de tip one-off, punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 va fi de circa 8% din PIB.
  • Având în vedere că efectele pandemiei se vor manifesta și în anul 2021, cel puțin o parte din măsurile one-offvor fi probabil menținute, ceea ce ar conduce la un punct de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 și mai ridicat, posibil în jur de 9% din PIB. Ultimii ani au consemnat o creștere puternică a cheltuielilor de personal și a celor cu asistența socială ca procent în PIB și venituri fiscale. Această evoluție, din păcate, se reflectă și în creșterea puternică a deficitului structural al bugetului public. În 2020 s-a atins un vârf din acest punct de vedere, cheltuielile de personal și cele cu asistența socială reprezentând 92,3% din veniturile fiscale (inclusiv CAS). Această situație nu este sustenabilă în sine și cu atât mai mult este de judecat din perspectiva necesității corecției macroeconomice și bugetare.
  • În acest context, caracterizat de niveluri foarte înalte ale deficitului bugetar, este obligatorie o corecție care să conducă pe termen mediu la niveluri mult diminuate ale deficitului bugetar și care să ancoreze așteptările creditorilor către o traiectorie sustenabilă a politicii fiscal-bugetare. O corecție macroeconomică imaginată ca fiind ajutată printr-o scădere drastică a dobânzilor pe piață monetară din România, prin injecții substanțiale de lichiditate de către BNR și operații cu titluri de stat pe piața financiară internă, este contraproductivă; s-ar pierde încrederea în moneda națională, inflația ar fi stimulată mult, ar fi un dezastru pentru stabilitatea financiară și economică.
  • Anunțarea unui plan multianual credibil de consolidare fiscală/bugetară ar putea să ofere răgazul necesar pentru o abordare graduală, care să afecteze cât mai puțin revenirea economiei. Corecția macroeconomică (reducerea deficitului bugetar) trebuie să aibă în vedere atât restructurare de cheltuieli, cât și venituri fiscale/bugetare în creștere. Este falsă teza că nu pot fi mărite venituri fiscale/bugetare, mai ales prin lărgirea bazei de impozitare.
  • Regimul fiscal trebuie să fie transparent și echitabil; toți cetățenii și firmele să plătească -să se elimine portițe (loopholes) care fac regimul fiscal inechitabil. Să nu se tolereze evaziunea fiscală, ca și optimizări fiscale incorecte (tax avoidance), rente necuvenite. O absorbție intensă de fonduri europene, care să valorifice aproape dublarea volumului de resurse alocate României pentru perioada 2021-2027 (prin apariția Planului european de Redresare Next Generation EU de 750 miliarde euro, din care România ar beneficia de 33,2miliarde euro) ar ajuta mult efortul de corecție macroeconomică în următorii 3-4 ani.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





2333 vizualizari

  • +1 (3 voturi)    
    si ce daca?! (Marţi, 24 noiembrie 2020, 10:03)

    wweesstt [utilizator]

    neinteresant pt bugetari: pnl a spus clar ca nu se atinge de bugetari! iar despre speciali am vazut ca pnl aare aceleasi viziuni ca psd! doar eschive! deci nici speciali nu au 'probleme'! desppre depolitizareainstitutiilor, nnu este cazul, deci si aici politrucii si pilele, amantele nu trebuie sa se teama! tot inainte tovarasi!
    • -1 (1 vot)    
      heheeeeeestt (Marţi, 24 noiembrie 2020, 11:03)

      transpenibilus [utilizator] i-a raspuns lui wweesstt

      #Nuscapati pesedelule.
  • +1 (3 voturi)    
    Romania aluneca pe o panta periculoasa (Marţi, 24 noiembrie 2020, 10:09)

    Dilematic [utilizator]

    din cauza deteriorarii masive a finantelor publice, generata in special de cheltuielile excesive cu cresterea salariilor si pensiilor care adancesc deficitul excesiv deja inregistrat la finalul anului trecut.

    Potrivit constatarii Comisiei Europene tara noastra ar putea ajunge la un defcit de peste 1O % in acest an, mai mare decat cel estimat de Ministerul Finantelor.

    Nu doar pandemia a adus Romania in situatia de a cheltui excesiv, acesta fiind apanajul guvernarilor anterioare izbucnirii crizei.

    Romania are probleme de natura structurala mult mai vechi. Avem deficit comercial care arata ca suntem o tara slab dezvoltata, care exporta materiale de baza si importa produse finite, ceea ce ar fi dus oricum la o criza, avem o datorie publica intr-o crestere absolut ingrijoratoare, ceea ce inseamna ca banii devin mai scumpi, avem un deficit bugetar mare, cheltuim prea mult.

    Nu vom reveni in 2O21 chiar daca ministrul Citu spune asta. PSD arunca banii in stanga si in dreapta, iar PNL propune niste proiecte foarte mari, fara legatura cu ridicarea Romaniei pe o treapta superioara, cum este productia industriala.

    Problema Romaniei este legata de fondurile europene, pentru ca tine cont de ele in planurile sale, ori jumatate din aceste fonduri sunt imprumuturi, iar CE va cere ca fondurile sa fie accesate de tari care fac reforme. Dar la noi lupta politica e mai importanta decat reformele.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by