Salariul minim, reducerea șomajului, combaterea muncii la negru, aducerea mai multor români în piața muncii sau scăderea taxării muncii- toate acestea se regăsesc în abordări diferite în programele electorale ale principalelor partide politice. Mai puțin modernizarea dialogului social. ”Noi ne-am uitat la fiecare program de guvernare și am observat că sunt foarte puține referiri la Consiliul Economic și Social și la modernizarea dialogului social în general. Noi ne dorim foarte mult să modernizăm această instituție care e anacronică și nu își mai îndeplinește rolul”, a explicat marți Radu Burnet, director executiv în cadrul Confederației patronale Concordia, într-o dezbatere online cu reprezentanții partidelor politice pe tema pieței muncii.

Imagine de la conferinta de marticoncordiaFoto: Hotnews

Prima temă dezbătută: salariul minim. Un element de referință pe piața muncii. Care este viziunea partidelor cu privire la mecanismul de stabilire al acestuia

Cristian Seidler, USR PLUS: Am avut zilele acestea în comisia de muncă un proiect de lege prin care salariul minim ar ajunge la 60% din salariul mediu pe economie în 2024. Aceasta este în opinia mea o modalitate greșită de a stabili asemenea indicatori din vârf de pix, fără o analiză de impact măcar. În momentul de față România nu știe câți angajați are pe salariul minim. Nu știm de la ce pornim. Trebuie decuplată decizia politică de fixare a salariului minim.

Csep Andrea, UDMR: Aproximativ 1,4 mil angajati avem pe salariu minim din cei circa 5 milioane de angajați. Problema e că din 20 de milioane de locuitori avem 5 milioane cu contracte de muncă, față de Ungaria sau Cehia, unde există tot 5 milioane de contracte, dar la 10 milioane de locuitori. E nevoie de o revenire a oamenilor pe piața muncii. UDMR susține sprijinirea familiilor care sunt pe salariul minim. Legislatia actuala trebuie modificata. Avem tineri cu studii superioare care lucrează pe salariu minim. Noi sustinem salarii minime diferite in functie de studii si de profesii. Este foarte important să discutăm despre cuantumul salariului minim.

Marius Budăi, PSD: Salariul minim e o problemă extreme de spinoasă. Și trebuie să pornim de la o realitate: sărăcia omului care muncește. Care e foarte mare față de media UE. Acel proiect ca salariul minim să fie 60% din salariul mediu brut pe țară va deveni o directivă a UE. Eu, și pe perioada când am fost ministru și acum fac un apel respectuos la mediul de afaceri să se aplece cu mai multă atenție asupra resursei umane. Atunci când resursa umană se va simți respectată și rezultatul muncii ei va fi altul.

Ciprian Văcaru, PRO România: Ne gândim la creșterea salariului minim. Din păcate, la noi acesta s-a stabilit din pix. Noi ne dorim să avem un mecanism care să aibă un set de obiective asumate, indicatori care pot fi monitorizați, analize și evaluări naționale cu privire la impactul economic și social al salariului minim și un cadru instituțional de dezbatere între patronate, sindicate și Guvern. În 2023 salariul minim va fi punct de referință în legea salarizării funcționarilor publici.

Nicolae Ivășchescu, PMP: Există o discrepanță ridicată între salariul de la Stat și la privat. E important să egalizăm aceste venituri ca să nu avem o presiune pe piața muncii. În momentul de față e o presiune mare la Stat, unde toți ar vrea să se angajeze. Iar privatul abia poate ține ritmul cu nivelul salarizării de la Stat. Viitorul Guvern ar trebui să intervină să sprijine IMM-urile, dar pe de altă parte poate interveni și ridica salariul mediu pe economie. Doar așa poate să ajute mediul privat în a se putea dezvolta și egala acest nivel de salarizare. Este foarte important ca mediul privat să aibă salarii mari sau să aibă salarii ca la Stat pentru că din taxele și impozitele IMM-urilor se plătesc aceste salarii.

Tudor Polak, PNL: Când Guvernul a mărit anul trecut salariul minim a ținut cont de 3 scenarii. Cele 3 scenarii calculau practic rata de productivitate și rata inflației din luna octombrie 2019 la care, pe două scenario, se aplica un coefficient de corecție. Unul raportat la rata șomajului și altul raportat la un anumit cuantum de creștere. Pentru anul acesta s-au luat în calcul mai multe scenarii. Dar vreau să vă spun că am o mare dezamăgire legată de proiectul de lege care a trecut prin Comisia de Muncă. Directiva europeană nu impune ca salariul minim să ajungă la 60% din salariul mediu brut. În discuțiile pe care le-am avut cu partenerii sociali, cei de la Sindicate au solicitat creșterea cu 170 de lei a salariului minim iar Patronatele au solicitat înghețarea pentru 6 luni a actualului nivel până vedem care vor fi efectele economice ale pandemiei.

A doua temă: Cum reducem munca la negru

Tudor Polak, PNL: Noi am fost în cateva controale pe zona muncii la negru. Să dispunem din pareta Inspecției Muncii să facă mai multe controale. Pe perioada stării de urgență controalele au fost sistate, dar când ne vom relua activitatea cât de cât normal, vom înteți controalele.

Nicolae Ivășchescu, PMP: Chiar daca Inspectia muncii face controale trebuie ca angajatul sa încheie un contract de muncă. Eu zic că ar trebui să promovăm beneficiile salariatului care are contract de muncă și așa să eliminăm munca la negru. Firmele riscă să plătească amenzi imense în loc să facă contracte să plătească taxele la stat.

Csep Andrea, UDMR: Dacă investim în educație investim în viitorul angajat, care va ști ce drepturi are. Pe de altă parte, dacă am acorda facilități angajatorilor pentru a reduce costurile cu angajații... Trebuie sprijinit Kurzarbeitul.

Cristian Seidler, USR PLUS: În construcții se lucrează mult la negru. Inspecția Muncii trebuie să fie pe șantiere. Nu cred în incriminarea penală a muncii la negru. Ceea ce propunem noi pentru câteva servicii de tip casnic sau sezonier, instituirea unor tichete de muncă, lucru practicat la nivel european.

Ciprian Văcaru, PRO România: E nevoie de o campanie de conștientizare despre ce beneficii au angajații chiar din punct de vedere a protecției sociale. E foarte important să vorbim și despre munca la gri, unde există multe contracte pe salariul minim dar în realitate oamenii primesc alte sume de bani decât scrie în contract.

Câteva dintre proiectele PNL destinate pieței muncii:

  • Acțiunile Ministerului Muncii și Protecției Sociale se vor concerta, în continuare, pe două paliere cu importanță majoră. Unul este legat de introducerea digitalizării în toate domeniile de activitate și la toate palierele de interacțiune cu cetățeanul, ceea ce presupune dezvoltarea sistemului informatic existent, precum și transferul în format electronic a tuturor serviciilor oferite de instituțiile din subordinea/aflate în coordonarea ministerului („zero timp de așteptare, zero hârtii”). Al doilea palier este legat de abordarea personalizată și integrată în funcție de profilul beneficiarului: acesta este preluat de specialiștii sistemului de protecție socială care îi vor oferi toată paleta de servicii și beneficii sociale, dar și consiliere și mediere pentru piața muncii (în prezent, aproximativ 286.000 de șomeri) sau pentru pensionare (în prezent, 4,9 milioane de pensionari).
  • Va fi implementat un nou sistem de evaluare a angajaților din sistemul public, pe baza unor proceduri de evaluare concepute în coordonare cu Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
  • ​Evaluarea măsurilor de sprijin pentru acordarea de beneficii persoanelor vulnerabile din punct de vedere economic. Descurajarea dependenței persoanelor apte de muncă de ajutoare sociale prin monitorizarea aplicării politicilor de stimulare a muncii inclusiv a măsurilor de sistare a ajutoarelor sociale în caz de refuz a ofertelor de muncă.
  • Eficientizarea activității caselor de pensii, inclusiv prin evaluarea oportunității externalizării unor componente în furnizarea serviciilor.
  • Stabilirea unui mecanism privind predictibilitatea creșterii anuale a punctului de pensie.
  • Elaborarea unui proiect de lege privind organizarea și funcționarea Inspecției Muncii, corelat cu standardele de lucru ale instituțiilor similare din UE.

Câteva dintre proiectele PSD destinate pieței muncii:

  • Impozit zero la salariul minim. Scădere impozit la salariații cu copii. Scădere impozit la salariile < 6.000 lei
  • Majorarea stimulentului de reinserție în muncă. Cel puțin 1,5 salarii minim în primul an de la naștere și 1 salariu minim net în al doilea an. Acordarea lui pe o perioadă de 3 ani în cazul nașterii celui de-al treilea copil
  • BNR va da credite cu dobândă 0% băncilor comerciale care vor da credite IMM-urilor cu dobândă de maxim 2%, în lei, între 3 și 10 ani, pentru capital de lucru și investiți
  • Ajutor până la 100.000€ pentru susținerea afacerii, cu garanție pentru 50% din credit. 50% din ajutorul nerambursabil este pentru salariile noilor angajați. (Investiția să fie într-o zonă cu șomajul mai mare de 5%. Angajații vor primi salarii cel puțin egale cu salariul mediu pe economie. Locurile de muncă sunt menținute cel puțin 1 an.)
  • Finanțarea tuturor investițiilor aflate în curs de derulare. Se vor acorda și vouchere pentru reconversie profesională. Criteriu prioritar: crearea de noi locuri de muncă
  • Ținte principale: recuperăm cei 800.000 de șomeri, victimele guvernării PNL și adăugăm 500.000 de angajați cu peste 1000 € net salariu lunar
  • Vouchere în valoare de 100.000 € pentru fiecare companie, prin care se deduce valoarea pachetelor de calificare a angajaților
  • Program de creare de locuri de muncă prin injecții financiare în zone economice-cheie, reindustrializare și programe de sprijin sectorial

Câteva dintre proiectele USR PLUS destinate pieței muncii:

  • Reducerea impozitării muncii prin scutirea de taxe și impozite a 2.230 de lei din salariul brut (echivalentul salariului minim pe economie).
  • Implementarea legii Venitului Minim de Incluziune care stimulează căutarea locurilor de muncă pentru că persoanele care primesc asistență socială nu mai trebuie să aleagă între un loc de muncă și păstrarea ajutorului social.
  • Introducerea contractelor de muncă multi-flexibile, care permit angajatorilor și angajaților să decidă individual condițiile în care un angajat își desfășoară activitatea. Soluții precum munca de la distanță (telemuncă), adaptarea programului de lucru de 8 ore, comprimarea săptămânii de muncă, măsurarea rezultatelor cu indicatori de obiectiv și nu normare pe ore, job-sharing, alegerea zilelor libere, beneficii flexibile.
  • Crearea unui cadru legal simplificat în domeniul serviciilor, prin acordarea unei forme simplificate de plată (vouchere) pentru lucrătorii sezonieri, zilieri, personalul de menaj și îngrijire. Aceste categorii vor dobândi beneficii sociale (pensie, asigurare de sănătate) și în același timp se va lărgi baza de colectare a contribuțiilor și impozitelor.
  • Introducerea unui sistem național de returnare voluntară a ambalajelor: lăsăm garanție, ducem ambalajele înapoi și recuperăm garanția. În afară de impactul pozitiv asupra mediului, simulări făcute pe bază comparativă arată că sistemul ar genera în jur de 2.000–2.200 de locuri de muncă suplimentare, direct și indirect, cu salarii în jur de media pe economie. Pe lângă acestea, efecte sociale pozitive pot apărea dacă formalizăm activitatea colectorilor informali, activitate care există și în prezent, neformalizat.