​Mucles și la treabă ● Stephane Richard, CEO al grupului Orange: Achiziţia fostului Romtelecom ne va permite să fim un competitor mai agresiv pentru Digi, şi într-o oarecare măsură pentru Vodafone ● Cum explică economiştii menţinerea ratingului de ţară a României. Coşea: Situaţia nu e atât de gravă cum zic unii, dar nici înfloritoare cum spune dl Cîţu ● Ce economie vor avea de administrat câștigătorii alegerilor ● Bătălia constituțională pentru premier. Strategia PSD și pârghiile lui Klaus Iohannis ● Ce aşteptări au economiştii de la viitorul guvern, într-o perioadă atât de complicată ● Gabriel Biriș: Impozit pe venit. Cota unică sau cota progresivă? ● Munca, din ce în ce mai scumpă ● Platforma de jocuri Google Stadia, disponibilă în România

Business ReportFoto: Colaj foto

​Mucles și la treabă. S-a vorbit mult și aiurea în seara alegerilor. Mulți învingători, rezultate ”istorice” de tot felul, un electorat ba captiv, ba inept, ba prea comod, ba incontinent. Și niciun politician cu verticalitate, care să iasă în față și să-și asume eșecul. Tipic pentru establishmentul mai vechi sau mai nou al României post-decembriste. Ce avem acum, în urma catastrofei din noua – a câta oare – Duminică a orbului? Avem un președinte fixat pe un prim-ministru care a pierdut alegerile. Cine plătește pentru eșecul electoral al PNL? Liderii autosuficienți ai liberalismului conservator (sic!) original de pe Dâmbovița? Sau poate liota de traseiști primiți cu brațele deschise, indiferent de originile lor politice? Mi-e teamă că întrebările astea vor rămâne fără răspuns. Avem o ”opoziție” social-democrată, care a dictat și până acum jocurile în parlament și care a câștigat alegerile în pofida tuturor sondajelor oficiale și de sertar. PSD va rămâne în opoziție, dar va crește ”pas cu pas”, pe măsura continuării bâlbelor guvernamentale. Partidul s-a cosmetizat după episodul Dragnea și va încerca să atace din răsputeri. Riposta verbală – și doar atât – nu-l va putea opri,scrie Econtextmedia.net

Stephane Richard, CEO al grupului Orange aruncă mănuşa: Achiziţia fostului Romtelecom ne va permite să fim un competitor mai agresiv pentru Digi, şi într-o oarecare măsură pentru Vodafone. Gigantul francez Orange, cu afaceri anuale de 42 mld. euro, unul dintre cei mai mari jucători din industria mondială de comunicaţii, are în plan să facă investiţii semnificative în următorii ani în Româ­nia, peste suma de 268 mil. euro alocată achiziţiei fostului Romtelecom de la nemţii de la Deutsche Telekom, pentru a-şi extinde reţelele fixe şi mobile şi a deveni astfel un jucător redutabil pe piaţa serviciilor convergente fix-mobil. „Această tranzacţie confirmă faptul că România este o prioritate strategică pentru Orange, deoarece am venit cu un capital suplimentar pe această piaţă. Credem pe termen lung în perspec­tivele economiei româneşti şi în apetitul pentru transformare digitală, dar şi în prezenţa noastră în această ţară“, a declarat în cadrul unui interviu exclusiv cu ZF Stephane Richard, preşedinte şi CEO al grupului francez Orange. „După această tranzacţie vom avea un business de aproximativ 2 mi­liarde de euro în Româ­nia, deci de aproxima­tiv 5% din totalul veniturilor gru­pului Orange, iar România va ajunge una dintre pri­mele cinci pieţe ale Orange din lume“, a punctat Richard pe durata unei discuţii de 50 de minute cu Ziarul Financiar.

Cum explică economiştii menţinerea ratingului de ţară a României. Coşea: Situaţia nu e atât de gravă cum zic unii, dar nici înfloritoare cum spune dl Cîţu. Menţinerea ratingului României de către Standard & Poor’s este un semn bun, dar România ar trebui să-şi schimbe abordarea faţă de problemele reale, a declarat pentru „Adevărul” profesorul de economie Mircea Coşea. „Situaţia economică nu e atât de gravă pe cât şi-o închipuie unii, dar nici atât de înfloritoare după cum spune domnul Cîţu. Faptul că n-am căzut atât de rău arată că există încredere în posibilitatea României de a se relansa. România este încă atractivă pentru investiţiile străine. Dar, încă sunt foarte multe de făcut. Este un rating fragil, care se poate schimba oricând. România are nevoie de un program de guvernare realist, fără populisme ca până acum”, a spus Coşea. Glăvan: Fără un rating bun nu putem găsi finanţare La rândul său, analistul financiar Bogdan Glăvan, a explicat pentru „Adevărul” că menţinerea ratingului de ţară înseamnă că toţi creditorii, toţi investitorii au perspectiva că finanţele publice sunt gestionate corect în România. „Fără un rating bun nu putem găsi finanţare pentru politicile publice. Iar dacă se stopează finanţarea, adio plăţi de salarii. Este foarte greu de sintetizat ce înseamnă menţinerea ratingului de ţară, pentru că deficitul bugetar este foarte mare în acest an, raportat la anul trecut. Dar în realitate, fiind un an cu pandemie, în comparaţie cu celelalte ţări, vedem că România a avut cel mai mic derapaj bugetar. Trebuie să mergem pe consolidare fiscală şi atunci vom avea un rating pozitiv”, a explicat finanţistul, potrivit Adevărul.

Ce economie vor avea de administrat câștigătorii alegerilor. Cum arată economia românească la sfârșitul anului 2020 și la începutul unei noi guvernări? Care sunt cele mai complicate teme economice ale următorilor ani? Fără îndoială, economia trece printr-o perioadă dificilă, iar gestionarea ei va semăna, de multe ori, cu mersul pe sârmă. Adică, noul guvern va trebui să echilibreze presiunile de creștere a cheltuielilor bugetare cu măsurile eficiente de creștere a veniturilor. Noua guvernare este departe de a prelua o economie la cheie. Anul acesta, deficitul bugetar va ajunge foarte aproape de 100 miliarde lei, adică aproximativ 9% din PIB. Acest nivel record va însemna că, în următorii ani, obligatoriu, va fi nevoie de o scădere a deficitului.

Conform estimărilor, deficitul bugetar va scădea la 7,2% din PIB, anul viitor, și la 5,5% din PIB, în 2022. Acestea sunt prognozele, dar rămâne de văzut cum se va construi bugetul pe anul viitor, pentru că aceasta va fi prima dovadă a încercării de a echilibra situația bugetară. Măsurile de reducere a deficitului bugetar vor fi cu atât mai necesare pentru a păstra sub control datoria publică, un indicator care tinde să se apropie destul de rapid de zona de alarmă cuprinsă între 50% și 60% din PIB, scrie RFI.ro

Bătălia constituțională pentru premier. Strategia PSD și pârghiile lui Klaus Iohannis. PSD a revendicat postul de premier după victoria de la alegerile parlamentare, dar nu are pârghiile constituționale pentru a-i impune președintelui Iohannis pe cine să nominalizeze. De pe poziția a doua, PNL afirmă că poate construi în jurul său o majoritate în viitorul Parlament, ceea ce îi conferă dreptul să formeze Guvernul. Situația politică rezultată după alegerile parlamentare este mai complicată decât se anticipa. PNL, deși era sigur de victorie înaintea scrutinului, a obținut cu cinci procente mai puțin decât PSD. Social-democrații au revendicat victoria și poziția de premier imediat după închiderea urnelor și prezentarea primelor exit-poll-uri. Cu zestrea de 30 de procente, Marcel Ciolacu a susținut că președintele ar trebui să nominalizeze un premier de la PSD, „conform Constituției”. Poziția sa a fost dublată de prim-vicepreședintele Gabriela Firea, care i-a solicitat președintelui Klaus Iohannis să „respecte” Constituția și să încredințeze formarea guvernului partidului care a câștigat alegerile, potrivit Radio Europa Liberă.

Ce aşteptări au economiştii de la viitorul guvern, într-o perioadă atât de complicată. „Criza a adâncit deficitul cu «doar» echivalentul a 3% din PIB!“ spune economistul Dragoş Cabat. Viitorul guvern se va confrunta, în principal, cu lipsa resurselor, la nevoi din ce în ce mai mari. Nu că nu ar fi fost mereu altfel, dar acum problema este mai complicată decât oricând. „Suntem cu spatele la zid“, comentează economistul Laurian Lungu. „Niciodată din 1995 încoace diferenţa dintre venituri şi cheltuieli în bugetul general consolidat al statului nu a fost atât de mare“, adaugă el. Datoria publică a crescut puternic, în doar câteva luni din an, de la 35% din PIB, la 43% din PIB – un plus de 80 de miliarde de lei. O sumă enormă pentru puterea economiei.

Suntem într-un moment de criză. În criză, datoriile statelor cresc. Nu este rău, statul trebuie să fie un „termostat“. Dar banii trebuie daţi înapoi. Chiar înainte de criză, economiştii Comisiei Europene estimau că, la nivelul lui 2030, datoria publică a României va ajunge la 90% din PIB. Ultimul raport al Comisiei estimează o datorie publică de 46,7% în acest an, de 54,6% în anul ce vine şi de 63,6% în 2022. În lumina noilor date, datoria va ajunge de nesuportat într-un deceniu, notează ZF.ro

Gabriel Biriș: Impozit pe venit. Cota unică sau cota progresivă? Ceva îmi spune că întrebarea din titlu va reveni în actualitate în anul următor, aşa că, preventiv, am decis să fac această analiză. Sper că economiştii care susţin revenirea la păguboasele (voi explica de ce) cote progresive să o citească şi să reflecteze înainte de a continua demersul. Sper să o citească şi politicienii, trag speranţa că în noul Parlament vom avea mai puţini aleşi cu minţile întunecate de aburii populismului… Evident, analiza va avea o componentă obiectivă, cifre şi analiza evoluţiei lor, dar şi o componentă subiectivă. Nu este un secret, am fost, sunt şi voi rămâne susţinătorul acestei forme de impunere, din motive ce ţin atât de echitate, cât şi de eficienţa administrării, scrie Biriș pe Cursdeguvernare.ro.

Munca, din ce în ce mai scumpă. Costul orar al forţei de muncă în trimestrul al treilea a înregistrat o rată de creştere de 5,68% faţă de perioada similară din 2019. Munca, factorul de producţie activ, pare să redevină din ce în ce mai scumpă, dincolo de faptul că personal bine pregătit, capabil să-şi asume sarcini şi responsabilităţi şi să aibă răbdare să le ducă la capăt cu profesionalism e din ce în ce mai greu de găsit. Indicaţiile privind costurile salariale date de INSSE referitoare la cel de al treilea trimestru din 2020 confirmă aceste afirmaţii. Astfel, costul orar al forţei de muncă în trimestrul al treilea a înregistrat o rată de creştere de 5,68% faţă de perioada similară din 2019. Faţă de trimestrul precedent, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 1,36%, scrie FinEco24News.

Platforma de jocuri Google Stadia, disponibilă în România Începând de astăzi, platforma de jocuri Google Stadia este disponibilă în România. Stadia este un serviciu de tip cloud, accesibil online la adresa stadia.google.com sau prin aplicația mobilă cu același nume, ce permite celor interesați să joace numeroase jocuri video, fără a avea nevoie de dispozitive puternice, capabile să ruleze aceste jocuri. Stadia funcționează cu dispozitivele deja existente: laptopuri, desktop-uri, tablete și telefoane compatibile, precum și cele mai populare controlere de jocuri. Stadia funcționează imediat, fără să fie nevoie de a descărca sau actualiza jocul, printr-o conexiune stabilă la internet, scrie SratupCafe.ro.