​Business report Angajatorul trebuie să-i plătească salariatului o parte din chirie şi utilităţi. Judecătorii CCR primesc DOUĂ sporuri de stres. Pilonul II de pensii private vs. depozitul bancar. Vânzările de aparate de încălzit au explodat

de DP     HotNews.ro
Vineri, 18 decembrie 2020, 3:53 Economie | Finanţe & Bănci


Business report
Foto: Colaj foto
​​​Costel Gîlcă, avocat specializat în dreptul muncii: Angajatorul trebuie să plătească salariatului care lucrează de acasă o parte din chirie şi din utilităţi ● Bancher: Amanarea ratelor, o masura buna. A salvat vieti si afaceri ● Judecătorii CCR primesc doua sporuri de stres: unul de 5.660 de lei, altul de 4.390 de lei ● Pilonul II de pensii private vs. depozitul bancar. Un calcul după aproape 13 ani ● Ciudatul caz al Revoluției din Teleorman: “În Alexandria au fost cu adevărat 36 de revoluționari. Restul sunt certificate date pe bani!” ● Franţa: program pilot de educaţie financiară în şcoli generale ● S-a terminat criza sanitară? Vânzările retailerilor de produse nealimentare au revenit la nivelul de dinainte de pandemie ● „Ferma Băneasa”: Remus Truică-7 ani cu executare, „Prințul” Paul-3,4. Andronic, 3 cu suspendare și muncă în folosul comunității ● Vânzările de aparate de încălzit au explodat din cauza lipsei căldurii din București.

Costel Gîlcă, avocat specializat în dreptul muncii: Angajatorul trebuie să plătească salariatului care lucrează de acasă o parte din chirie şi din utilităţi. În contractul individual de muncă se spune foarte clar că angajatul pune la dispoziţie doar capacitatea de muncă. Companiile ale căror angajaţi lucrează de acasă ar trebui să le deconteze salariaţiilor lor o parte din chirie şi din utilităţile care acum sunt mai mari, crede Costel Gîlcă, avocat specializat în dreptul muncii, managing partner în cadrul casei de avocatură Costel Gîlcă Lawyers. „În opinia mea, angajatorul trebuie să plătească angajatului care lucrează de acasă o parte din chirie, o parte din facturile la utilităţi, pentru că în contractul individual de muncă se spune foarte clar că angajatul pune la dispoziţie doar capacitatea de muncă. În acest moment, am pe rolul Tribunalului Bucureşti un dosar în care un angajat cere suportarea cheltuielilor de întreţinere, precum şi a ratei la bancă“, a spus Costel Gîlcă, potrivit Ziarului Financiar.

Bancher: Amanarea ratelor, o masura buna. A salvat vieti si afaceri. Amanarea ratelor este vazuta de unii bancheri ca fiind o masura rea, ce le-a afectat business-urile. Cu toate acestea, exista si unii specialisti financiari care spun ca masura a fost una foarte buna si care, pe termen lung, isi va arata efectele benefice. "Sunt industrii care s-au inchis sau au fost restrictionate prin decizii guvernamentale, lesne de inteles. Este vorba de viata oamenilor si atunci masurile sunt "pe masura", daca le putem spune asa. Beneficiul este ca, in loc sa intri in default, sa ai probleme la plata sau de neperformanta, sa intri in procese lungi sau de executare de garantii, mai bine amani ratele. Deci, da, a fost o masura buna pentru clienti", spune Emil Bituleanu, CEO Libra Internet Bank, invitat la "Dialogurile Ziare.com".

Judecătorii CCR primesc doua sporuri de stres: unul de 5.660 de lei, altul de 4.390 de lei. Judecătorii Curții Constituționale primesc lunar două sporuri pentru stres. Primul se numeşte spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică şi este de 5.660 de lei, brut. Al doilea, în valoare de 4.390 de lei, se numeşte spor pentru muncă în condiţii vătămătoare. Documentele oficiale arată că judecătorii se stresează cel mai tare pentru că... atenţie... sunt speciali şi unici. De asemenea, nivelul de stres creşte atunci când se întâlnesc cu oameni din alte ţări. Mai întâi, le intră în cont sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, pe care care îl primesc toţi magistraţii şi personalul din justiţie. Valoarea acestuia este de 25 la sută din indemnizaţia brută lunară. Cum un judecător CCR încasează un salariu de 29.269 lei brut, sporul ajunge la 5.660 de lei. Apoi, judecătorii CCR dar şi angajaţii instituţiei primesc un spor de 15 la sută din indemnizaţie pentru muncă în condiţii vătămătoare. Adică alţi 4.390 de lei pe lună. Iar aici apare surpriza: condiţii vătămătoare înseamnă inclusiv suprasolicitarea neuropsihică. Deci, pentru aceeaşi activitate şi acelaşi stres, primesc două sporuri. Nu li se pare nimic anormal. Ba, unii dintre ei au devenit brusc irascibili atunci când le-am solicitat un punct de vedere, scrie Newsweek.ro

Pilonul II de pensii private vs. depozitul bancar. Un calcul după aproape 13 ani și răspunsul la întrebarea „Dar comisionul, cât e comisionul?!”
Una din întrebările frecvente pe care le primim în legătură cu rezultatele investiționale ale fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) se referă la comparația cu diverși alți indicatori economici. În materialul precedent am tratat comparația dintre randamentul Pilonului II (calculat conform tuturor standardelor profesionale internaționale) și rata inflației. În acest articol voi compara rezultatul acumulării totale din Pilonul II de pensii private cu performanța unui depozit bancar. Altfel spus, dacă în loc să contribui la Pilonul II aș fi depus aceeași sumă la bancă și aș fi acumulat dobândă cu capitalizare, care instrument ar fi fost mai profitabil pentru mine ca persoană fizică, Pilonul II sau depozitul bancar?, scrie project-e.ro

Ciudatul caz al Revoluției din Teleorman: “În orașul Alexandria au fost cu adevărat 36 de revoluționari. Restul sunt certificate date pe bani!”. În Teleorman, în 1989, Revoluția s-a văzut la televizor. Cu toate acestea, sute de teleormăneni, majoritatea oameni cu notorietate politică, sunt posesorii certificatelor de revoluționari. Parlamentari, oameni de afaceri și cadre medicale din județ au în acest moment dovada scriptică a eroismului. În realitate, pentru ei, Revoluția a fost o cale de a se face cunoscuți și de a obține unele avantaje financiare, oferite de statul român celor care și-au revendicat calitatea de “revoluționari”. Potrivit statisticilor publicate de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor în anul 2006, la nivel național erau înregistrați 6.000 de revoluționari. Însă, după ce Legea Recunoștinței a intrat în vigoare, numărul certificatelor de revoluționari a început să crească, astfel că, în prezent, la nivel național, numărul revoluționarilor a ajuns la 23.000, asta în contextul în care în Timișoara, acolo unde s-a născut Revoluția, nu sunt înregistrați mai mult de 2.800 de revoluționari, scrie Investigatoria.ro.

Franţa: program pilot de educaţie financiară în şcoli generale. În Franţa, a fost lansat un program experimental de educaţie financiară în cîteva şcoli generale. Obiectivul pe care şi-l propune Ministerul Învăţămîntului, la iniţiativa Băncii Franţei, este ca elevi de 13 ani să înceapă să se familiarizeze cu noţiuni cum ar fi împrumut, rată, dobîndă, chirie, şi aşa mai departe. Programul a fost lansat în 2016 sub numele de „Strategie naţională de educaţie financiară.” Nu este exclus ca el să fie accelerat în contextul acestei pandemii pentru că anii următori nu vor fi uşori pentru multă lume. În mai toate statele se acumulează o datorie publică absolut colosală, mulţi oameni şi-au pierdut locurile de muncă, multe sectoare şi-au redus activitatea, nu vor putea redemara ca înainte de pandemie şi vor fi penalizate încă timp de multă vreme. Este important, în aceste condiţii, ca încă de la vîrsta de 12 sau 13 ani copiii să înţeleagă ce înseamnă un salariu, ce înseamnă să gestionezi banii acordând prioritate nevoilor esenţiale, cum ar fi hrana, ce înseamnă să faci un împrumut la bancă sau ce se întâmplă atunci cînd contul tău este descoperit, scrie rfi.ro

S-a terminat criza sanitară? Vânzările retailerilor de produse nealimentare au revenit la nivelul de dinainte de pandemie, cu online-ul în prim plan. 2020 a fost cel mai dificil an pentru retailul românesc de la recesiunea din 2009-2010 încoace, cu centre comerciale complet închise în primăvară timp de două luni, dar impactul general rămâne inegal. Retailerii care aveau deja magazine online au fost câștigători, având în vedere că vânzările online au crescut cu aproximativ 30% în primele 9 luni ale acestui an, ceea ce a contribuit la revenirea vânzărilor globale la nivelurile anterioare Covid-19. În același timp, sectorul non-alimentar a înregistrat creșteri de 4%, potrivit unui raport publicat de Colliers International. Cu o piață a muncii într-o formă destul de bună - creștere modestă a șomajului, creșterea salariilor rămâne pozitivă, deși mai lentă decât înainte de criză -, industria retailului din România a început să-și revină și a înregistrat chiar o tendință pozitivă. În prezent, consumul este deja peste nivelul maxim înregistrat înaintea crizei, deși într-o structură diferită. Cheltuielile au migrat de la unele categorii, cum ar fi îmbrăcămintea, la altele, precum articolele de uz casnic și articole sportive. Alte cinci țări din regiune - Estonia, Lituania, Polonia, Serbia și Slovacia-, au reușit aceeași performanță, adică depășirea nivelurilor lor de vânzări ante-Covid, scrie FinEco24News

„Ferma Băneasa”: Remus Truică-7 ani cu executare, „Prințul” Paul-3,4. Andronic, 3 cu suspendare și muncă în folosul comunității. Curtea Supremă a dat joi seară sentința definitivă în dosarul Ferma Băneasa. Omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat la șapte ani de închisoare, Benjamin Steinmetz și Tal Silberstein - judecați și condamnați în lipsă - la câte cinci ani de închisoare iar Paul Philippe Lambrino, autointitulat „Al României”, a fost condamnat la trei ani și patru luni de închisoare. Jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, cu termen de supraveghere de 4 ani. Pe parcursul celor patru ani, el trebuie să muncească în folosul comunității 60 de zile ori pentru dependenții de droguri, ori la Protecția Copilului din sectorul 3, București. Prejudiciul înregistrat în dosar este de peste 145 de milioane de euro, 135 de milioane de euro reprezentând numai contravaloarea terenurilor fostei Ferme regale de la Băneasa, iar 10 milioane de euro, pădurea Fundu Sacului din Snagov. Gruparea infracțională, despre care procurorii DNA Braşov susţin că ar fi condusă de miliardarul israelian Benjamin Steinmetz, ar fi pus mâna ilegal, împreună cu Remus Truică, fostul șef de cabinet al lui Adrian Năstase, şi Prințul Paul al României, pe 28 de hectare de teren ale fostei Ferme Regale de la Băneasa şi pe 47 de hectare de pădure la Snagov, spun procurorii DNA, scrie Radio Europa Liberă.

Scandalul din Televiziunea Română, departe de final. Televiziunea Română se află de ani de zile într-un permanent scandal cu privire la managementul dus de diferitele conduceri de la nivelul instituţiei. De ceva vreme, lupta se duce între actualul administrator al TVR, Doina Gradea, şi Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind. Acesta din urmă o acuză pe Doina Gradea de management defectuos şi cer Consiliului de Administraţie (CA) să o tragă la răspundere pentru prejudicierea instituţiei. Doina Gradea a negat în mai multe ocazii acuzaţiile care i se aduc. Ieri a avut loc şedinţa CA în care, conform MediaSind, ar fi trebuit votată atragerea răspunderii Doinei Gradea pentru activitatea sa, după ce, cu o zi înainte, mai mulţi membri ai Consiliului de Administraţie au depus acţiunea la Tribunalul Municipiului Bucureşti. Doina Gradea a refuzat să supună la vot acest subiect, susţinând că este o ilegalitate, prin care se urmăreşte doar satisfacerea unor interese personale, scrie Bursa.

Vânzările de aparate de încălzit au explodat din cauza lipsei căldurii din București. Astfel, vânzările de calorifere electrice s-au dublat în luna noiembrie și în primele două săptămâni din decembrie față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor eMAG, cel mai mare retailer online din România. La aeroterme, vânzările au fost în noiembrie cu peste 60% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut și cu aproape 30% în decembrie, mai arată compania. Potrivit datelor, cele mai numeroase comenzi au fost efectuate din București, Capitala grupând mai mult de un sfert din comenzile din noiembrie și aproape 60% din cele pe luna decembrie, scrie Libertatea.

Scandalul Wirecard Germania modifică transparența investițională a fondurilor de pensii private din România. Administratorii de pensii private obligatorii (Pilonul 2) vor trebui să publice trimestrial pe propria pagină de internet, nu semestrial, ca în prezent, structura portofoliului de investiții, detaliată, pentru fiecare instrument financiar și pentru fiecare emitent, cu date referitoare la valoarea actualizată, în lei, și ponderea deținută în activul total al fondului la data încheierii trimestrului, conform unei proiect al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) de modificare a Normei nr. 24/2015 privind obligațiile de raportare și transparență în sistemul pensiilor administrate privat, anunțat anterior de Profit.ro și intrat acum în vigoare. "În prezent, prin prevederile normei, administratorii de fonduri de pensii administrate privat au obligația de a publica pe pagina proprie de internet, pentru fondul de pensii administrat privat, structura portofoliului de investiții prevăzută în cadrul anexei nr. 12, detaliată, pentru fiecare instrument financiar și pentru fiecare emitent, semestrial, pentru data de 30 iunie și pentru data de 31 decembrie. Pentru creșterea transparenței în ceea ce privește modul de investire a activelor fondurilor de pensii administrate privat se impune modificarea frecvenței de publicare pe pagina de internet a administratorilor a anexei nr. 12, detaliată, pentru fiecare instrument financiar și pentru fiecare emitent", se arată în nota de fundamentare a proiectului, scrie profit.ro

Cel mai mare acționar din piața românească a asigurărilor mută tare la Viena. A "furat" de la concurența austriacă un influent politician. Mișcare de forță a Vienna Insurance Group (VIG), cel mai mare acționar din piața românească a asigurărilor, prezent la noi prin Omniasig, Asirom și BCR Asigurări de Viață. Compania îl aduce, de la 1 ianuarie 2021, în board-ul director, pe Hartwig Loger, fost om de bază la principalul concurent al VIG, compania Uniqa, prezentă și ea în România, și fost ministru al finanțelor în Austria, apropiat al cancelarului Sebastian Kurtz. Este, se poate spune, încă o lovitură pe care VIG o dă Uniqa, firma cu care se află în permanentă competiție și o mișcare ce ar putea avea efecte importante și asupra pieței din România, după cum afirmă mai multe surse consultate de ECONOMICA.NET.

În anii ’70 exista o trotinetă electrică de producție 100% românească. Peste 50 de ani, companii precum Bolt sau Xiaomi sunt recunoscute pentru această inovație. Filmulețul de mai jos prezintă o trotinetă electrică de producție 100% românească, de prin anii ’70. Cu toate astea, nu o companie românească este recunoscută pentru aceasta inovație, ci companii precum Bolt sau Xiaomi, care au venit pe piață aproape 50 de ani mai târziu, în mare parte cu aceeași tehnologie. Nu vreau sa dezbat contextul politic si economic al vremii, care cu siguranță a contribuit la diminuarea inovației, eliminarea oportunităților antreprenoriale, cel puțin cele legale, și a ecosistemelor de business. Dar întrebarea fundamentală este la fel de relevantă și astăzi: De ce nu este neapărat compania care a descoperit prima tehnologia revoluționară cea care câștigă cel mai mult de pe urma ei? Răspunsul, după cum probabil ați intuit din titlu, se referă la modelul de business. Modul în care comercializezi tehnologia este cel care oferă cea mai mare valoare adăugată, nu complexitatea tehnologică a produsului sau bugetele colosale de R&D, scrie project-e.ro.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





13249 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    Mai aveti putin (Vineri, 18 decembrie 2020, 11:03)

    John M. [utilizator]

    pana ce angajatorul va lucra pentru angajatul care sta acasa si se uita la televizor.
    • 0 (0 voturi)    
      de acord... (Vineri, 18 decembrie 2020, 21:10)

      Foxcrawl.com [utilizator] i-a raspuns lui John M.

      la asta ma gandeam si eu. A dreq angajat, vrea sa i se plateasca si rata la banca. Pe ala il dadeam in secunda 2 afara si il bateam si pe avocat. Pe timp de pandemie, in loc sa zica mersi ca mai au ceva de lucru, unii forteaza nota. :)


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by