Programul de guvernare al viitorului Guvern, pe zona de finanțe, prevede unele măsuri în domeniul fiscalității, precum cea din zona salariului minim, precum și în ceea ce privește reforma ANAF sau reorganizarea Trezoreriei statului. Se menționează încercarea de menținere a ratingului de țară precum și posibilitatea unor listări pentru a ajuta piața românească de capital, aici fiind vorba și de băncile de stat.
Ce măsuri sunt prevăzute în document:
Creșterea colectării veniturilor din accize, TVA și taxe vamale prin monitorizarea importurilor mărfurilor cu risc fiscal ridicat și modernizarea punctelor de trecere a frontierei în scopul diminuării evaziunii cu mărfurile de contrabandă.
Eficientizarea controlului antifraudă în domeniul comerțului electronic.
Implementarea sistemului de transmitere electronică a datelor financiar-contabile pentru verificarea operativă și cu costuri reduse a conformării voluntare. Întărirea analizei de risc a contribuabililor pentru inspecția fiscală.
Sprijinirea activă a listării de noi companii (pachete minoritare-majoritare la companii de stat), stimularea pieței obligațiunilor inclusiv prin facilități fiscale, pentru creșterea transparenței, accesului la finanțare și performanțelor guvernanței corporative, simultan cu deschiderea unor noi oportunități de investiții și economisire pentru populație.
Menținerea capitalizării adecvate a băncilor de stat concomitent cu listarea lor la Bursa de Valori București, pentru îmbunătățirea transparenței şi guvernanței corporative a băncilor de stat.
Reorganizarea trezoreriei: partea de operatiuni sa se transfere catre mediul privat, partea de datorie publica si de statistici sa devina departament al MFP.
Elaborarea unui studiu de impact in 2021 privind posibile facilitați fiscale in vederea reformării impozitării muncii, inclusiv reducerea contributiilor si impozitelor pe echivalentul salariului minim, si începând cu anul 2022 pilotarea pentru doi ani pe un sector al economiei cel mai bine plasat in urma studiului de impact. Decizia privind prelungirea si/sau generalizarea măsurii se va lua in funcție de rezultatele înregistrate in urma pilotarii la doi ani de la intrarea in vigoare in condițiile unui deficit sub 3% sau doi ani de creștere economică peste potential.
Reducerea TVA pentru deseurile colectate selectiv.
Alte măsuri:
Reforma ANAF și schimbarea paradigmei relației stat-contribuabili vor fi obiectivul principal. Va fi accelerată digitalizarea ANAF și va fi finalizată procedura de conectare a aparatelor de marcat cu jurnal electronic la sistemul informatic național de monitorizare al ANAF și implementarea sistemului de facturare electronică care permite transmiterea în timp real a facturilor emise către ANAF. Astfel va crește baza de colectare și va fi prevenită evaziunea fiscală.
Vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare care se vor finanța din fonduri nerambursabile:
• modernizarea soluției de arhivare electronică a MFP,
• obținerea de servicii electronice extinse prin portalul ANAF,
• proiect pentru asigurarea serviciilor fiscale eficiente pentru administrație și cetățeni,
• modernizarea soluției de arhivare electronică a MFP (toate prin contracte de finanțare POCA, proiecte aflate în derulare),
• proiectul Big Data, ce vizează dezvoltarea unei Platforme de Big Data destinate integrării și valorificării operaționale și analitice a volumelor de date de interes pentru MFP/ANAF, cu orizont de implementare de minim 36 de luni.
De asemenea, vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare cu finanțare de la bugetul de stat:
• asigurarea funcționării și disponibilității sistemului informatic,
• creșterea performanței specialiștilor IT,
• retehnologizarea și extinderea platformelor hardware și software pentru interfața cu cetățenii (pregătire documentație achiziție și estimări bugetare),
• asigurarea funcționării, continuității și disponibilității sistemului integrat vamal, ce înseamnă operaționalizarea conceptului de vamă electronică până la sfârșitul anului 2023,
• verificarea TVA cu ajutorul informatizării documentelor interne utilizate de către inspecția fiscală.
La obiective generale se află: consolidarea fiscală, creșterea transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice.
De asemenea, documentul mai vorbește despre îmbunătățirea performanței companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii 111/2016 privind guvernanța corporativă, listarea pe piața de capital a unui pachet de acțiuni la companiile unde statul este acționar (Hidroelectrica, Aeroporturi București etc.).
În ceea ce privește menținerea ratingului de țară, măsurile avute în vedere de MFP sunt:
• introducerea operațiunilor de buy-back/exchanges cu titluri de stat,
• introducerea operațiunilor cu instrumente financiare derivate,
• apelarea la finanțări de tipul plasamentelor private – funcție de oportunități
• dezvoltarea pieței titlurilor de stat pentru populație – automatizare proces subscriere și rambursare dobânzi/principal și analiza posibilității efectuării subscrierilor online.
Pentru a nu depăși pragul de 60% al datoriei publice, pentru că dorim să trecem la euro, se propune utilizarea Parteneriatului Public Privat.
Altă măsură este aderarea României la Principiile pentru guvernanță publică a parteneriatelor public-private ale Organizației pentru cooperare și dezvoltare economică (OECD) și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare a României până în anul 2022.
Menținerea capitalizării adecvate a băncilor de stat concomitent cu listarea lor la Bursa de Valori București, pentru îmbunătățirea transparenței şi guvernanței corporative a băncilor de stat.
Citește și:
0
3
