Fiscul speră să prindă traficanți ce plătesc cu monede virtuale, în timp ce Combaterea Spălarii Banilor nu are șef de 3 luni ● Ministrul Mediului anunţă introducerea unei noi taxe auto ● ”Nu ne vindem țara”, varianta 2021 ● Ce spun angajatorii despre bonusul de 50 de lei pentru vaccinarea angajaţilor ●George Butunoiu: Centrarea carierei: pe industrie sau pe job? ● Fiscul avea acces la date la cerere, de astăzi le primeşte zilnic de la bănci ● Greșeli incredibile și suspiciuni de fraudă la ASF. Posibile "mingi ridicate la fileu" firmelor supravegheate. Angajați anchetați ● Iulian Stanciu Q&A. Cum să te gândești la viitor, educație și prosperitate, valoarea esențială a greșelii și viteză în decizii ● Marea vaccinare – ritmul actual trebuie accelerat de 15 ori ● Noua casă 2021: Cum arată acum fostul program Prima Casă, după toate schimbările de anul trecut ● Ce soluții au românii care și-au amânat deja plata ratelor pentru 9 luni, dar încă nu pot relua rambursarea creditelor

Business reportFoto: Colaj foto

Fiscul speră să prindă traficanți ce plătesc cu monede virtuale, în timp ce Combaterea Spălarii Banilor nu are șef de 3 luni. Consultantul fiscal Gabriel Biriș arată că ANAF avea și până acum acces la conturile românilor, dar nu în mod direct, ci la cerere, în ceea ce privește tranzacțiile efectuate și numai în cadrul procedurilor de control. „Ordonanța de anul trecut a modificat legea pentru combaterea și prevenirea spălării banilor și un articol din Codul de procedură fiscală. Ordonanța a extins sfera de aplicabilitate și la cei care emit monedă electronică și la cei care dețin portofele de monede virtuale. Revolut este o instituție de plată și el este introdus în această lege. Cei care au înregistrat firma care operează Revolut vor trebui să comunice cine are cont la ei, dar nu vor fi obligați să dea rulajele, decât dacă ANAF, în cadrul unei operațiuni de inspecție fiscală, o cere. Această prevedere exista și înainte dar se referea doar la bănci”, a precizat Gabriel Biriș pentru Europa Liberă.

Ministrul Mediului anunţă introducerea unei noi taxe auto. Ministrul Mediului a declarat că în România, în acest moment, nu există nicio taxă de poluare. În acest sens se gândeşte la o taxă pentru a reduce poluarea, a declarat Barna. Toate încercările cu taxa de poluare au eşuat. La Antena 3, Ministrul Mediului a spus că au existat mai multe încercări de a fi introdusă o taxă de poluare sub diferite nume: taxă auto, taxă de poluare. Numai că, toate au eşuat. „Dacă va exista o nouă taxă, va fi implementată în felul următor. Va fi discutată cu Comisia Europeană şi vom strânge toate exemplele pozitive din UE. Numai aşa nu vom ajunge în situaţia de a avea o taxă ilegală. În Europa există trei ţări care nu au nicio intervenţie pe această problemă. Restul, de 24, au fel de fel de sisteme în implementare. România trebuie să decidă dacă vrea să facă parte din grupul ţărilor care nu au nicio taxă. Sau din grupul de 24 care taxează poluarea”, scrie Evenimentul Zilei.

”Nu ne vindem țara”, varianta 2021. Anul trecut, majoritatea parlamentară de atunci, a promovat o lege conform căreia era interzisă vânzarea de acțiuni la societățile și companiile de stat pe o perioadă de doi ani. Motivul invocat pentru interdicție era scăderea economică și o eventuală reducere a prețului activelor. Acum, guvernul Cîțu își propune să găsească o soluție legală pentru ca vânzarea de acțiuni la companiile de stat să poată fi reluată, în pofida atenționărilor lui Marcel Ciolacu, liderul PSD, care cere ca „guvernul să nu vândă pe nimic companiile românești”. Tema vânzării de acțiuni de la companiile de stat trebuie tratată cu luciditate. Abordările extreme nu sunt de folos. Pe de o parte, este exagerată o întoarcere la ideea anilor 90 care spunea „nu ne vindem țara”. Pe de altă parte, o vânzare de acțiuni realizată inteligent poate fi benefică atât pentru companie, cât și pentru piața de capital și economia românească, în general, scrie RFI.ro

Ce spun angajatorii despre bonusul de 50 de lei pentru vaccinarea angajaţilor. Companiile vor face tot ce stă în puterea lor să sprijine campania de vaccinare, a declarat Radu Burnete, director executiv al Confederaţiei patronale Concordia, la Digi24. Potrivit lui, pentru ca economia să îşi revină cât mai repede, este nevoie ca angajaţii să îşi reia viaţa normală la birou. Burnete a spus că sunt luate în discuţie mai multe idei, inclusiv iniţiativa acordării unui bonus pentru vaccinare, dar că trebuie ţinut cont că vaccinarea este voluntară şi că obligarea angajaţilor să se vaccineze nu e o cale constituţională. „Companiile se vor uita şi la alte metode de a stimula vaccinarea. Bonusurile reprezintă o idee vehiculată de unii oameni de afaceri. Unele companii se vor uita la soluţia aceasta, dar pot anticipa anumite probleme cu angajaţii care refuză imunizarea anti-Covid pe motiv că bonusul se acordă pentru performanţă la locul de muncă. Unele companii pot ajuta ca vaccinarea să aibă loc la sediul lor sau să faciliteze imunizarea, inclusiv prin achiziţionarea vaccinului, scrie Adevarul.ro.

”Nu-l putem lăsa doar pe Zuckerberg să decidă”: UE pregătește noi reglementări ale platformelor sociale după reacția acestora la revoltele din SUA. Lideri europeni privesc cu îngrijorare modul în care Facebook și Twitter au tratat în Statele Unite ”cazul Trump” și consideră că social media are nevoie de reglementări clare în materie de ”discurs democratic”. Chiar dacă opinia generală este că Donald Trump a promovat pe rețelele sociale, în special în aceste ultime zile ale mandatului, un discurs toxic, liderii europeni spun că UE nu trebuie să lase Facebook și Twitter să decidă singure ce se află în limitele acceptabile pe platformele lor. Pe fondul dezbaterilor europene și iminentelor discuții privind întărirea reglementărilor în domeniu, acțiunile Twitter au pierdut 6,8% în predeschiderea pieței americane, după ce pierduseră 8% pe cea germană, investitorii considerând că Twitter și celelalte rețele de socializare s-ar putea confrunta cu costuri suplimentare, notează Cursdeguvernare.ro.

Emilian Duca, consultant fiscal, despre noul program care permite ANAF să vadă tot ce mişcă în conturile românilor: Fiscul avea acces la aceste date la cerere, de astăzi le primeşte zilnic de la bănci. Emilian Duca, partener la BDO Tax, companie de consultanţă fiscală, a spus, pentru ZF, că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va avea acces începând de astăzi la conturile clienţilor băncilor, persoane fizice sau companii, fără să mai ceară băncilor acest lucru. Până acum, ANAF putea solicita aceste informaţii şi le primea, însă, de luni, băncile transmit în mod automat către ANAF toate informaţiile financiare legate de mişcarea conturilor persoanelor fizice şi ale companiilor. „Informaţiile legate de titularii conturilor bancare au fost furnizate de ani de zile. Elementul de noutate constă în faptul că sunt furnizate informaţii privind beneficiarii real ai conturilor şi beneficiarii împuterniciţi pe cont. Acest informaţii nu erau disponibile ANAF decât la cerere. În acest moment se colectează informaţiile într-o bază de date administrată de ANAF”, a spus Emilian Duca, citat în Ziarul Financiar.

Greșeli incredibile și suspiciuni de fraudă la ASF. Posibile "mingi ridicate la fileu" firmelor supravegheate. Angajați anchetați. Noua conducere a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a identificat erori majore în documente oficiale prezentate de angajații mai multor Direcții membrilor Consiliului. Erori "ciudate" ar fi fost identificate atât în documente venite dinspre cele trei sectoare supravegheate (asigurări, piața de capital și pensii private) cât și în notele emise de Direcția Juridică. Există suspiciuni că respectivele erori ar fi fost strecurate intenționat, pentru a da posibilitatea firmelor supravegheate și vizate de respectivele documente să conteste cu succes eventuale decizii care le-ar dezavantaja. În acest sens se va desfășura în ASF un audit al documentelor venite dinspre sectoare către Consiliu. Pentru verificarea naturii greșelilor deja identificate sunt deja începute cercetări interne, au arătat mai multe surse avizate. De altfel, în cadrul ASF a fost înființat recent și un nou Serviciu, care se va ocupa tocmai cu verificarea documentelor care ajung în atenția Consiliului și nu numai a acestora. Este vorba despre Serviciul de Conformitate, care va acționa sub coordonarea directă a președintelui Nicu Marcu și unde lucrează, deocamdată, doi dintre consilierii acestuia. Scopul Serviciului este tocmai acela de a identifica și corecta eventualele erori din viitor. Erorile la care facem referire ar fi fost mai frecvente în cazul sectorului Piața de Capital, însă greșeli "ciudate" în documente au apărut și în zona asigurărilor. Există și un tipar al acestor greșeli, au explicat sursele citate pentru Economica.net.

Franciza DAbo Doner deschide primul restaurant românesc de fast-food din Londra, chiar lângă stadionul Wembley, și vizează deschiderea a 40 de restaurante în următorii 3 ani. Franciza DAbo Doner, deținută de sibianul Dan Paștiu, continuă planurile de expansiune la nivel internațional și deschide primul restaurant românesc de fast-food din Londra. Acesta este amplasat chiar lângă stadionul Wembley. După circa 50 de unități deschise în peste 30 de orașe din România și două restaurante inaugurate în Ungaria, DAbo Doner taie panglica celui de-al treilea restaurant din străinătate: DAbo Doner UK. Inițiativa de a deschide un restaurant DAbo în Londra a venit de la unul dintre francizații din rețeaua DAbo, care a dus ideea mai departe în parteneriat cu alți oameni de afaceri romani din Anglia, anunță Profit.ro.

Iulian Stanciu Q&A. Cum să te gândești la viitor, educație și prosperitate, valoarea esențială a greșelii și viteză în decizii. Această conversație cu Iulian Stanciu, CEO al eMag, reprezintă sumarul unui dialog live, o sesiune deschisă de întrebări și răspunsuri cu comunitatea The Vast&The Curious. Am vorbit cu Iulian, în decembrie 2020, despre cum își organizează ziua, cele cinci componente care îi fac viața fericită, despre principiile pe care își croiesc bugetul la eMag, despre felul în care investește în educație și cum măsoară schimbarea pe care emag o produce în societate, despre mecanismele interne de decizie din emag si cum oamenii care au făcut greșeli de milioane sunt promovați. Avem rareori ocazia de a vedea dincolo de imaginea publică a unui antreprenor sau a unei companii. Unul dintre lucrurile interesante în acest episod este deschiderea cu care Iulian vorbește despre mașinăria din interiorul eMag. Una dintre cele mai interesante părți ale conversației este legată de cum se construiește valoarea unui business în această nouă economie digitală, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.

Marea vaccinare – ritmul actual trebuie accelerat de 15 ori. Campania de vaccinare din România a debutat lent, cu doar 100.000 de doze administrate, întâmpinând dificultăți procedurale și logistice inerente la început, apărute și în celelalte tari. Deși pare să prindă viteză în ultima vreme, ritmul vaccinărilor este încă mult sub necesarul de administrare a peste 5 milioane de doze pe lună, suficient pentru imunizarea populației cu două doze de vaccin în următoarele 6-7 luni. După acest interval, este posibil ca vaccinarea să trebuiască să fie repetată, până la terminarea pandemiei pe plan mondial. Pentru moment, durata protecției oferită de vaccin este estimată că ar fi mai mare de 3 luni, însă nu se cunoaște exact limita maximă. Ritmul necesar ar fi astfel de 170.000 de doze pe zi, însă pe moment nici nu e clar dacă există suficient vaccin comandat. Organizarea pare deficitară, România neavând încă destule centre de vaccinare și personal necesar pentru a efectua această operațiune extrem de importantă la scara necesară, scrie Econtextmedia.net.

Noua casă 2021: Cum arată acum fostul program Prima Casă, după toate schimbările de anul trecut. În 2020, programul „Prima Casă” a trecut printr-o serie de modificări, unele chiar de ordin conceptual și terminologic. Tehnic, nici nu mai vorbim de „Prima Casă”, ci de programul „Noua Casă”, după ce Guvernul a adus modificări de substanță schemei. De exemplu, acesta a majorat plafoanele pentru creditele și finanțările pe care le pot accesa consumatorii, ca să-și cumpere locuințe. 1. „Noua casă” și majorarea plafoanelor finanțărilor ce pot fi accesate de românii care vor să-și cumpere o locuință. Programul „Noua casă” a fost introdus în august 2020 și a dus la majorarea plafoanelor finanțărilor ce pot fi accesate de românii care nu dețin o casă în proprietate (sau dețin, dar aceasta nu depășește suprafața utilă de 50m2) și care doresc să achiziționeze una. Actualele limite le permit celor eligibili să primească până la 119.000 euro pentru locuințele noi și consolidate. De asemenea, pot fi accesați până la 66.500 euro, pentru alte tipuri de locuințe. Modificările se aplică de la începutul lui august 2020, însă ce e important de menționat e că nu au fost singurele din 2020, scrie avocatnet.ro.

Ce soluții au românii care și-au amânat deja plata ratelor pentru 9 luni, dar încă nu pot relua rambursarea creditelor. Publicatia online www.bankingnews.ro a preluat în ultima vreme tot mai multe întrebări din partea cititorilor privind soluțiile de care pot beneficia în cazul în care nu se mai pot califica la condițiile noului moratoriu promovat de Guvernul României, care prevede faptul că debitorii care și-au amânat deja plata ratelor pe o perioadă de 9 luni nu mai pot apela o asemenea facilitate. BankingNews a solicitat tuturor băncilor detalii referitoare la situația clienților care au beneficiat deja de amânarea la plată pentru intervalul maxim, însă nu pot relua din ianuarie 2021 rambursarea efectivă a împrumuturilor. Practic, am urmărit să aflăm dacă instituțiile financiare au în vedere promovarea unor noi programe proprii de susținere adresate acestor debitori sau se mizează pe ideea de abordare a fiecărui caz în parte, prin identificarea unor soluții personalizate. BRD a oferit, în primă instanță, încă din luna martie 2020, un moratoriu propriu, iar în continuare a aderat la soluția preconizată de Guvern prin intermediul OUG 37/2020, sprijinind în total peste 40.000 de clienți, scrie bankingnews.ro.

Ajutoare de stat COVID: Ministerul poate procesa în 2-3 săptămâni toate cererile de la Măsura 2, dar nu sunt bani pentru plăți - susțin patronii din Consiliul IMM. Patronii cu firme mici și mijlocii reuniți în Consiliul Național IMM îl contrazic pe ministrul Economiei, Claudiu Năsui, și spun că în acest moment ministerul are capacitatea să proceseze în 2- 3 săptămâni toate cererile de finanțare de la Măsura 2 - granturi de capital de lucru de câte 2.000-150.000 euro, dar problema reală este că nu sunt fonduri asigurate la buget pentru plăți. „Cerem ca în maximum 2 săptămâni se se încheie verificarea pe Măsura 2. Acolo vorbim doar de niște verificări, nu de evaluare, care presupune punctaje. Sunt convins că oamenii din minister, agențiile IMM vor reuși să finalizeze toate verificările la Măsura 2, în 2 săptămâni. De unde bani - asta trebuie să fie treaba unui ministru în acest moment. Să meargă la ministrul Finanțelor și să solicite, bază legală există, OUG 199, bani există din Programul Operațional Competitivitate, există mecanismum de supracontractare pe fonduri europene. În acest moment suntem la un grad de absorbție de numai 34%, deci există fonduri europene pentru a fi plătite toate proiectele din Măsura 2. Există bază legală, există surse, voință politică trebuie să existe ca să se plătească toți acești bani” - a spus Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor, scrie StartupCafe.ro.

Asaltul teoriilor conspiraționiste din ultima perioadă, reîntoarcerea la tratamentele cu untură de bursuc în loc de antibiotic, credințele că există civilizații care trăiesc în peșteri prin Carpați, ne arată că ne confruntăm cu o gravă criză de autoritate. În ultima perioadă, Facebook este inundat de lupta dintre vacciniști și nevacciniști. Toți sunt experți, se ceartă unii cu ceilalți, au apărut glumițele cu Bill Gheiț și implantarea de chip-uri, se înjură, se ceartă, unii își pun la profil că se vaccinează, alții își pun că nu se vaccinează, și în general toți spun că tabăra adversă e compusă din niște persoane care habar nu au ce fac. Tabăra vacciniștilor, în genere mai intelectuali, consideră ca sunt înconjurați doar de inconștienți și explică deciziile celor reticenți prin concepte elitiste cum ar fi efectul Dunning-Kruger. În 1995, un individ s-a dat cu suc de lămâie pe față, fiind convins că acesta îl face invizibil și a jefuit 2 bănci. Când a fost prins a fost mut de uimire deoarece a realizat că era perfect vizibil pentru camerele de supraveghere așa că a-l recunoaște a fost ca o joacă de copii. Individul a citit undeva că dacă scrii cu suc de lămâie acesta nu este vizibil pentru ochiul liber așa că a presupus că și dacă te dai pe față cu această „cerneală” miraculoasă poți păcăli camerele de luat vederi. Dunning și Kruger au plecat de la acest caz și au documentat teoria potrivit căreia cu cât un individ este mai puțin dotat din punct de vedere intelectual cu atât se crede mai capabil și mai deștept decât este, scrie project-e.ro.

Cum s-a modificat comportamentul de consum al românilor în ultimele 12 luni: alimentele, comunicarea şi sănătatea şi-au tras *partea leului*. INSSE a făcut publice recent datele privind structura cheltuielilor de consum ale românilor aferente celui de al treilea trimestru al anului 2020. Cheltuielile totale ale populaţiei au fost în trimestrul III 2020, în medie, de 4.444 lei lunar pe gospodărie (1.733 lei pe persoană) şi au reprezentat 83,8% din nivelul veniturilor totale. Veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul III 2020, în termeni nominali, 5.302 lei pe gospodărie şi 2.068 lei pe persoană. Nicio noutate faptul că cea mai importantă categorie a acestora e reprezentată de produsele agroalimentare şi băuturi nealcoolice. Apoi cheltuielile cu locuinţa, apa, electricitatea, gazele şi alţi combustibili consumă şi ele 14,6% din veniturile unei godpodării. Poziţia a treia revine tutunului şi băuturilor alcoolice. Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut în trimestrul III 2020, în medie, 33,5% din consumul gospodăriilor, arată FinEco24News.

George Butunoiu: Centrarea carierei: pe industrie sau pe job? Profilurile profesionale ale managerilor, şi ale angajaţilor, în general, au două componente principale: industria sau industriile, pe de o parte, şi tipul de job (rareori mai multe) pe care a capitalizat respectivul manager, pe de alta. Adică domeniile de activitate ale companiilor şi organizaţiilor prin care a trecut şi departamentele în care a lucrat, a avut joburile. Profilurile acestea capitalizează destul de diferit de la un domeniu şi de la un job la altul. De la o extremă la cealaltă, practic. Unele capitalizează foarte mult pe industrie, pe domeniile de activitate, şi puţin pe tipul de job, altele invers. Sigur, capitalizarea pe industrie se face în acele domenii de activitate foarte distincte, care nu prea seamănă cu altele: bancar, medicină, juridic, energie, ONG etc. – cele puternic reglementate, de regulă. Un manager (profil profesional, în general) din aceste domenii e asociat în mult mai mare măsură cu industria decât cu un job sau altul, şi avantajul său competitiv (capitalul profesional) de aici vine. În extrema cealaltă sunt cei care capitalizează preponderent pe tipul de job: un finance manager, un HR sau IT manager se prezintă şi e asociat cu tipul respectiv de job, şi nu cu vreo industrie anume. Ei pot să se mute cu uşurinţă şi cu puţine sincope dintr-un domeniu de activitate în altul. Pe la mijloc sunt cei din vânzări şi marketing, de exemplu, dar şi aceştia pot alege să se îndrepte către o extremă sau să rămână pe centru, scrie Butunoiu pe blogul său de pe platforma Adevarul.ro.