Dovezile DNA in mega-dosarul in care Tariceanu este acuzat ca a luat mita 800.000 de dolari ● Cât a încasat Anca Alexandrescu de la KazMunayGas. Ponta a iertat compania de 600 mil. $ ● BNR era pregătită să discute o scădere a dobânzii de referinţă de la 1,5% chiar la 1% ● Rareș Bogdan, atac la Orban: „I s-a umflat capul. Și-a închipuit că e lupul alfa, omul fără de care România nu merge înainte” ● Cărţile recomandate de Steven van Groningen, Raiffeisen Bank ● Sfârșitul banilor cash ● Brexit goleşte rafturile mai rău ca la începutul pandemiei ● Tentativă de modificare a programului Kurzarbeit ● Cosmin Alexandru Q&A. Arta de a construi o echipă și de ce armonia ne face fragili ● Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală ● „Stresul nostru este că banii sunt ceruți și pentru alte urgențe”.- interviu cu ministrul fondurilor europene.

Business reportFoto: Colaj foto

Care sunt dovezile DNA in mega-dosarul in care Tariceanu este acuzat ca a luat mita 800.000 de dolari. Referatul prin care DNA a obtinut avizul pentru urmarirea penala a lui Tariceanu ofera insa un tablou asupra modului in care oficialii romani au fost mituiti pentru plata unor licente Microsoft si cum aceste interese financiare au ajuns pana la cel mai inalt nivel. Procurorii anticoruptie sustin ca, pentru a-si acoperi o datorie de 2 milioane de dolari din campania electorala din 2008, catre mai multi consultanti de marca, premierul Tariceanu a initiat si semnat patru hotarari de Guvern prin care aproba, la pret dublu, plata licentelor pentru toate calculatoarele din administratia tarii. Apoi, apropiatii sai ar fi negociat un comision de 10% din valoarea contractului, banii fiind livrati prin intermediul unor firme offshore. Partea lui Tariceanu ar fi fost 800.000 de dolari, suma platita firmei de consultanta in contul datoriei de 2 milioane de euro, scrie Ziare.com.

Cât a încasat Anca Alexandrescu de la KazMunayGas. Ponta a iertat compania de 600 mil. $. Anca Alexandrescu i-a consiliat pe Adrian Năstase, Sorin Oprescu, Victor Ponta, Liviu Dragnea. Pare o figură nelipsită de la vârful PSD, la vedere sau din umbră. A produs multe întrebări și scenarii prezența acesteia, după demisia lui Ponta de la Guvern, în staff-ul KazMunayGas. KazMunayGas Interna­tional (KMGI) este fosta companie Rompetrol. Evident, se făcea o legătură foarte clară între comportamentul mai mult decât amabil al premierului Ponta cu KMGI și relația profesională dintre Anca Alexandrescu și Victor Ponta. Care a fost beneficiul Ancăi Alexandrescu din relația de serviciu cu KMGI, însă nu s-a știut niciodată: în toate declarațiile de avere depuse de aceasta, sumele primite de la KazMunayGas au fost anonimizate. Un document pe care Newsweek România îl publică în exclusivitate arată că, în aproximativ un an, Anca Alexandrescu a câștigat peste jumătate de milion de lei de la KMGI, potrivit Newsweek.ro

Dacă ANRE şi Ministerul Energiei nu ar fi generat criza de pe piaţa energiei, unde 6 milioane de consumatori sunt lăsaţi să plătească preţuri mai mari cu 26%, ceea ce aruncă în aer inflaţia, BNR era pregătită să discute o scădere a dobânzii de referinţă de la 1,5% chiar la 1%, ceea ce ar fi dus la scăderea ROBOR-ului cu peste 30%. BNR a redus vineri dobânda de la 1,5% la 1,25%, dar pe masă era şi o proiecţie pentru o reducere a dobânzii de referinţă chiar la 1%, poate nu chiar acum, dar imediat după. Totul poate intra în stand-by din cauza crizei intervenite pe piaţa de energie, acolo unde liberalizarea pieţei a fost gestionată prost de către ANRE – Autoritatea de Reglementare şi Ministerul Energiei, care s-a trezit prea târziu, când deja avea această bombă pe masă. BNR semnalează această problemă în comunicatul oficial de vineri prin care a anunţat reducerea dobânzii de referinţă şi a dat explicaţii. „Importante sunt şi incertitudinile asociate liberalizării începând cu 1 ianuarie 2021 a pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici, cu potenţiale implicaţii pronunţate asupra dinamicii IPC – indicele preţurilor de consum”, spune BNR. Nici Banca Naţională nu ştie cum să includă acesta liberalizare a pieţei în prognoza privind evoluţia inflaţiei din acest an, ceea ce ar putea să aibă un impact pe piaţa monetară cu implicaţii în oprirea trendului de reducere a dobânzilor, scrie ZF.ro

Rareș Bogdan, atac la Orban: „I s-a umflat capul. Și-a închipuit că e câinele, lupul alfa, omul fără de care România nu merge înainte”. Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan afirmă că liderul partidului, Ludovic Orban, conduce în mod dictatorial PNL, impunând decizii și ignorându-i pe ceilalți liberali din conducerea partidului. „Vă spun o chestiune dureroasă. Uneori mi se părea că atunci când eram la măsuța mea de realizator cu o audiență foarte mare și o influență foarte mare în emisiune aveam mai multă putere decât ca prim-vicepreședinte al partidului de guvernământ. Partidul nu a fost condus clasic, tradițional, așa cum a fost condus PNL, PDL în epoca pre Ludovic Orban. Partidul a fost condus de un singur om, de Ludovic Orban. Noi nu am avut, nici eu, nici Robert Sighiartău, nici Iulian Dumitrescu, nici Mircea Hava, nici Raluca Turcan, Florin Roman, Ilie Bolojan, Gheorghe Flutur, Emil Boc, nu am avut niciun fel de putere reală în cadrul guvernării”, a mărturisit duminică prim-vicepreședintele Rareș Bogdan, la Alephnews.ro

Care sunt cărţile pe care le recomandă Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank: Pentru un antreprenor nu ar trebui să lipsească din bibliotecă cartea „The Constant Choice” de Peter Georgescu. Dintre cele mai recente lecturi cu care s-a delectat aminteşte „The Hidden Life of Trees” de Peter Wohlleben şi „Range” de David Epstein, pe care le recomandă cu căldură, alături de „Identity” de Francis Fukuyama şi „Vrijheid voor Gevorderden” („Libertatea pentru Avansaţi”) de Paul Teule – „o carte care se focusează pe conceptul de libertate”. Executivul se autodescrie drept un cititor pasionat, deopotrivă de literatura fiction şi non-fiction. „Adesea mă bazez pe recomandări, poate dintr-un articol din FT sau The Economist, poate recomandarea unui prieten sau coleg. Se mai întâmplă să intru într-o librărie şi să plec de acolo cu un braţ plin de cărţi.” Cărţi specifice industriei bancare spune că nu prea citeşte, dar că a citit, în schimb, multe cărţi despre criza financiară, cum ar fi „House of Debt” a economiştilor Atif Mian şi Amir Sufi, „Too Big to Fail”, scrisă de Andrew Ross Sorkin, alături de „The Big Short” şi „Boomerang”, de Michael Lewis, pe care le descrie ca fiind „intersante si utile”. În general preferă însă literatura sau cărţile de interes general, considerând că din fiecare carte pe care a citit-o a învăţat ceva, scrie Business Magazin.

Sfârșitul banilor cash. Numărul tranzacțiilor digitale va trece de 1.100 de miliarde în 2024. Folosirea banilor cash se află într-un declin accelerat, pe fondul creșterii rapide a tranzacțiilor digitale, iar acest lucru va afecta modul în care consumatorii, companiile, guvernele, dar și infractorii vor folosi banii, arată un raport Business Insider Intelligence intitulat „Moartea numerarului‟. Conform acestuia, numărul tranzacțiilor non-cash va crește de la 672 de miliarde în 2019 la 1.107 miliarde în anul 2024, în urcare cu 64%. În același timp, volumul plăților transfrontaliere va crește de la 24.800 de miliarde de dolari la 34.900 de miliarde. Majoritatea acestor plăți vor fi făcute folosind carduri și portofele digitale, în vreme ce debitul direct va deveni mai popular, în special în Europa. Debitul direct permite plata automată a facturilor, prin programarea acestora astfel încât sumele necesare să fie luate direct din conturi, scrie Libertatea.ro

Brexit goleşte rafturile mai rău ca la începutul pandemiei: apar probleme în lanţul de aprovizionare. La aproape două săptămâni după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană şoferii de camioane sunt obligaţi să aştepte, zile întregi, în unele cazuri, documentele corecte pentru a expedia mărfurile din Marea Britanie, scrie Euronews. Schimbările care au intervenit în sistemul vamal riscă să lase goale rafturile supermarketurilor şi deja au fost surprinse imagini în care raioanele de „legume-fructe” erau efectiv fără marfă. Şi florile olandeze lipsesc, glastrele au rămas goale, scrie Euronews. Existau temeri şi avertismente că aşa se va întâmpla încă înainte de producerea efectivă a Brexitului. Oricât s-ar fi încercat constituirea de stocuri, unele mărfuri sunt prea perisabile pentru a putea rezista mai mult. „Nu este bine”, a explicat şoferul de camion polonez Petar Loba din Marea Britanie, „această situaţie, pentru mine este prea multă birocraţie. Prea multă aşteptare, aşteptare, aşteptare. Tot timpul este aşteptare. Acest lucru nu este bun”, scrie adevarul.ro

Tentativă de modificare a programului Kurzarbeit: Reducerea duratei de lucru - permisă doar cu acordul salariatului. Programul de muncă flexibilă (Kurzarbeit) ar urma să fie aplicat de angajator doar în urma acordului salariaților, prevede un amendament adoptat de o comisie parlamentară, la inițiativa senatorului PSD Titus Corlățean. Modificarea are însă șanse slabe să fie adoptată rapid, de actuala majoritate parlamentară. De ce este important: Conform programului de muncă flexibilă, în cazul reducerii temporare a activităţii determinate de instituirea stării de urgenţă/alertă/asediu, angajatorii aflați în situații excepționale pot reduce cu cel mult 80% durata de muncă prevăzută în contractul individual cu normă întreagă al angajaților, pe o perioadă de cel puțin 5 zile, iar Guvernul subvenționează 75% din diferența dintre salariul normal și cel pentru program de muncă redus, scrie profit.ro.

Cosmin Alexandru Q&A. Arta de a construi o echipă, de ce armonia ne face fragili, de ce depinde performanța și cum înveți din stres. Pe măsură ce ne obișnuim cu un nou stil de lucru, mai mult la distanță decât față în față, constatăm că o groază de lucruri nu funcționează cam cum ne-am aștepta. De exemplu, munca în echipă. L-am invitat pe Cosmin Alexandru, unul dintre cei mai buni specialiști pe care i-am întâlnit în acest domeniu, la o sesiune deschisă de întrebări și răspunsuri cu comunitatea The Vast&The Curious. Cosmin este, după propria definiție, un constructor de organizații. A pornit foarte devreme, la începutul anilor 1990, cu propria companie. În 1996 a vândut business-ul către o multinațională de cercetare de piață și a continuat să conducă biroul din București. A co-fondat o instituție de educație pentru manageri și lideri (Erudio), un partid politic (”aici n-am reușit”), o facultate de antreprenoriat (Entrepreneurship Academy) și lucrează de 15 ani cu lideri din diverse organizații în proiecte de consultanță. În ultimul timp, cea mai mare parte a muncii, interesului și pasiunii sale merge către subiectul echipelor, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație. Contrar percepției publice și tăierilor salariale cu 25% din sectorul bugetar, suma medie încasată de un angajat din economia națională nu a scăzut niciodată în termeni nominali ci doar a fost mai mică în 2010 și în 2011 decât avansul PIB. Adică a trebuit să „aștepte” revenirea economiei reale, pentru a nu compromite puterea de cumpărare a banilor încasați nominal. De-abia în 2012 și 2013, creșterea salariului mediu a depășit marginal nivelul inflației, ceea ce a permis începutul refacerii puterii de cumpărare în raport cu nivelul de referință din 2008, evident prea ridicat față de PIB și de cursul monedei naționale (acolo a jucat un rol major și intrarea în UE), potrivit cursdeguvernare.ro

„Stresul nostru este că banii sunt ceruți și pentru alte urgențe”. Ajutoarele de stat COVID- interviu cu ministrul fondurilor europene. Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, spune, într-un interviu video acordat StartupCafe.ro, că în acest moment există bani europeni disponibili pentru finanțarea schemei de ajutoare COVID-19 pentru firme, dar „stresul” este că „banii sunt ceruți și pentru alte urgențe”. „Decizia este dacă le prioritizăm pe alea sau nu” - a spus Ghinea. „Teoretic, Măsura 2 a avut 265 milioane de euro (prima alocare din fonduri europene, înainte de suplimentarea decisă prin OUG 199/2020 - n.r.) care au fost consumați, teoretic. Acum facem efortul să-i suplimentăm, dar nu e ca și cum ne incumbă un fel de automatism - dacă s-a depus trebuie finanțat”, a mai declarat el. Ministrul a venit și cu o veste proastă pentru studenții care vor să obțină 40.000-100.000 euro pentru mici afaceri în programul Innotech Student, singura alocare sigură fiind cea inițială, de 20 de milioane de euro, care ajunge doar pentru 10-12 organizații care vor administra proiecte, în condițiile în care au depus cereri 280 de potențiali administratori de grant, scrie Startupcafe.ro