​Oamenii lui Dorneanu de la CCR: prim-magistrat: 33.000 lei/lună, secretar - 24.000, grefier - 13.000 ● Schimbări importante pentru şoferi. Vor putea deconta daunele de la firma de asigurări unde au încheiat RCA ● Guvernul introduce noi categorii în etapa a doua a vaccinării ● De ce a blocat Franța preluarea Carrefour ● Cine scapă primii de pandemie? Cât de morală este goana țărilor bogate după vaccin? ● A crescut pragul minim de datorii de la care se poate cere, în 2021, intrarea în falimentul personal ● Valentin Tătaru, Economist-șef, ING Bank România: Viitoarele creșteri ale datoriei vor fi mult mai atent monitorizate de piețe și de Comisia Europeană ● Analiștii care au prezis pandemia Coronavirus: Foametea ia proporții, noi conflicte mondiale în 5-10 ani ● Vrem Buget? Cum și-au crescut spectaculos vecinii noștri rata de colectare a taxelor, prin digitalizare ● Minister: Avertisment de „comunicate înșelătoare” la ajutoarele de stat COVID-19 pentru firme.

Business ReportFoto: Colaj foto

Oamenii lui Dorneanu de la CCR: prim-magistrat: 33.000 lei/lună, secretar – 24.000, grefier – 13.000. Președintele și judecătorii CCR câștigă, fiecare, aproape 10.000 de euro pe lună. Oamenii „din umbră” ai Curții Constituționale au, de asemenea, salarii, mult peste veniturile majorității românilor. Oamenii angajați în aparatul de lucru al CCR beneficiază de salarii și sporuri foarte mari. Secretarul general al CCR câștigă 17.560 de lei la care se adaugă 5.500 de lei din trei sporuri: Spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, Spor pentru păstrarea confidențialității, Spor pentru condiții de muncă vătămătoare. Prim magistrat al CCR câștigă 23.466 de lei la care se adaugă 7.700 de lei din trei sporuri. Grefier-Șef câștigă 10.075 de lei la care se adaugă 2.700 de lei din trei sporuri. Director CCR câștigă 13.720 de lei la care se adaugă 5.200 de lei din trei sporuri, scrie Newsweek.

Schimbări importante pentru şoferi. Vor putea deconta daunele de la firma de asigurări unde au încheiat RCA. Şoferii îşi vor putea deconta daunele de la firma de asigurări unde au încheiat propria poliţă RCA în perioada următoare, iar Guvernul pregăteşte, la iniţiativa ASF, o ordonanţă de urgenţă în acest sens, a declarat Nicu Marcu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, într-un interviu acordat Agerpres. El a arătat că această procedură, numită decontare directă, exista şi până acum, dar era opţională, însă, odată cu schimbarea legislaţiei, acest lucru va deveni obligatoriu pentru întreaga piaţă. Astfel, şoferii îşi vor putea deconta imediat dauna, iar companiile de asigurări vor rezolva mai departe problema între ele. „Decontarea daunelor se va face clar de firma unde v-aţi asigurat. Şi firmele de asigurări se vor deconta între ele. Deci nu o să mai fie chestiunea ca dumneavoastră care aveţi o daună de la un alt şofer de autovehicul să luaţi asigurarea respectivului şi aşa mai departe. Consumatorul va fi, să zicem, mulţumit, în sensul că îşi decontează imediat dauna şi companiile de asigurări se decontează între ele”, arată Nicu Marcu, citat de Adevărul.

Guvernul introduce noi categorii în etapa a doua a vaccinării. Printre cei incluși: angajați din BNR și CCR, persoanele fără adăpost sau cu dizabilități. Campania națională de vaccinare împotriva COVID-19 se extinde. Potrivit unei hotărâri de Guvern care urmează să fie adoptată miercuri, în etapa a doua vor fi incluse și alte categorii de angajați, în special din instituții publice - precum Curtea Constituțională sau Avocatul Poporului sau persoane cu dizabilități și persoane fără adăpost, anunță Digi24. Potrivit proiectului de HG, în etapa a doua vor fi incluse „persoane încadrate într-un grad de handicap, persoane imobilizate, persoane imunodeprimate, însoțitorii acestora și persoanele care locuiesc la același domiciliu cu acestea; persoane fără adăpost”. De asemenea, în etapa a doua vor intra și sportivii componenți ai loturilor naționale sau ai loturilor olimpice, în contextul în care Jocurile Olimpice de la Tokyo sunt programate în perioada 23 iulie – 8 august. Hotărârea de guvern extinde și lista instituțiilor al căror personal-cheie intră în cea de-a doua etapă de vaccinare, iar aici apar în plus față de strategia inițială, Curtea Constituțională, Avocatului Poporului, Consiliul Legislativ, BNR, scrie Libertatea.

De ce a blocat Franța preluarea Carrefour. Scurta poveste a ofertei de preluare a companiei Carrefour s-a încheiat rapid și fără niciun rezultat. Mediul economic francez a fost surprins la începutul acestui an de oferta unui grup canadian de distribuție care și-a anunțat intenția de a deveni acționar majoritar al Carrefour. A fost o surpriză pentru că firma Carrefour este un brand de referință, nu doar pentru comerțul francez, ci pentru întreaga economie. De exemplu, Carrefour este cel mai mare angajator din sectorul privat francez cu 150.000 de salariați. Din acest punct de vedere, oferta de preluare Carrefour de către grupul Couche-Tard a fost de neînțeles din câteva puncte de vedere. În primul rând, pentru că o bună parte dintre consumatorii europeni nu au auzit de Alimentation Couche-Tard, firmă canadiană, dintr-un motiv simplu: compania nu este prezentă în Uniunea Europeană, cu excepția Poloniei. Prin preluarea Carrefour, grupul originar din Quebec, și-ar fi făcut o grandioasă intrare în mai multe state ale Uniunii Europene și nu doar aici, pentru că rețeaua Carrefour cuprinde 12.300 de magazine în peste 30 de țări, cu 320.000 de angajați, scrie RFI.

Cine scapă primii de pandemie? Cât de morală este goana țărilor bogate după vaccin? Organizația Mondială a Sănătății a criticat aspru statele bogate pentru felul în care înțeleg să acumuleze stocuri de vaccin, în dauna țărilor sărace. OMS face apel la moralitate. Unele lucruri nu vor mai fi niciodată la fel, auzim în jur. Se vorbește mult despre noua normalitate și despre urmările pandemiei asupra diferitelor societăți, indiferent de cât de dezvoltată e o țară sau alta. Se fac scenarii adesea nefondate, iar printre acestea reușesc să se strecoare și avertismentele experților, altfel tot mai izolați de roiurile de dezinformare stârnite în special pe rețelele de socializare. În această cheie, Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că omenirea este la un pas de „o prăbușire morală catastrofală”. Șeful OMS, Tedros Ghebreyesus, vorbește despre capcana abordării de tipul EU PRIMUL. În viziunea sa, această abordare nu ar face altceva decât să-i slăbească și mai mult pe cei deja vulnerabili. Concret, Organizația critică țările care negociază individual și adună stocuri în afara mecansimelor de solidaritate create și în lipsa oricărei echități. El avertizează că prețul va fi plătit de statele sărace cu vieți omenești, arată Europa Liberă.

A crescut pragul minim de datorii de la care se poate cere, în 2021, intrarea în falimentul personal. Persoanele fizice care vor să ceară intrarea în insolvență trebuie să aibă datorii de un anumit nivel minim (sau maxim, pentru procedura simplificată), iar pragul acestora este prevăzut în Legea falimentului personal. El se aplică atât pentru procedurile principale de insolvență, cât și pentru cea simplificată. Iar, ca urmare a majorării salariului minim, din 13 ianuarie 2021, au crescut și aceste praguri - fiind raportate direct la salariul minim. În concret, salariul minim a crescut, din 13 ianuarie, de la 2.230 la 2.300 lei. Acest lucru, în schimb, a dus și la majorarea pragului minim de datorii pe care o persoană trebuie să le aibă pentru a putea să ceară deschiderea principalelor proceduri de faliment personal, potrivit Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice. Mai exact, pragul minim este stabilit la nivelul a 15 salarii minime pe economie. Discutăm, așadar, de un cuantum al datoriilor de cel puțin 34.500 lei. Creșterea nu este neglijabilă, față de anul trecut, când vorbeam de un prag minim de 33.450 lei. Dar, vorbind de o sumă de zeci de mii de lei, diferența nu este nici radicală, scrie avocatnet.ro

Valentin Tătaru, Economist-șef, ING Bank România: Viitoarele creșteri ale datoriei vor fi mult mai atent monitorizate de piețe și de Comisia Europeană. Pentru România (dar se pare că și în majoritatea țărilor europene) aș miza pe o formă de Nike care deja s-a conturat în mare măsură. Încă mai este timp pentru o ajustare fiscală temperată, echilibrată, atât pe planul cheltuielilor, cât și al veniturilor. În 2020, intervenția masivă și necesară a guvernelor a distorsionat funcționarea „teoretică” a piețelor, până la a o face aproape irelevantă consideră economistul şef al ING România, Valentin Tătaru. Iată mai jos câteva subiecte de macroeconomie interesante discutate în cadrul unui flash-interviu acordat FinEco24News.

Analiștii care au prezis pandemia Coronavirus: Foametea ia proporții, noi conflicte mondiale în 5-10 ani. La ce riscuri este expusă România? Economiștii de la World Economic Forum, care vorbesc încă din 2006 despre iminența apariției unei pandemii devastatoare pentru economie, au lansat un nou raport privind riscurile globale, Global Risk Report 2021. Într-o conferință de presă online, specialiștii organizației au explicat că lumea se confruntă astăzi cu alte riscuri majore, pe care pandemia de Coronavirus nu a făcut decât să le accentueze. Printre altele, pentru prima dată în ultimii 20 de ani a crescut nivelul sărăciei extreme, ca și numărul oamenilor care sunt amenințați de perspectiva foametei. În opinia unanimă a analiștior și a reprezentanților companiilor multinaționale care au participat la lansare revenirea este imposibilă fără implicarea Statului, inclusiv prin infuzii de bani. Pe de altă parte, gigantul financiar Allianz a lansat un raport denumit Barometrul de Risc 2021 (Allianz Risk Barometer 2021) în care se referă inclusiv la România în particular și la riscurile la care țara noastră se expune. Circul politic și instabilitatea legislativă rămân principalele riscuri independente de pandemie, la noi în țară, scrie Economica.net

Vrem Buget? Cum și-au crescut spectaculos vecinii noștri rata de colectare a taxelor, prin digitalizare. Digitalizarea și modernizarea administrației fiscale, o preocupare care generează investiții tot mai semnificative la nivel global, ar putea fi soluția salvatoare a consolidării fiscale din România: Guvernul va trebui să găsească soluții pentru reducerea treptată a deficitului de la 9% din PIB către ținta de 3% din PIB, fără a ”brusca” economia, sunt de părere specialiștii. ”Dacă ne uităm și facem un calcul simplu la nivel global, eforturile de digitalizare a crescut de mai bine de patru ori din 2014 până în 2020. Timpul mediu de conformare a scăzut cu aproximativ 50 de ore, iar numărul mediu de plăți cu un procent de 4,4% datorită tehnologiei”, a declarat Daniel Anghel, partener PwC România, în cadrul conferinței ”Bugetul de stat și bugetele economiei reale: Fiscalitatea 2021”, organizată de cursdeguvernare.ro.

Minister: Avertisment de „comunicate înșelătoare” la ajutoarele de stat COVID-19 pentru firme. Ministerul Economiei avertizează, marți, că au început să apară și cazuri în care persoane neidentificate transmit aplicanților la ajutoarele de stat COVID-19 mailuri în care sunt anunțați în mod fals că au câștigat granturile și li se fac oferte comerciale. Ministerul publică și o captură de ecran după un e-mail în care unui solicitant de granturi de capital de lucru prin Măsura 2 i se propune să publice într-un ziar anunțul de începere a proiectului (care este, într-adevăr obligatoriu, numai pentru proiectele cu valoarea grantului de peste 10.000 de euro), scrie StartupCafe.ro.