A existat anul trecut întrebarea dacă există bani pentru creșterea pensiilor, iar răspunsul credem că este destul de simplu: atâta timp cât avem deficit, orice creștere de cheltuieli vine din împrumuturi, a declarat Cristian Popa, membru CFA și membru CA la BNR. La rândul ei, Andreea Nica, membru CFA, a precizat că dacă nu s-ar plăti pensii, alocații și șomaj, jumătate din populația României ar intra în stare de sărăcie relativă.
Foarte pe scurt:
• Statul trebuie să se împrumute pentru a finanța aceste creșteri de pensii (Cristian Popa)
• Costul este mutat prin împrumuturi către generațiile viitoare
• Despre fondurile private de pensii Pilon II: Pentru prima dată în România am putea spune că este o clasă de investitori cu buzunarele largi (Cristian Popa)
• Dacă n-ar avea loc aceste transferuri sociale în fiecare lună, dacă nu s-ar plăti pensii, alocații și șomaj, jumătate din populația României ar intra în stare de sărăcie relativă (Andreea Nica)
• Vorbim despre o vârstă de pensionare reglementată de 63 și 65 de ani, dar în realitate vârsta de pensionare din România este de 56,1 ani pentru femei și 58 ani pentru bărbați (Andreea Nica)
• Ne pensionăm mult mai devreme, speranța de viață este 75-76 de ani și povara fiscală este semnificativă (Andreea Nica)
„Statul trebuie să se împrumute pentru a finanța aceste creșteri de pensii. Costul este mutat prin împrumuturi către generațiile viitoare. Statul deja cheltuia mai mult decât încasa când se vehiculau aceste creșteri de pensii. Cu un deficit de peste 9% din PIB în anul 2020 este destul de clar că o creștere și mai generoasă a pensiilor ar fi fost foarte dificilă”, a spus Cristian Popa, într-o conferință organizată de CFA România.
• La Pilonul II am văzut anul trecut rezultate foarte bune: 6,2% randament. Peste 1 milion de români au cel puțin 20.000 de lei în contul de pensie privată. Este o cifră care arată cât de răspândit este acest fenomen și că sistemul privat de pensii devine relevant. Ajută piața de capital.
„Pentru prima dată în România am putea spune că este o clasă de investitori cu buzunarele largi. Fondurile de pensii au un impact pozitiv asupra acestor piețe: sprijină listările și arată că există capital local pentru a dezvolta țara”, a spus el.
Potrivit acestuia, pilonul II oferă libertatea de decizii politice pentru că pensia privată depinde în primul rând de salariul fiecăruia, de randamentele piețelor financiare și de profesionalismul statului. Însă nu de decizia Parlamentului.
• Când vorbim de Pilonul I aducem aminte că Casa Națională de Pensii înregistra deja un deficit semnificativ înainte de pandemie și de creșterea operată anul trecut, în septembrie. Poate că e recomandat ca Pilonul I să fie predictibil, să aibă o formulă raportată la salariul mediu din economie și să nu fie o decizie subiectivă. Să aibă o anumită predictibilitate.
Dacă nu s-ar plăti pensii, alocații și șomaj, jumătate din populație ar intra în sărăcie
La rândul ei, Andreea Nica, membru CFA, a precizat că dacă n-ar avea loc aceste transferuri sociale în fiecare lună, dacă nu s-ar plăti pensii, alocații și șomaj, jumătate din populația României ar intra în stare de sărăcie relativă.
„N-ar mai putea să aibă un trai decent. Persoanele de peste 85 de ani trăiesc din această pensie în proporție de 84%. Asta arată că oamenii nu au alte surse de venit mai ales cele în vârstă, dar și cele de peste 55 de ani sunt în aceeași situație”, a spus ea.
• Vorbim despre o vârstă de pensionare reglementată de 63 și 65 de ani, dar în realitate vârsta de pensionare din România este de 56,1 ani pentru femei și 58 ani pentru bărbați.
• Ne pensionăm mult mai devreme, speranța de viață este 75-76 de ani și povara fiscală este semnificativă în condițiile în care în realitate numărul pensionarilor e mare și oamenii nu au altă variantă decât aceste transferuri sociale, mai ales pensie. Pilonul I este din ce în ce mai stresat.
• Când vom ajunge noi să fim pensionari nu va mai putea să susțină această povară fiscală.
2
3
