Banca Centrală Europeană îşi intensifică controalele privind riscul de credit cu care se confruntă băncile de pe continent, pentru a le ajuta în perspectiva unui potenţial val de împrumuturi neachitate, pe fondul pandemiei de coronavirus (COVID-19), a anunţat Bloomberg, citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, notează Agerpres.

HotNews.roFoto: Hotnews

Oficialii de la BCE şi de la autorităţile naţionale de supervizare bancară cer băncilor, printre care BNP Paribas SA, Societe Generale SA şi Deutsche Bank AG, informaţii suplimentare privind creditele pe care le-au acordat anul trecut companiilor. Campania face parte din eforturile BCE de a se asigura că creditorii pot face faţă unei posibile creşteri de împrumuturi neachitate, susţin sursele.

Andrea Enria, preşedintele Consiliului de supervizare bancară din cadrul BCE, a avertizat în mod repetat că pandemia ar putea duce la creşterea creditelor neperformante după încheierea măsurilor de sprijin ale guvernelor, şi a cerut creditorilor să se pregătească pentru acest scenariu. De asemenea, el şi-a exprimat îngrijorarea privind metodele diferite de a lua în considerare riscul de credit şi provizioanele.

Un purtător de cuvânt al BCE, fără a comenta în privinţa băncilor implicate, a menţionat o scrisoare recentă a lui Enria prin care cere băncilor să monitorizeze cu atenţie evoluţia creditelor neperformante.

Reprezentanţii BNP Paribas SA, Societe Generale SA şi Deutsche Bank AG nu au dorit să comenteze informaţiile publicate de Bloomberg.

Conform datelor Bloomberg, în trimestrul patru al anului trecut zece dintre cele mai mari bănci europene au pus probabil deoparte încă 15 miliarde de dolari pentru creditele cu probleme. În comparaţie, multe din marile bănci americane şi-au majorat profitul în perioada menţionată, eliberând rezervele făcute anterior.

BCE desfăşoară o serie de acţiuni pentru a se asigura că rezervele de capital ale băncilor sunt suficient de solide pentru a face faţă unei scăderi semnificative a activităţii economice. Deşi a cerut băncilor să dea dovadă de o "extremă moderaţie" cu privire la bonusuri şi să îşi utilizeze capitalul pentru a finanţa gospodăriile şi companiile, BCE ia, de asemenea, în considerare cerinţe mai stricte de capital pentru băncile care nu gestionează în mod adecvat riscul de credit, susţin sursele.

Banca Centrală Europeană este pregătită să folosească "metode mai dure" pentru a determina creditorii să pună deoparte bani pentru a acoperi pierderile provocate de împrumuturile neperformante şi pentru a reduce nivelul general al datoriilor toxice, rezultate în urma pandemiei, a avertizat luna trecută Andrea Enria, preşedintele Consiliului de supervizare bancară din cadrul BCE.

Oficialul a explicat că doar 21 dintre cele 113 bănci supervizate direct de BCE ar putea estima nivelul creditelor neperformante pe care le-ar avea până la finalul lui 2021 şi încă sunt în întârziere cu pregătirile pentru aşteptata lor creştere.

"Nu vom lua în considerare stimulente, ci mai degrabă sancţiuni în acest caz. Punem presiuni pe bănci să-şi reducă nivelul creditelor neperformante. Le cerem să ne transmită ţinte realiste privind reducerea împrumuturilor neperformante. Printre măsurile necesare se află folosirea băncilor de rebuturi înfiinţate de autorităţile naţionale pentru a scăpa de împrumuturile problematice", a explicat Enria.

Conform unui recent raport al Băncii Centrale Europene, stocul de credite neperformante s-a situat la 503 miliarde de euro în trimestrul doi din 2020, aproape de nivelul de 501 miliarde de euro în urmă cu trei luni, cel mai probabil ca efect al garanţiilor de stat şi moratoriilor care au ajutat băncile să păstreze clasificarea creditelor ca performante.

Un studiu recent elaborat de firma de consultanţă Deloitte arată că din creditele neperformante în valoare de peste 450 miliarde de euro vândute în Europa între 2014 şi 2019 aproape jumătate au fost achiziţionate de doar patru investitori: Cerberus, Blackstone, Lone Star şi Goldman Sachs.

În general, băncile revând creditele neperformante la un preţ inferior valorii nominale, în ideea de a-şi elibera bilanţurile şi a dispune de marja de manevră necesară pentru a acorda noi credite.