​Noua lege pentru vânzarea terenurilor agricole – în vigoare de astăzi ● Cum arată CV-urile șefilor din Comisia de învățământ din Camera Deputaților care vor decide viitoarea lege a educației ● Cei ce au în grijă un bătrân pot lucra cu jumătate de normă, dar să primească salariu întreg ● Fostul ministru PSD Sorina Pintea știa de uriașele nereguli din spitale privind incendiile ● Pensia de serviciu din MAI se apropie de 5.000 de lei brut ● Butunoiu: Pachetele salariale din România pentru top management sunt mai mari decât în Grecia sau Italia ● Sărac și deștept în Sectorul 1 al Capitalei ● Ce stă la temelia colaborării. Și valoarea practică a încrederii ● Ministrul Cîmpeanu: 35% dintre clădirile școlare nu au autorizație de securitate la incendiu ● Puțină istorie foarte recentă în 6 grafice: economia comparativă a României înainte și de la căderea comunismului încoace ● Un miliard de turişti mai puţin în 2020, încasări mai mici cu 1,3 miliarde USD ● Legea bugetului, negociată de liderii coaliției de guvernare.

Business reportFoto: Colaj foto

Avem prea multe comune în România. Pot bugetele locale susține dezvoltarea localităților sau de abia le ajung banii pentru salariile funcționarilor? Ȋn ultimii 53 de ani, organizarea teritorială a României a suferit doar niște modificări minore. Conform legii aprobate în 1968, avem 103 municipii, 217 oraşe şi 2.861 de comune. Ȋn ceea ce priveşte categoria comunelor, dacă le analizăm în funcţie de numărul de locuitori, marea majoritate a acestora (83,4%) au un număr de sub 5.000 de locuitori. O împărţire pe grupe, în funcţie de populaţie este disponibilă în graficul următor, scrie project-e.ro.

Noua lege pentru vânzarea terenurilor agricole – în vigoare de astăzi, 1 februarie 2021. Legea pentru vânzarea terenurilor agricole, în forma adoptată de Parlament anul trecut, intră de astăzi, luni – 1 februarie, în vigoare, după ce Guvernul a aprobat printr-o Ordonanță de Urgență implementarea noilor reguli. Deși Guvernul a dat Ministerului Agriculturii un răgaz generos peste termenul legal de 60 de zile, intrarea în vigoare a regulilor are loc, la fel ca pe 13 octombrie, fără norme de aplicare în vigoare. Legea nr. 175/2020 care modifică Legea nr. 17/2014 a intrat în vigoare pe 13 ianuarie, dar apoi, pe 23 noiembrie, Guvernul a adoptat OUG ca vechile reguli de vânzare a suprafețelor agricole să rămână valabile până pe 31 ianuarie – OUG nr. 203/2020. De astăzi, noua legislație este valabilă și orice tranzacție cu terenuri trebuie să se supună regulilor votate de legislativ în 2021, potrivit agrointel.ro

Cum arată CV-urile șefilor din Comisia de învățământ din Camera Deputaților care vor decide viitoarea lege a educației. Câteva momente memorabile. În fața intenției ministrului Sorin Cîmpeanu, de a elabora o nouă lege a educației în acest an, Antonia Pup, coordonator advocacy la Societatea Academică din România, a analizat pentru publicația Școala 9 CV-urile șefilor Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților și în ce măsură experiența îi recomandă să decidă viitorul modului în care vor învăța copiii noștri. În legislatura curentă, funcția de președinte este ocupată de Natalia Intotero, deputat din 2012, ministru pentru românii de pretutindeni în perioada ianuarie 2018 – noiembrie 2019. A fost director adjunct la Colegiul Național Avram Iancu Brad și director la Școala Generală Horea, Cloșca și Crișan din aceeași localitate, scrie Antonia Pup, pe Școala 9, o platformă publicistică având ca temă educația, fondată și finanțată de BRD, dar scrisă de jurnaliști independenți. Conform CV-ului său, disponibil pe site-ul Camerei Deputaților, doamna deputată are o pregătire în management educațional, fără a fi menționat furnizorul acestui program de instruire. Printre alte cursuri absolvite, se distinge unul la fabrica de diplome „Spiru Haret” din București. Deși a lucrat în Ministerul Afacerilor Externe, aceasta nu știa că Suedia este condusă de un rege, nu de un președinte. Sperăm că nu predă nici istorie, nici geografie, scrie Libertatea.ro.

Cei ce au în grijă un bătrân pot lucra cu jumătate de normă, dar să primească salariu întreg. Angajații care au grijă de o persoană vârstnică dependentă, membru de familie, pot lucra, în mod legal, part-time și să primească salariul integral. Concret, aceștia pot lucra la angajator doar jumătate de normă, diferența până la norma întreagă fiind plătită de autoritățile locale. Potrivit actului normativ care prevede această facilitate, respectiv Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, salariații care au în familie o persoană vârstnică dependentă, de care au grijă în mod curent, pot lucra cu jumătate de normă, bucurându-se însă de salariu întreg. Mai exact, jumătate de normă este plătită de angajator, iar cealaltă jumătate de normă, de autoritățile locale, corespunzător salariului brut lunar al îngrijitorului la domiciliu, potrivit Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. De această facilitate se pot bucura doar persoanele care lucrează în baza unui contract individual de muncă. Suplimentar, și angajatorul celui care are grijă de o persoană vârstnică dependentă trebuie să fie de acord cu cererea acestuia de a modifica durata normală de timpului de muncă, potrivit avocatnet.ro.

Fostul ministru PSD Sorina Pintea știa de uriașele nereguli din spitale privind incendiile. Fostul ministru al Sănătății Sorina Pintea știa încă de la începutul lui 2019 că spitalele românești nu respectă regulile de protecție la incendiu și că există oricând riscul unei tragedii cum s-au petrecut cele de la Spitalul Județean Piatra Neamț sau de la „Matei Balș”. „Mă adresez dumneavoastră spre a vă informa cu privire la concluziile controalelor de prevenire executate de personalul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene şi Bucureşti-Ilfov la unităţile sanitare cu paturi. Astfel, în ultimele 12 luni au fost efectuate controale de prevenire a incendiilor la 657 unităţi sanitare cu paturi, cu prilejul cărora s-au constatat 4.289 încălcări ale legislaţiei privind apărarea împotriva incendiilor, 17% dintre acestea fiind soluţionate operativ pe timpul acestor acţiuni preventive”, scria Dan Iamandi, șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență într-un raport adresat ministrului PSD al Sănătății, Sorina Pintea în aprilie 2019. Raportul, care a intrat în posesia Newsweek România, detalia care sunt cele peste 4.200 de nereguli grave identificate și propunea măsuri pentru remedierea lor, scrie Newsweek.

Pensia de serviciu din MAI se apropie, în medie, de 5.000 de lei brut în 2020. Numărul beneficiarilor a crescut susţinut din martie 2019. Pensia de serviciu medie din MAI se apropie de 5.000 de lei brut în 2020 şi e cu peste 9% mai mare decât în 2019, arată o analiză Economica.net făcută pe baza datelor primite, în exclusivitate, de la Ministerul Afacerilor Interne. Pensiile de serviciu din MAI au costat 4,16 miliarde de lei în 2020, cu peste 17% mai mult decât în 2019, arată analiza făcută de Economica.net. Peste 73.000 de oameni au încasat pensie de serviciu în decembrie 2020, plătită de Casa de Pensii Sectorială a MAI, reiese din datele primite de Economica.net de la MAI. Peste 73.000 de oameni au luat pensie de serviciu de la Casa de Pensii Sectorială a MAI în decembrie 2020, cel mai ridicat nivel din martie 2019 încoace, reiese din analiza Economica.net. Mai precis, 65.275 de oameni au încasat pensie de serviciu în martie 2019, în creştere uşoară faţă de nivelul lunii februarie 2019. Numărul pensionarilor a crescut continuu, începând din martie 2019, până la 73.274 de beneficiari în decembrie 2020, arată analiza făcută de Economica.net.

George Butunoiu, Managero: Pachetele salariale din România pentru poziţiile de top management sunt atât de mari încât nu vor mai creşte, sunt chiar mai mari decât cele din Grecia sau Italia. Companiile mari din România nu şi-au schimbat cerinţele pentru candidaţii la poziţiile manageriale, iar persoana aleasă ca executiv trebuie să fie gata oricând să facă restructurări, optimizări sau să ajusteze costuri, spune George Butunoiu, headhunter în cadrul companiei Managero. Pachetele salariale nu au mai crescut pe piaţa de România, spune acesta, dar salariile angajaţilor din poziţii de top din companiile mari din România sunt comparabile cu cele din ţările occidentale. „Pachetele salariale din România pentru poziţiile de top management sunt atât de mari încât nu vor mai creşte, sunt chiar mai mari decât cele din Grecia sau Italia“, afirmă George Butunoiu, pentru emisiunea de business ZF Live.

Sărac și deștept în Sectorul 1 al Capitalei. Război între PNL și USR din cauza burselor. În ultimele zile, subiectul burselor sociale și de merit a stârnit dezbateri aprige în spațiul public din România. Clotilde Armand, primarul sectorului cu cel mai mare venit pe cap de locuitor, susține că noul sistem de burse e echitabil, în timp ce reprezentanții elevilor din Capitală și o parte din societatea civilă resping în termeni duri noile propuneri cu privire la cuantumul și condițiile de acordare a burselor pentru elevi. Totul a pornit de la declarația primarului Sectorului 1 din Capitală, Clotilde Armand, pe o rețea de socializare. „Elevii din Sectorul 1 vor beneficia de burse!”, a anunțat edilul pe 12 ianuarie. „În următoarea ședință de Consiliu Local voi prezenta consilierilor locali proiectul de hotărâre prin care elevii care au rezultate bune beneficiază de burse. Așteptăm încheierea semestrului 1 pentru a cunoaște rezultatele școlare și a putea calcula cuantumul burselor.”, scrie Europa Liberă.

​Mihaela Gînju. Ce stă la temelia colaborării. Și valoarea practică a încrederii. Să presupunem că suntem cinci oameni în jurul unei mese (chiar virtuale), adunați la un loc de un proiect. O întrebare poate puțin ciudată, la care nu ne gândim, este ”Cine se află, de fapt, în jurul acelei mese?”. E o întrebare importantă. Am putea spune că suntem cinci oameni cu anumite competențe, care au de făcut un lucru împreună. Ne-am înșela în mare măsură. La început, cine se așează în jurul acelei mese este o serie de povești, aspirații și valori personale, adesea foarte diferite. Ca să creăm ceva împreună, ele trebuie scoase la suprafață și țesute într-un fel în care să rezulte un scop comun și o înțelegere comună. Rareori facem asta. Și, de aceea, rareori există acel sentiment de apartenență și încredere care definește comunitățile și grupurile care reușesc. Am vorbit cu Mihaela Gînju despre cum țeși acele fire care permit oamenilor să coopereze. Mihaela a fondat în 2005 școala Erudio, împreună cu Liviu Papadima, Adrian Stanciu și Cosmin Alexandru. Etikon, cel mai recent program al școlii, pune pe masă teme despre care nu vorbim aproape niciodată: identitate personală, valori și etică, relația între noi și societate văzută prin lentila unor mari povești și curente filozofice și conceptul de cooperare și bine comun. Nu tocmai subiecte pe care le-ai studia la o școală de business, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.

Ministrul Sorin Cîmpeanu: 35% dintre clădirile școlare nu au autorizație de securitate la incendiu. Ministrul Educaţiei Naţionale, Sorin Cîmpeanu, afirmă că 15% dintre cele peste 26.000 de clădiri în care funcţionează unităţi de învăţământ, cămine şcolare, cantine şi săli de sport ale şcolilor nu deţin autorizaţie de securitate la incendiu deşi necesită acest document. „Şcolile din România, cele aproape 17.000 de şcoli cu personalitate juridică şi structuri arondate funcţionează în 26.471 de clădiri în total. Dintre acestea 15% au autorizaţie la incendiu, aproape 20% sunt în curs de obţinere a acestei autorizaţii, aproape 50% nu necesită, conform legii autorizaţie. (…) şi sunt 15% care conform legii au nevoie de autorizaţii de securitate la incendiu şi nu au această autorizaţie”, a declarat Sorin Cîmpeanu duminică seară, potrivit bugetul.ro

Puțină istorie foarte recentă în 6 grafice: economia comparativă a României înainte de, precum și de la căderea comunismului încoace. Economia României a trecut în ultimele cinci decenii prin numeroase turbulenţe, perioade marcate de exuberanţe, dar şi ani de regrese şi scădere a nivelului de trai. În anii ’70, rata medie de creştere a fost 9,4% din PIB pe an, însă acest avânt a fost urmat de un deceniu dificil, în care ambiţia de a plăti datoria externă s-a tradus printr-o strângere a curelei pentru întrega populaţie a României, aşa încât în perioada 1981-1989, rata medie de creştere a fost de doar 1,4%, reiese din datele colectate de Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, scrie cursdeguvernare.ro.

Efectele pandemice: un miliard de turişti mai puţin în 2020, încasări mai mici cu 1,3 miliarde USD, reacţie a pieţei de 11 ori mai drastică decât în 2009. ”În turism și industria ospitalității, nu toate firmele au trimis personal în șomaj tehnic - și cunosc multe exemple și din România – sau au vândut din active. Dar asta nu înseamnă că au găsit soluția miracol pentru ieșirea din criză, imediat. Au găsit însă soluții de adaptare la criză, care să le asigure supraviețurea...Dacă după criza precedentă revenirea industriei ospitalităţii a durat patru ani, de data aceasta cu siguranţă perioada va fi mai lungă”, spune prof. univ. dr. Gabriela Ţigu, Decanul Facultăţii de Business şi Turism din cadrul ASE Bucureşti, Membru al Comitetului Mondial de Etică pentru Turism, reputat expert internaţional în domeniul industriei ospitalităţii, potrivit FinEco24News.

Antreprenorii din București și Ilfov nu s-au speriat de cofinanțarea mare și au aplicat masiv la ajutoarele de stat de la Măsura 3. Antreprenorii IMM care investesc în București și județul Ilfov trebuie să asigure un aport propriu minim dublu față de cei din restul țării pentru a putea accesa ajutoarele de stat de câte 50.000-200.000 de euro de la Măsura 3-investiții. Firmele din București și Ilfov au aplicat însă în număr mare. Dar cel mai mult s-a aplicat la Măsura 3 în Regiunea Nord-Vest, unde se află Clujul, puternic centru de business al României, relevă datele sintetizate de un consultant de finanțări. Consultantul Andreea Kohalmi-Szabo, de la firma Commonwealth Consulting, a folosit un instrument de business intelligence și, pe baza sediului social, i-a împărțit pe cei 27.736 de aplicanți pe cele 8 regiuni de dezvoltare, fiecare cu bugetul ei alocat la Măsura 3. De subliniat că statistica nu reflectă exact volumul de încărcare a bugetului pe fiecare regiune, pentru că firmele dintr-o anumită regiune pot să facă investiții în altă regiune și atunci se luptă pentru bugetul din regiunea în care invevstesc, nu din regiunea în care își au sediul social. Statistica oferă totuși o imagine de ansamblu, la prima vedere, a situației, scrie StartupCafe.ro

Legea bugetului, negociată de liderii coaliției de guvernare. Liderii Coaliției PNL-USR Plus-UDMR se întâlnesc mâine, pentru a finaliza proiectul de lege a bugetului pe acest an, a cărui adoptare a întârziat deja cu 2 luni. În timp ce premierul Florin Câțu vrea ca deficitul bugetar să nu depășească 7 la sută în acest an și a cerut ministerelor să opereze reduceri de cheltuieli inclusiv prin reforme, toți miniștrii cer mai mulți bani. Miniștrii i-au trimis premierului Florin Cîțu propunerile de alocări de sume. De exemplu, miniștrii Muncii și al Educației vor mai mulți bani pentru ca pensiile să crească din septembrie, cu mai mult decât rata inflației, estimată la 2,2 la sută, pentru infrastructură și pentru recuperarea materiei pierdute de elevi în timpul epidemiei, scrie EuropaFM.