Firmele care nu respectă regulile stabilite în contextul pandemiei ar putea fi suspendate ●De ce europenii din nord au mai mulţi copii decât cei din sud ● Somatii pentru debite deja achitate, trimise pe banda rulanta ● România, țara care importă deșeuri fără să aibă gropi de gunoi ● Cum își elaborează polonezii Planul de Reziliență și Redresare ● Secțiile ATI au nevoie de investiții de 1,5 miliarde lei ● Șoferii își vor putea cumpăra asigurarea RCA direct de la stat ● Cîțu dezvăluie că a vrut să reducă salariile la CEC și EximBank, dar a fost blocat de sistem ● Chirițoiu: „Prețul electricității plătit până acum de populație a fost prea mic” ● Murad: HoReCa avut pierderi de peste 7 miliarde euro. Când ne cer bani, în două zile legea e aplicabilă. Când să ne sprijine, normele durează un an ● Cele mai dulci roșii din lume au fost desemnate în urma unui concurs ● Dacia a oprit pentru o zi producția la Mioveni din cauza crizei de cipuri de la nivel mondial Imposibila corelație: economie ca în Est și dobânzi ca în Vest

Business reportFoto: Hotnews

Activitatea firmelor care nu respectă regulile stabilite în contextul pandemiei va putea fi suspendată. Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) propune, printr-o hotărâre adoptată miercuri, ca firmele care nu respectă regulile stabilite în contextul epidemiologic actual să fie sancționate, pe lângă amendă, și cu suspendarea temporară a activității. „Se propune elaborarea unui act normativ prin care să fie instituită măsura complementară a suspendării activității, pe o perioadă determinată, pentru operatorii economici care nu respectă măsurile de prevenire și combatere a răspândirii COVID-19”, scrie, mai exact, în Hotărârea CNSU nr. 5, document ce a apărut miercuri. Despre această posibilă sancțiune suplimentară aplicată firmelor ce nu respectă măsurile luate împotriva răspândirii COVID-19, prim-ministrul Florin Cîțu declara, la finalul ședinței Guvernului de miercuri, că e absolut necesară, în condițiile în care măsurile luate în contextul actual nu prea se respectă, scrie avocatnet.ro.

De ce europenii din nord au mai mulţi copii decât cei din sud. Coronavirusul îi descurajează pe viitorii părinţi să aibă copii în cea mai mare parte a Europei, dar mai ales în ţările din sud ‒ din Italia şi până în Grecia ‒ unde plasele de siguranţă socială sunt cele mai slabe, iar rata natalităţii era într-un declin puternic şi înainte de criză. „Este timpul să devii mamă”, este o notificarea pe care sute de femei portugheze au primit-o pe telefoanele mobile în noiembrie anul trecut. Textul, trimis de un spital privat din Lisabona care încerca să atragă clienţi pentru unitatea sa de maternitate, a provocat indignare pe reţelele de socializare, unde unele femei au spus că în mijlocul unei pandemii şi în plină recesiune este cel mai prost moment posibil pentru a avea copii, scrie Reuters. În anul 2000, în Portugalia au fost înregistrate 120.000 de naşteri. În 2019 au fost 86.600, o scădere de 39%. Declinul a fost cel mai accentuat în timpul recesiunilor profunde, cum este cea de acum, declanşată de pandemia de COVID-19. În ţările care au în faţă ani de chin pentru a-şi reveni, pentru cuplurile care doresc copii, pe lângă provocările emoţionale pe termen lung vor exista şi provocări economice. Mai puţine naşteri înseamnă mai puţini salariaţi şi o pondere mai mare a vârstnicilor în populaţie. Acest lucru va acţiona în cele din urmă ca o frână pentru producţia economică şi ca o greutate în plus pe sistemele publice de pensii, cu consecinţe asupra bunăstării generale. Astfel, se lărgeşte decalajul dintre nordul mai bogat al Europei şi sudul mai sărac, scrie Business Magazin.

Care sunt planurile CEC Bank pentru 2021? Bogdan Neacşu, CEO: Avem un buget de creditare de 6 mld. lei şi ne concentrăm pe agricultură, industrie, logistică, construcţii şi HoReCa. 40% din bani se vor duce pentru creditarea persoanelor fizice. La creditele ipotecare vrem să scădem costul. Principalele sec­toa­re pe care se con­cen­trea­ză ban­ca sunt agri­cul­tu­ră, indus­trie, lo­gis­tică, con­struc­ţii şi HoReCa, însă CEC Bank nu a restricţionat efectiv niciun segment de cre­ditare. „Faptul că suntem mai conservatori pe anumite proiecte este ceva normal“. Datele preliminare transmise de Bogdan Neacşu arată că cea mai mare bancă a statului ro­mân a ajuns la active de 41,2 miliarde de lei în 2020. CEC Bank a acordat credite noi de 6 mi­liarde de lei, ceea ce indică un ritm de creş­tere al creditării cu 11,7%, cel mai ridicat din ultimii cinci ani. Totodată, banca a obţinut un profit net de peste 300 de milioane de lei şi a fost nevoită să formeze provi­zioa­ne de circa 370 de milioane de lei.

Bugetul de investiţii al CEC Bank pentru 2021 se situează la 200 mil. lei, iar banca are în plan două proiecte pilot în care să îm­bi­ne su­cur­sa­le­le cu noile tehnologii disponibile. Banca are 1.020 de agenţii. Aceste două pro­iec­te sunt re­pre­zentate de un aşa-numit Mortgage Shop, un super­market de credite ipotecare, respectiv un pro­iect în zona de agricultură, care ar crea hub-uri specializate pentru jucătorii din acest sector, scrie Ziarul Financiar.

Somatii pentru debite deja achitate, trimise pe banda rulanta. Alexandru Nazare a dispus un control intern. Ministrul Finantelor Publice, Alexandru Nazare, anunta, miercuri seara, ca a dispus un control intern, dupa a ce primit semnale ca ca s-au trimis numeroase somatii pentru debite deja achitate. De asemenea, ministrul verifica si nerespectarea distantarii la unele sedii ale Administratiilor Finantelor Publice din Bucuresti.

"Ca urmare a semnalelor pe care le-am primit cu privire la comunicarea unui numar mare de somatii catre contribuabili pentru debite deja achitate, precum si la nerespectarea regulilor de distantare fizica la unele sedii ale Administratiilor Finantelor Publice din Bucuresti, am dispus efectuarea unui control intern pentru verificarea imediata a aspectelor sesizate si luarea masurilor care se impun", a anuntat, miercuri seara, ministrul Finantelor Publice, citat de Ziare.com.

România, țara care importă deșeuri fără să aibă gropi de gunoi. Deși gropile de gunoi lipsesc, iar aerul este poluat, afacerea cu strângerea deșeurilor este una dintre cele mai bănoase, în principal pentru că e vorba de bani publici. În București, Primăriile de sector plătesc sute de milioane de lei pe an pentru colectarea gunoiului de pe străzile din oraș. Firmele care strâng gunoiul și încasează bani de la primării îl duc mai întâi spre stații proprii, denumite stații/platforme de sortare. Apoi, compostul rezultat în urma sortării trebuie să ajungă la groapa de gunoi. Acum, societățile care colectează gunoiul de pe stradă plătesc la rândul lor administratorilor gropilor de gunoi pentru depozitarea finală a deșeurilor. O alternativă la groapa de gunoi ar fi un incinerator modern de deșeuri. Fostul primar al Bucureștiului, Gabriela Firea, a anunțat anul trecut intenția de a amenaja un incinerator. Valoarea investiției anunțată a fost de 230 milioane de euro, din care 180 de milioane ar urma sa fie bani europeni. Incineratorul urma sa fie construit până în 2023 în Sectorul 4, pe locul unde acum se află CET Progresu. În legătură cu acest subiect, al investiției în incinerator, pe 14 ianuarie, primarul general al Capitalei Nicuşor Dan a anunțat că în curând va avea loc o dezbatere publică privind oportunitatea amenajării investiției în domeniul deşeurilor, subliniind că „foarte repede” va trebui luată o decizie în acest sens, scrie Europa Liberă.

Să aruncăm un ochi la vecini: Cum își elaborează polonezii Planul de Reziliență și Redresare. Polonia a strâns peste 1.200 de propuneri de proiecte de investiții care ar putea face parte din planul său de relansare și reziliență. Acestea sunt în prezent evaluate de opt echipe de specialiști din diferite domenii, printre criteriile luate în calcul fiind maturitatea proiectului, oficialii polonezi explicând acest lucru prin nevoia de a atrage banii europeni foarte repede. Spre deosebire de România, demersurile executivului de la Varșovia au ținut seamă, de la bun început, de țintele impuse de Comisia Europeană, așa încât experții și grupurile de lucru care elaborează planul sunt centrate în jurul unor tematici precum digitalizare sau energie și mediu. Guvernul de la București a demarat la rândul său procesul de revizuire a Planului Național de Redresare și Reziliență, în condițiile în care România a fost a șasea țară de la nivel european care a trimis un draft al acestui plan Comisiei Europene, dar documentul nu respectă liniile directoare agreate de Bruxelles, scrie Curs de Guvernare.

Adrian Codîrlaşu, CFA România: Probabil, această criză va conduce la majorarea datoriei publice la circa 55% peste 3-4 ani. E esenţial să o păstrăm sub pragul de 60%! Criza coronavirusului a fost un experiment global de muncă la distanţă şi a pus pe steroizi trendurile de tehnologizare şi automatizare în economie. Ulterior oricărei crize majore apar crize ale datoriilor. Conform analiştilor din CFA România, revenirea economiei va fi în forma semnului Nike (sau în formă de radical), în sensul că o parte din revenire se va întâmpla rapid, însă revenirea completă se va produce mai lent. Respectarea nivelului de datorie publică de 60% din PIB este esenţială, deoarece este o condiţie de accedere în Uniunea Monetară. De asemenea un program de reducere a deficitului bugetar este esenţial pentru menţinerea rating-ului investment grade pentru România, spune Adrian Codîrlaşu într-un interviu acordat FinEco24News.Blogspot.Com.

Secțiile ATI au nevoie de investiții de 1,5 miliarde lei de la Ministerul Sănătății. Newsweek România a dezvăluit în exclusivitate conținutul unui raport de control făcut în 302 secții de Anestezie și Terapie Intensivă, raport cerut de Guvernul României și Ministerul Sănătății în urma incendiului de la Spitalul Piatra Neamț în urma căruia 15 pacienți au decedat. Conform acestui raport, cele 302 secții de Anestezie și Terapie Intensivă au nevoie, pe lângă medici de gardă, de modernizarea instalațiilor electrice pentru ca acestea să facă față unui număr mare de consumatori, de instalarea de prize rapide pentru oxigen, de grupuri de igienizare, de sisteme de intubație, de sisteme de tratare a aerului și de rezervoare de apă pentru incendii. Toate aceste achiziții de echipamente și modernizarea a secțiilor ATI din întreaga țară sunt obligatorii pentru ca secțiile să respecte normele sanitare în vigoare. Mai mult, banii pentru investiții ar trebui prevăzuți în bugetul pe anul curent, scrie Newsweek.

Cât trebuie să economisești lunar, pentru a te retrage la pensie cu 1 milion de lei în cont. Adrian Anghel, Membru Directorat OTP Asset Management, a făcut câteva calcule pentru a vedea cât trebuie să economisim lunar, când începem să facem asta și de ce trebuie să ținem cont pentru a ne retrage la pensie cu 1 milion de lei în cont. În primul rând trebuie să ai un plan bine definit, scrie Anghel. Apoi, în funcție de vârsta ta, trebuie să începi să economisești în mod recurent. Inspirat de un articol, am calculat de câți bani ai avea nevoie pentru a te retrage din activitate ca milionar în LEI, având la bază salariul mediu din România, adaugă autorul, citat de Financial Intelligence.

Alphabet înregistrează o creștere record a veniturilor. Alphabet, compania care deține Google, a înregistrat venituri record pentru ultimul trimestru fiscal din anul trecut de 56,8 miliarde de dolari, cu 23% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut. Cât din aceste venituri se datorează vânzărilor din Search, YouTube și Cloud. Alphabet a raportat un venit total de 182,52 miliarde de dolari la sfârșitul anului fiscal 2020, încheiat în decembrie, față de un venit de 161,8 miliarde de dolari, pentru anul 2019. Pentru ultimul trimestru din 2020, veniturile din publicitatea YouTube au fost de 6,9 miliarde de dolari, în creștere de la 4,7 miliarde de dolari. În timp ce veniturile din motorul de căutare al Google au fost de 31,9 miliarde de dolari, în ultimul trimestru din 2020, în creștere de la 27,2 miliarde, în aceeași perioadă a anului anterior, scrie StartupCafe.ro.

Premieră absolută pentru toți șoferii. Își vor putea cumpăra asigurarea RCA direct de la stat. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pregătește o nouă mutare majoră, menită să echilibreze piața RCA, după ce a lansat obligativitatea decontării directe, cea mai importantă schimbare pentru șoferi cel puțin din ultimul deceniu. Este foarte posibil ca de anul acesta șoferii din România să aibă posibilitatea să își cumpere asigurarea obligatorie direct de la stat. Ideea ca un asigurător controlat de stat să vândă RCA nu este nouă, însă de această dată șansele ca acest lucru să se întâmple sunt foarte mari. Surse din zona autorităților, din zona politică și din piață au declarat, pentru ECONOMICA.NET, că există un consens în această privință. Sunt două posibilități luate în calcul, fie Eximasig, fosta Care România, companie de asigurări deținută de stat prin Eximbank, fie CEC Bank. "Presupunem prin absurd ca mâine nimeni din România nu mai vinde RCA. Ce facem? Trebuie să avem o companie care să facă asta. Trebuie oricum să avem o companie care să regleze piața, care astăzi este cu mari probleme, din moment ce doar două firme, adică City Insurance și Euroins, au 85% din ce înseamnă RCA. Iar aceste firme sunt și cele mai reclamate, pentru că nu plătesc daunele integral și la timp", scrie Economica.net.

Politele RCA s-ar putea scumpi, avertizeaza presedintele Consiliului Concurentei. Presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, a transmis marti in cadrul unei conferinte de presa ca preturile politelor RCA s-ar putea scumpi. Majorarea de pret ar putea aparea, ca urmare a schimbarilor reguluilor pe piata asigurarilor. Concret, este vorba despre obligativitatea decontarii directe, care pana acum avea caracter optional si era disponibila la un cost suplimentar. Chiritoiu: ''Compensarea directa transforma RCA intr-un fel de CASCO''. "Necazul la RCA e ca nu decid eu pentru mine, ci decid pentru un tert. Si atunci evident ca nu ma mai intereseaza calitatea, in momentul ala ma uit numai la pret. Adica e ca si cum as cumpara pentru tine asigurare, o platesc din banii mei si o folosesti tu. Oricat tin la tine, nu cred ca m-as duce la cel mai scump produs, scrie manager.ro.

Cîțu dezvăluie că a vrut să reducă salariile la CEC și EximBank, dar a fost blocat de sistem. Premierul a anunțat că are în vedere tăierea sporurilor bugetarilor după ce a descoperit sporuri despre care nici nu știa că există. Cîțu a spus că a avut în vedere tăierea salariilor de la CEC și EximBank în perioada în care era ministru al Finanțelor, dar a fost blocat de sistem. „Nu voi renunța”, a precizat premierul.„Reforma va include și sistemul de salarizare. Ar trebui să reducem numărul celor din consiliile de administrație. Eu am vrut să reduc salariile la CEC și EximBank când am fost ministru al Finanțelor și am fost blocat de sistem. Nu renunț”, a mai declarat Florin Cîțu, potrivit money.ro.

Elon Musk și-a deschis sucursala din România - Tesla Motors Romania. Gigantul american Tesla, controlat de Elon Musk, și-a deschis sucursala din România prin intermediul căreia urmează să deschidă stații Supercharger. Sucursala a fost denumită Tesla Motors Romania, fiind înființată în urmă cu 12 zile, cu sediul social în clădirea Central Business Park din București, relevă date prezentate acum de termene.ro. Numărul de automobile Tesla înmatriculate în România a fost anul trecut de 56, conform ultimelor date. Compania americană a înregistrat o creștere de 250%, comparativ cu 2019, când erau înmatriculate doar 16 unități, scrie profit.ro.

Chirițoiu: „Prețul electricității plătit până acum de populație a fost prea mic”. Preţul energiei electrice plătite până acum de populaţie a fost prea mic iar de la 1 ianuarie, odată cu liberalizarea, furnizorii trebuie să cumpere la preţuri mai mari electricitatea pentru consumatorii casnici, a declarat, miercuri, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, într-o conferinţă de presă. El a comparat situaţia cu cea de pe piaţa gazelor anterioară liberalizării, unde preţul reglementat era mai mare decât cel concurenţial, ceea ce a permis dublarea, anul trecut, a numărului de consumatori care activează în piaţa liberă. „În schimb, la electricitate, statul lua curent cu japca de la Hidroelectrica şi spunea: nu-ţi dau preţul cu care ai putea să vinzi pe bursă, ci mă uit eu la costurile tale, îţi dau 5% peste costuri şi cu asta, basta. Deci mai ieftin de atât nu se putea. Statul dădea apoi furnizorilor această electricitate mură-n gură ieftină, de la Hidroelectrica, iar acum aceştia trebuie să o ia din piaţă şi n-o vor mai lua la un preţ atât de mic", a spus Chiriţoiu, citat de 9am.ro

Murad: HoReCa avut pierderi de peste 7 miliarde euro. Când ne cer bani, în două zile legea e aplicabilă. Când să ne sprijine, normele durează un an. Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismului Românesc (FPTR), a declarat miercuri că industria hotelurilor şi restaurantelor a înregistrat pierderi de peste 7 miliarde euro de la începutul pandemiei, dar că nu a primit niciun sprijin de la Guvern, deşi au existat multe discuţii în acest sens. În opinia sa, industria HoReCa nu a mai trecut prin această situaţie de 50 de ani de când există ea. „Pierderi constatate până acum sunt de peste 7 miliarde euro la nivel de industrie hotelieră şi HoReCa, deci restaurante şi hoteluri, plus anexele lor, vorbim de 7 miliarde euro care erau sumele încasate în 2019 şi impozitul aferent acelei sume era calculat de noi la peste 1,5 miliarde euro către stat”, a spus Mohammad Murad, în cadrul unei conferinţe de presă. Preşedintele FPTR spune că nu a primit niciun sprijin de la Guvern şi că au existat foarte multe discuţii „fără valoare”, scrie Adevărul.

Cele mai dulci roșii din lume au fost desemnate în urma unui concurs. Unde se cultivă cele mai dulci roșii din lume! Roșiile cu un conținut de zahăr de 10,1 g la 100 g de produs (echivalentul a 10,1 °) au fost desemnate cele mai dulci roșii, în cadrul unui concurs, care s-a desfășurat, recent, în Taiwan. La competiția în care s-au ales cele mai dulci roșii au participat nu mai puțin de 95 de fermieri, din mai multe țări. Roșiile alese câștigătoare au fost cultivate chiar în grădina unui fermier din Taiwan, Hsu Li-chen, din orașul Minsong, scrie Agri.bg. Din cadrul concursului ajuns deja la cea de-a zecea ediție nu au lipsit nici fermierii americani, a căror roșii au reușit să atingă un conținut mediu de zahăr doar 7,5 °. O condiție obligatorie în competiția taiwaneză este ca producția să fie certificată ca organică și să nu se găsească urme de pesticide în ea. Câștigătorul este votat de 5 jurați, selectați din diverse domenii, precum știință, industrie alimentară, scrie agrointel.ro

Dacia a oprit pentru o zi producția la Mioveni din cauza crizei de cipuri de la nivel mondial. Constructorul auto Dacia a oprit activitatea pe platforma de la Mioveni timp de o zi din cauza crizei de cipuri care afectează în această perioadă industria auto la nivel mondial. Creșterea cererii de cipuri în producția de smartphone-uri și console de joc, tot mai căutate în pandemie, precum și interdicțiile SUA asupra unor companii din China au dus la această criză. În cursul lunii februarie, grupul Renault va adapta producția industrială pe fondul penuriei de componente electronice provenite de la anumiți furnizori. Astfel, activitatea de producție pe platforma industrială de la Mioveni a fost întreruptă în data de 1 februarie. Echipele Grupului, Supply Chain și Achiziții sunt mobilizate pentru a gestiona impactul generat de această criză mondială care afectează mare parte din sectorul auto‟, arată direcția de comunicare a grupului Renault în România, la solicitarea Libertatea

Imposibila corelație: economie ca în Est și dobânzi ca în Vest. Banca Națională a României a publicat datele statistice privind nivelul dobânzilor în luna decembrie 2020, în felul acesta putând avea o imagine completă asupra anului trecut. La întrebarea „cum sunt dobânzile?”, răspunsul cel mai potrivit este „diferite”. Chiar așa stau lucrurile, nivelurile dobânzilor trebuie analizate cu atenție. Astfel, prima observație legată de statistica BNR este aceea că, anul trecut, dobânzile au scăzut la toate tipurile de credite. Nu mult, în majoritatea cazurilor cu un punct procentual, dar scăderile au existat, ceea ce arată că reducerile de dobândă operate de banca centrală s-au transmis și în economia reală. De asemenea, trebuie înțeles că dobânzile se diferențiază în funcție de caracteristicile împrumutului. Respectiv, dacă creditele sunt vechi sau sunt noi sau în funcție de destinația împrumutului. Sunt credite de consum, imobiliare, pentru descoperit de cont sau pentru dezvoltarea afacerii. În plus, creditele pot fi cu dobândă fixă sau variabilă. Desigur, fiecare tip de credit are specificitățile lui, iar statistica BNR arată că dobânzile cele mai mari sunt la creditele de consum sunt între 10% și 11%, la creditele pentru descoperit de cont, 8%, iar cele mai mici dobânzi sunt la împrumuturile ipotecare, oferite pe termen lung, 4,6%. Diferențele de dobândă sunt logice, dacă ne gândim la perioada pe care se întinde împrumutul, suma împrumutată și destinația banilor. Este de remarcat că dobânzile pentru creditele noi sunt mai mici decât cele de la împrumuturile aflate în derulare, iar acest lucru arată că tendința de scădere a dobânzilor va continua în următoarea perioadă, scrie RFI.ro.