Executare silită 2021. Ce pot face executorii ca să recupereze de la tine datoriile nefiscale ● De ce nu va atrage Romania cele 30 de miliarde de euro de la UE. Economist: "Nu poti, intr-un pahar de 200 ml, sa pui un litru de apa" ● Măsuri de protecție anti-COVID în Franța: Elevii vor fi testați săptămânal la școală ● Bill Gates avertizează că lumea se va confrunta cu alte două dezastre: „Vor fi mai mulți morți decât în această pandemie“ ●Bugetul 2021: sunt slujbele funcționarilor în pericol? Economist: „Cine zice asta va fi înjurat” ● Florin Cîțu: Deficitul ESA va fi 8,2% din PIB, Comisia nu este mulțumită. Măsurile analizate de Guvern pentru reducerea cheltuielilor publice ● Grecia vrea să ramburseze anticipat o parte dintre împrumuturile acordate de FMI ●Cum arată bugetul lui Florin Cîțu: Pensiile, înghețate până în 2023!
Executare silită 2021. Ce pot face executorii ca să recupereze de la tine datoriile nefiscale. Executarea silită se poate face fie acolo unde datornicul obține venituri (adică, în esență, la locul de muncă), fie acolo unde acesta are bunuri urmăribile (adică, de principiu, la domiciliu). Când spunem „urmăribile” ne referim la faptul că aceste bunuri pot fi executate silit legal, ele nefiind incluse în lista excepțiilor de la executare. Referitor la poprirea veniturilor, e foarte important de reținut că executorul nu poate reține toți sau aproape toți banii unui executat. Executorul poate să urmărească maximum o treime din salariul net, de exemplu, dar pentru că pot exista mai multe tipuri de datorii neachitate pentru care se face proprire (credite neachitate, pensie de întreținere pentru copil etc.), atunci limita se extinde la maximum jumătate din salariu. Dacă venitul în sine e foarte mic, executorul poate să rețină doar ce depășește jumătate din salariul minim net pe economie, scrie avocatnet.ro
De ce nu va atrage Romania cele 30 de miliarde de euro de la UE. Economist: "Nu poti, intr-un pahar de 200 ml, sa pui un litru de apa". "Cand vine vorba de cele 30 de miliarde de euro pentru Planul National de Rezilienta si Relansare, este o chestuine de conditionalitate pe care o extragem chiar din declaratiile domnului Dacian Ciolos care spune ca "Romania poate", nu ca este sigura ca va lua toti acesti bani", este de parere economistul Mircea Cosea. De asemenea, nu ne putem astepta la acesti bani pe parcursul acestui an, ci, in cel mai bun caz, spre sfarsitul lui 2021 sau inceputul anului viitor. "Tine numai si numai de capacitatea fiecarei tari de a atrage banii. In cazul nostru, lucrurile nu sunt bine puse la punct. Stim ca un prim-plan a fost deja respins de UE cu calificative destul de rusinoase pentru noi. Nu era nici sustenabil, nu era nici serios, nu era nici pe problemele actuale impuse de UE", a mai spus Cosea, citat de ziare.com
Bugetul 2021: sunt slujbele funcționarilor în pericol? Economist: „Cine zice asta va fi înjurat”. Dan Chirleșan, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, susține într-un interviu telefonic acordat Europei Libere că nu crede că guvernul își va asuma concedieri colective în rândul instituțiilor deconcentrate ale statului, însă nu exclude ca anumite restructurări individuale să aibe loc la nivelul instituțiilor locale. „Să nu uităm că partidul care a stat până acum un an la Palatul Victoria a oferit posibilitatea primarilor să umfle salariile. Și au făcut-o atât de mult încât unele primării, în afară de a plăti salariile, nu mai pot face absolut nimic. Sunt foarte multe unități administrative locale, comunale sau chiar de orașe mai mici care închid bugetele pe deficite, fără a avea surse de finanțare a deficitului. Ei așteaptă întotdeauna realocări de la consiliul județean. Cred că aici vom vedea și diminuări ale încărcărilor organigramei: pe primării, pe consilii județene”, ne-a spus economistul. În schimb, profesorul crede că cei 14.000 de angajați care au ocupat funcțiile temporare înființate în 2020 pe fondul stării de urgență și a celei de alertă ar putea să rămână fără locuri de muncă. Nu este exclus ca atunci când starea de alertă se va încheia acele posturi să fie și ele desființate de la sine, scrie Europa Libera.
Florin Cîțu: Deficitul ESA va fi 8,2% din PIB, Comisia nu este mulțumită. Măsurile analizate de Guvern pentru reducerea cheltuielilor publice. În ceea ce privește ajustarea, Florin Cîțu a precizat că deficitul va reveni sub 3% din PIB abia în 2024, dar și că executivul european nu este mulțumit de ajustarea din acest an, în contextul în care deficitul ESA va ajunge la 8,2% din PIB. ”Acest deficit de 7,16%, să spunem, duce la un deficit ESA și acesta este deficitul pe care ne evaluează Comisia Europeană, pe care ne evaluează agențiile de rating și partenerii internaționali, de aproape 8,2% din PIB. Anul trecut am avut un deficit ESA de 9,1%. Ajustarea este de mai puțin de un procent. Să știți că cei de la Comisie nu sunt foarte fericiți cu această ajustare. Și va trebui să-i convingem că suntem credibili și de aceea venim și cu bugetul pentru 2022, pentru a arăta că suntem credibili și că avem reforme și în anul următor”, a explicat premierul. Potrivit calculelor guvernamentale, Bugetul pe acest an contează pe o crestere economică de 4,3%, potrivit Cursdeguvernare.ro.
Premieră istorică. Anul pandemiei a adus prima creștere pentru intermedierea financiară după 10 ani de scăderi succesive. Sergiu Oprescu: ”Este foarte important ce vom face în acest an. Dacă nu vom desfunda țevile cu care băncile pompează lichiditate în economie, ceea ce am reușit în 2020, va fi în van”. Estimările privind PIB-ul României din 2020 corelate cu datele oficiale privind soldul creditelor comunicate de Banca Națională a României conduc către o concluzie mai mult decât îmbucurătoare. Pandemia de coronavirus a creat ”condiții optime” pentru o creștere istorică, în condițiile date, a intermedierii financiare, după zece ani de scăderi succesive. Astfel, este foarte probabil ca intermedierea financiară calculată pentru anul 2020 să se situeze în jurul valorii de 28%, în funcție de cifrele finale ce vor indica valoarea exactă de PIB-ului. Potrivit estimărilor, PIB-ul a înregistrat în 2020 o contracție cu aproximativ 5% față de 2019 până la circa 1.012 miliarde de lei. Cum soldul creditelor acordate de bănci populației și companiilor a beneficiat anul trecut de un salt de 5,5%, în ciuda condițiilor economice vitrege create de criza de sănătate, efectul se vede în determinarea intermedierii financiare, scrie bankingnews.ro.
Propunere de buget 2021: Plățile Start-Up Nation și fondurile europene. Un draft de buget pentru Ministerul Economiei, publicat de Antena 3, prevede anumite alocări pentru proiectele europene precum și pentru programul Start-Up Nation, probabil pentru firmele care au depus deconturi din ediția 2018. În preambulul propunerii de buget, se menționează „Programul Granturi pentru investiții”. „Obiectivul principal al schemei de ajutor de stat îl constituie acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020, denumit în continuare POC, în contextul crizei provocate de COVID-19, pentru beneficiarii prevăzuți la art. 3, a căror activitate a fost afectată de răspândirea virusului SARS-CoV-2 sau a căror activitate a fost interzisă prin ordonanțe militare pe perioada stării de urgență sau îngrădite pe perioada stării de alertă”, scrie StartupCafe.ro.
Grecia vrea să ramburseze anticipat o parte dintre împrumuturile acordate de FMI. Grecia a făcut o cerere către Mecanismul European de Stabilitate (ESM), fondul de salvare al zonei euro, pentru a-i aproba rambursarea anticipată a unei părți din datoriile către Fondul Monetar Internațional, au declarat miercuri o serie de oficiali guvernamentali pentru Reuters. Începând din anul 2010, Grecia a primit trei pachete internaționale de asistență de la zona euro și FMI, în valoare de 280 miliarde de euro. Grecia a pus punct ultimului acord de asistență în luna august 2018 și de atunci și-a asigurat necesarul de finanțare prin împrumuturi de pe piețele de obligațiuni, scrie profit.ro.
Măsuri de protecție anti-COVID în Franța: Elevii vor fi testați săptămânal la școală. Aproximativ 300.000 de elevi francezi vor fi supuşi săptămânal testelor antigen pentru COVID-19 cu prelevare din salivă, pentru a controla evoluţia patogenului şi a putea ţine şcolile deschise, a anunţat miercuri ministrul francez al Sănătăţii, Olivier Veran. În intervenţia sa în faţa Senatului francez, Olivier Veran a precizat că opţiunea testelor antigen cu probe de salivă a fost avută în vedere, pentru a nu îi perturba prea mult pe cei mici şi a evita introducerea de beţişoare în fosele nazale. "Categoria prioritară sunt copiii şcolarizaţi pentru a identifica, fără a-i deranja prea mult, cazurile pozitive cu scopul de a prezerva şi proteja şcolile, care dorim să rămână deschise cât mai mult timp posibil", a spus ministrul, care a reiterat că se încearcă evitarea unui lockdown strict, precum cel din martie 2020, potrivit wall-street.ro
Bill Gates avertizează că lumea se va confrunta cu alte două dezastre: „Vor fi mai mulți morți decât în această pandemie“. Într-un interviu cu Derek Muller, gazda canalului de YouTube Veritasium, șeful Microsoft a făcut o nouă predicție sumbră. El crede că schimbările climatice și „bioterorismul“ reprezintă cele mai mari viitoare amenințări la adresa omenirii.„Una este schimbarea climatică. În fiecare an, aceasta va provoca un număr de morți mai mare decât am avut în această pandemie“, spune Bill Gates, definind apoi un alt pericol, pe care el îl numește „bioterorism“: „Cineva care dorește să provoace daune mari ar putea să creeze un virus mortal. Probabilitatea de a ne confrunta cu acesta este mult mai mare decât epidemiile cauzate în mod natural, precum cea actuală“. Gates susține că nu există nicio modalitate prin care oamenii să poată opri viitoarele pandemii, deși a adăugat că „am putea să ne pregătim, astfel încât să nu mai avem niciodată un număr de morți ca acum“, scrie Alephnews.ro
Cum arată bugetul lui Florin Cîțu: Pensiile, înghețate până în 2023! Cum legea pensiilor aflată în vigoare și adoptată de PSD prevedea ca la 1 septembrie 2021 punctul de pensie să fie de 1.875 de lei, o ordonanța de urgență adoptată miercuri de Guvern prevede că punctul de pensie va fi egal cu această sumă începând cu 1 septembrie 2023. ”În anul 2022 valoarea punctului de pensie se majorează cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă cel mult 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Majorarea și data de acordare se stabilesc anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat”, mai precizează greatnews.ro
