Din declarațiile publice a reieșit în ultimul an că se va eficientiza colectarea taxelor la buget și vor fi mai mulți bani. Acest lucru nu se va întâmpla dacă ne uităm pe strategia fiscal-bugetară realizată de Ministerul Finanțelor. Consiliul Fiscal când a analizat proiectul de buget pe 2021 a observat același lucru. O spune direct: „Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în absența creșterii veniturilor bugetare”.
Foarte pe scurt:
- În anii următori Ministerul Finanțelor vede o scădere a veniturilor la buget (ca procent din PIB)
- Creșterea din 2021 față de 2020 este și rezultatul recuperării unei părți din taxele amânate în primul an de pandemie
- Consiliul Fiscal nu identifică în proiecția de venituri aferentă proiectului de buget considerarea acestor venituri la valoarea nominală declarată.
- Consiliul Fiscal: Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în absența creșterii veniturilor bugetare
- Consiliul Fiscal spune că este nevoie de o reformă profundă a administrației fiscale care să conducă la creșterea eficienței colectării este imperios necesară, existând mult loc de îmbunătățiri în această direcție. Experiențele din Polonia și Bulgaria demonstrează că se poate!
- Autoritățile nu acordă suficientă atenție proiecțiilor fiscal-bugetare pe termen mediu
În Strategia fiscal-bugetară care însoțește proiectul de buget pe 2021 se află un tabel cu privire la colectarea veniturilor:
Sursa: Ministerul Finantelor
Așa cum se poate observa, în 2021 vor fi mai multe venituri decât anul trecut, dar asta va fi, printre altele, din cauză că se vor vinde licențele 5G și se vor colecta o parte din taxele amânate în 2020, lucru care se va vedea și puțin în 2021.
Dacă ne uităm la acest tabel tindem să credem că nu se va întâmpla nimic pe zona veniturilor.
A explicat mai bine Consiliul Fiscal în opinia sa.
Pe baza documentelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF) aferente proiectului de buget pe anul 2021 și Strategiei fiscal-bugetare 2021-2023 și a informațiilor suplimentare transmise Consiliului Fiscal la solicitarea acestuia, a rezultat că MF a avut în vedere la fundamentarea proiecției de încasări următoarele:
• obligații bugetare amânate la plată în anul 2020 în cuantum de 9 mld. lei, din care 7,3 mld. lei se recuperează în anul 2021, iar restul de 1,7 mld. lei în anul 2022
• sume în plus la nivelul TVA în anul 2021 din îmbunătățirea eficienței colectării în cuantum de circa 2,5 mld. Lei
• sume în minus în anul 2020 la nivelul veniturilor din TVA ca urmare a rambursărilor accelerate pentru a ajunge „la zi” cu acestea și care nu mai afectează negativ execuția bugetară începând cu anul 2021 în cuantum de 2,2 mld. lei.
Consiliul Fiscal nu vede ce-și imaginează Finanțele
Evaluarea Consiliului Fiscal cu privire la sumele considerate în plus în proiecția veniturilor bugetare din sursele detaliate menționate mai sus este diferită de cea a MF.
CF nu identifică în proiecția de venituri aferentă proiectului de buget considerarea acestor venituri la valoarea nominală declarată.
Mai exact, evaluarea CF din acest moment cu privire la obligațiile bugetare amânate la plată este de 6,2 mld. lei (3,5 mld. lei la nivelul contribuțiilor de asigurări, 2,3 mld. lei la nivelul TVA, 0,4 mld. lei la nivelul impozitului pe venit).
„Această estimare are la bază comparația dintre veniturile bugetare care ar fi existat anul trecut în absența facilității considerând evoluția bazelor macroeconomice relevante și presupunând neschimbată eficiența colectării și veniturile efectiv înregistrate în execuția bugetară aferentă anului 2020”, spune Consiliul Fiscal.
• Păstrând ipoteza MFP de recuperare a acestor sume în anii 2020 și 2021, rezultă că din cele 6,2 mld. lei estimate de CF obligații bugetare amânate la plată, circa 5 mld. lei ar putea fi recuperate în anul 2021 și 1,2 mld. lei în anul 2022.
„Trebuie precizat că, în condițiile acestei ipoteze, veniturile anului 2021 ar include, pe de o parte, cele 6,2 mld. lei care în acest an nu mai sunt amânate la plată și reflectă taxe aferente activității economice curente și, pe de altă parte, cele 5 mld. lei care se recuperează în contul obligațiilor aferente anului 2020 amânate la plată”, menționează sursa citată.
Dificil să-ți imaginezi consolidarea bugetară în absența creșterii veniturilor bugetare
„Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în absența creșterii veniturilor bugetare. Aceasta ar putea proveni din: îmbunătățirea eficienței colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepțiilor și portițelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale și a concurenței fiscale neloiale și optimizarea ratelor de impozitare/taxare”, a precizat instituția condusă de Daniel Dăianu.
• Chiar dacă, așa cum a arătat în numeroase rânduri, CF consideră lipsită de prudență includerea în proiecția fiscală a acestor venituri până la materializarea efectivă a acestora, o reformă profundă a administrației fiscale care să conducă la creșterea eficienței colectării este imperios necesară, existând mult loc de îmbunătățiri în această direcție. Experiențele din Polonia și Bulgaria demonstrează că se poate!
„Similar strategiilor fiscal-bugetare din anii precedenți, iterația curentă a proiecției fiscal-bugetare pe termen mediu relevă faptul că autoritățile sunt preocupate de primul an acoperit de aceasta, fără a acorda suficientă atenție proiecțiilor fiscal-bugetare pe termen mediu, fiind manifestată tendința de a genera consolidare fiscală/bugetară pe termen mediu în lipsa unei fundamentări riguroase a veniturilor și cheltuielilor și a unor detalii concrete asupra ipotezelor ce fundamentează traiectoriile agregatelor de venituri și cheltuieli”, spune Consiliul Fiscal.
Această asimetrie de atenție este cu atât mai importantă pentru consolidarea necesară, inevitabilă, care trebuie să aibă loc în perioada 2021-2024.
„Astfel, reducerea deficitului bugetar potrivit metodologiei naționale în perioada 2022-2024 cu 4,4 pp din PIB (de la 7,2% la 2,9%) este previzionată să se realizeze aproape exclusiv prin intermediul cheltuielilor bugetare. Mai precis, cea mai mare parte a ajustării are drept surse reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal (cu 1,9 pp), a celor cu bunuri și servicii (cu 0,8 pp) și a celor cu asistența socială (cu 1,3 pp)”, a arătat instituția.
0
0
